Ce țe e p ețe ș a gajab tatea Cerințele pieței și angajabilitatea absolvenților de programe de master în  domeniul ...
Sumar Cercetarea se bazează pe analiza secundară a datelor culese de Facultatea de Sociologie și Asistență Socială în ...
IntroducereI t d În urma cercetării noastre se constată o diversificare a domeniilor în care absolvenții de studii de ...
Metodologie Cercetarea de față a avut ca model analiza întreprinsă în cadrul studiului Careers after Higher Education ...
Teme de cercetareT d t (a). Cererea de absolvenți de master din domeniul sociologiei în: domeniul cerce...
Teme de cercetare (b) P t i i sau nepotrivirea di t calificările educaționale și Potrivirea t i i dintre lifi...
Strategii de recrutare Canale de recrutare: - site-urile de job-uri - firmele de resurse umane ...
Competențele dobândite în timpulstudiilor și experiența pe p ț muncii ș p ț p piața Angajatorii urmăresc...
Competențele dobândite în timpulstudiilor și experiența pe p ț muncii ș p ț p piața Introducerea sistemu...
Competențele dobândite în timpulstudiilor și experiența pe piața muncii Masteranzii se află prinși între nevoia de a ave...
“Teoretic” vs” practic” Implicarea în proiecte extracurriculare sugerează angajatorilor disponibilitatea asumării resp...
Măsuri, politici, schimbări curriculare Creșterea aplicabilității cunoștințelor dobândite în facultate prin organizare...
Măsuri, li i i hi bă iMă i politici, schimbări curriculare i l Soluțiile recomandate de anga...
Punctul dP t l de vedere al absolvenţilor de d l b l ţil dsociologie(conform cercetării din cardul proiectul...
Concluzii și recomandări Ruptura “teorie”-“practică” exprimă o nemulțumire a angajatorilor față de competențele transm...
Concluzii și recomandări Lipsa de experientă la angajare îi pune într-o situație de inferioritate pe masteranzi; Exp...
Referințe bibliografice Burawoy, Mi h l 2005. “A B Michael 2005 “American Sociological Association Presidentia...
Referințe bibliografice Heilbron, J 2004 “A R i of Di i li H ilb J. 2004. Regime f Disciplines: T Toward a Hi ...
Referințe bibliografice Piriou, Piriou Odile si C Gadea1999 “Devenir sociologue: Formation, emplois et ...
Referințe bibliografice Teichler, Teichler Ulrich 2007. “Graduate Employment and Work: Various Issues in a ...
of 20

Prezentare raport de cercetare

Published on: Mar 4, 2016
Published in: Education      
Source: www.slideshare.net


Transcripts - Prezentare raport de cercetare

  • 1. Ce țe e p ețe ș a gajab tatea Cerințele pieței și angajabilitatea absolvenților de programe de master în  domeniul științelor sociale ‐ analiză secundară și interpretare de date ‐ POSDRU/86/1.2/S/64088
  • 2. Sumar Cercetarea se bazează pe analiza secundară a datelor culese de Facultatea de Sociologie și Asistență Socială în cadrul proiectului Sociolog pe piata muncii, POSDRU/18/1.2/G/17293 Proiectul de față, Program de formare a competențelor de cercetare și profesionale pentru masteranzii din domeniul științelor sociale, POSDRU/86/1.2/S/64088, urmărește modalitățile prin care FSAS-UB poate crește angajabilitatea absolvenților de studii aprofundate (master), pornind de la aceste date.POSDRU/86/1.2/S/64088
  • 3. IntroducereI t d În urma cercetării noastre se constată o diversificare a domeniilor în care absolvenții de studii de master din cadrul FSAS-UB se angajează Sub efectul globalizării științelor sociale, integrării curriculare și a asociațiilor profesionale, am împărțit zonele din care provin angajatorii în trei mari categorii: (a) business și cercetare (b) sector non-guvernamental (c) administrație publicăPOSDRU/86/1.2/S/64088
  • 4. Metodologie Cercetarea de față a avut ca model analiza întreprinsă în cadrul studiului Careers after Higher Education – a European Research Study (CHEERS). Pentru o mai bună conparabilitate la nivel internațional, ghidul de interviu a fost construit pornind de la studiul realizat în proiectul CHEERS.POSDRU/86/1.2/S/64088
  • 5. Teme de cercetareT d t (a). Cererea de absolvenți de master din domeniul sociologiei în: domeniul cercetării sociale și de marketing domeniul resurselor umane sectorul non guvernamental sau comunicarea umane, și relațiile publice Absolvenții de sociologie se află în competiție cu: psihologii, absolvenții de științe politice, științe economice, marketing, comunicare și asistență socială; istorie, filologie și filosofie.POSDRU/86/1.2/S/64088
  • 6. Teme de cercetare (b) P t i i sau nepotrivirea di t calificările educaționale și Potrivirea t i i dintre lifi ă il d ți l i cerințele de la locul de muncă; (c) Competențele câștigate în timpul studiilor de master și competențele cerute d l l d muncă; de locul de ă (d) Perspective generale ale angajatorilor asupra relațiilor dintre piața forței de muncă și sistemul studiilor aprofundate.POSDRU/86/1.2/S/64088
  • 7. Strategii de recrutare Canale de recrutare: - site-urile de job-uri - firmele de resurse umane - angajarea prin intermediului sistemului de internship și de voluntariatFSAS-UB urmărește să găsească modalități de încurajare a integrăriimasteranzilor în rețele și lumi sociale conexe activității organizațiilor non- ț ș ț g țguvernamentale ce asigură relee de unde se poate face trecerea spredomeniul business-ului și al cercetării.POSDRU/86/1.2/S/64088
  • 8. Competențele dobândite în timpulstudiilor și experiența pe p ț muncii ș p ț p piața Angajatorii urmăresc aspecte ce țin de implicarea candidaților în diverse proiecte și activități extra-curriculare Uneori sunt preferați absolvenții învățământului de stat considerându-se că oferă o educație de calitate superioară Studiile postuniversitare nu constituie o prioritate la angajare sau la locul p p g j de muncă, timpul investit în studiile postuniversitare fiind tradus uneori în timp redus investit la locul de muncă.POSDRU/86/1.2/S/64088
  • 9. Competențele dobândite în timpulstudiilor și experiența pe p ț muncii ș p ț p piața Introducerea sistemului Bologna și saturația de absolvenți de sociologie pe piața muncii au condus la: - concurența acerbă pentru un post; - teste elaborate de angajatori din ce în ce mai complicate ca g j p dificultate; - proceduri de selecție mai complexe. Există, la nivelul cerințelor angajatorilor, o tensiune legată de valorizarea “experienței” față de valorizarea competențelor specifice disciplinei.POSDRU/86/1.2/S/64088
  • 10. Competențele dobândite în timpulstudiilor și experiența pe piața muncii Masteranzii se află prinși între nevoia de a avea experiență la angajare și riscul de a nu beneficia de o educație de calitate. O posibilă soluție ar consta în încercarea de a obține o experiență mixtă - atât de cercetare și producție științifică, cât și de activism social sau de stagii de internship.POSDRU/86/1.2/S/64088
  • 11. “Teoretic” vs” practic” Implicarea în proiecte extracurriculare sugerează angajatorilor disponibilitatea asumării responsabilităților, indicator al sustenabilității absolventului în cadrul mediului de lucru. Din perspectiva angajatorilor ceea ce lipsește absolvenților, nu numai celor de sociologie, p p g j p ș ț g este partea practică. Există o contradicție între existența unor absolvenți/absolvente bine inserați în profesie și pregătirea profesională academică neconcordată cu ansamblul de competențe și abilități cerute de piața muncii.POSDRU/86/1.2/S/64088
  • 12. Măsuri, politici, schimbări curriculare Creșterea aplicabilității cunoștințelor dobândite în facultate prin organizarea de internship-uri, stagii de practică, seminarii. Instituirea unor studii transparente depre angajabilitatea absolvenților Participarea la stagii de practică organizate de angajatoriPOSDRU/86/1.2/S/64088
  • 13. Măsuri, li i i hi bă iMă i politici, schimbări curriculare i l Soluțiile recomandate de angajatori indică o cultură a relațiilor mai strânse între facultatea de sociologie și firmele de cercetare prin : - practica recomandărilor academice pentru angajare; - practica de specialitate realizată în astfel de centre de cercetare; - inițierea în colaborare cu aceste firme de cercetare a unor cursuri, seminarii și workshopuri de formare a competențelor de cercetare; - organizări de internshipuri și de restructurare a activităților de practică. - elaborarea specializărilor împreună cu potențialii angajatoriPOSDRU/86/1.2/S/64088
  • 14. Punctul dP t l de vedere al absolvenţilor de d l b l ţil dsociologie(conform cercetării din cardul proiectului Sociolog pe piața muncii, 2011) Masterul este asociat de absolvenţi cu identitatea de sociolog şi cu accesul la joburi şi la “stilul de viaţă” de profil Există o asociere puternică între master şi angajabilitate Consumul de master a fost în creştere, conform datelor citate, cât şi asocierea acestora cu identitatea profesională puternică şi cu angajabilitateaPOSDRU/86/1.2/S/64088
  • 15. Concluzii și recomandări Ruptura “teorie”-“practică” exprimă o nemulțumire a angajatorilor față de competențele transmise prin Universitate; Abilități ce aparțineau, tradițional, disciplinei, sunt acum legate de disciplinele științelor economice; Sociologia apare, prin prisma pieței muncii, ca o identitate profesională ambiguă;POSDRU/86/1.2/S/64088
  • 16. Concluzii și recomandări Lipsa de experientă la angajare îi pune într-o situație de inferioritate pe masteranzi; Experiența obținută cu prețul nefrecventării școlii poate pune în pericol traseul profesional pe termen mediu; Adaptarea curriculei la piața forței de muncă este un proces dificil și de durată; FSAS-UB poate să ajute masteranzii să se integreze în rețele socio-profesionale, grupuri de cercetare sau chiar de discuții din domeniul profesional;POSDRU/86/1.2/S/64088
  • 17. Referințe bibliografice Burawoy, Mi h l 2005. “A B Michael 2005 “American Sociological Association Presidential address: i S i l i lA i i P id i l dd For public sociology”, in American Sociological Review, 70 (1) De Weert, Egbert 2007. “Graduate Employment in Europe: The Employers’ Perspective Perspective” in Ulrich Teiler (ed.) Careers of University Graduates: Views and Experiences in Comparative Perspectives, Dordrecht: Springer Dunn, Elisabeth. 2004. Privatizing Poland: Baby Food, Big Business and the Remaking of Labour New York: Cornell University Press Dubar C. si Tripier P. 2003. Sociologie des professions, Paris: Armand Colin. Freidson, Eliot. 2001. Proffesionalism: The Third Logic, San Francisco: University of California Press Heilbron J. 1986. “’La professionnalisation’ comme concept sociologique et comme stratégie des sociologues”, in Journées annuelles de la Société française de sociologie, éditions du CNRS, pp. 61-73.POSDRU/86/1.2/S/64088
  • 18. Referințe bibliografice Heilbron, J 2004 “A R i of Di i li H ilb J. 2004. Regime f Disciplines: T Toward a Hi d Historical Sociology of i lS i l f Disciplinary Knowledge”, in C. Camic & H. Joas (eds), The Dialogical Turn : New Roles for Sociology in the Postdisciplinary Age, Lanham: Rowman & Littlefield Hughes E.C. 1971. “Professional and Career problems of Sociology , in The Professional Sociology”, Sociological Eye, Selected papers, Chicago and New-York, Aldine-Atheton, pp. 464- 472. Karady V., 1976. “Durkheim, les sciences sociales et lUniversité : bilan dun semi- échec”, in Revue f h i française de sociologie, XVII ( ) d l (2). Mirowski, P. 2005. “How Positivism Made a Pact with the Postwar Social Sciences in the United States”, in George Steinmetz (ed.) The Politics of Method in the Human Sciences: Positivism and Its Epistemological Others, Duke University Press Others Paicheler G . 1992. L’invention de la psychologie moderne , Paris, L’Harmattan, Bibliothèque de l’éducation.POSDRU/86/1.2/S/64088
  • 19. Referințe bibliografice Piriou, Piriou Odile si C Gadea1999 “Devenir sociologue: Formation, emplois et C. Gadea1999. Devenir Formation identités des diplômés en sociologie”, in L’orientation scolaire et profesionnelle 28 (3), pp 447-474 Piriou, Odile 2008. “Que deviennent les diplômés de sociologie? Un état de la discipline et de son avenir”, in Socio logos 3 avenir Socio-logos, Sampson, S. 1996. “The Social Life of Projects: Importing Civil Society to Albania” in C. Hannand si E. Dunn Civil Society: Challenging Western Models. pp.121-42. London: Routledge. Schomburg, H. si Ulrich Teichler “Employment and Work of University Graduates in Japan and Germany”, in Ulrich Teichler si Gisella Tromsdorff (ed.) Challenges of the 21st Century in Japan and Germany Berlin: Pabst Science Publishers Sondergaard, Lars si Mamta Murthi (ed.) 2012 Skills not just Diplomas: Managing g , ( ) j p g g Education for Results in Eastern Europe and Central Asia, Washington, D.C.: The Internationl Bank for Reconstruction and Development/ The World BankPOSDRU/86/1.2/S/64088
  • 20. Referințe bibliografice Teichler, Teichler Ulrich 2007. “Graduate Employment and Work: Various Issues in a 2007 Graduate Comarative Perspective” in Ulrich Teiler (ed.) Careers of University Graduates: Views and Experiences in Comparative Perspectives, Dordrecht: Springer Verdery, K. 1996. What Was Socialism and What Comes Next? Princeton, NJ: Princeton University Press Vorisek, M. 2007. “Ideology that Mattered. The Debates on Historical Materialism and Sociology in the USSR, Poland, and Czechoslovakia, 1948-68”, in Prague Perspectives II: A New Generation of Czech East European Studies, Prague: Studies National Library of The Czech Republic Wittrok, Bjorn, Peter Wagner et al. 2008. Social Sciences and Modern States, Cambridge: Cambridge University Press Zamfir, C., 2009. O istorie subiectiva in sociologia romaneasca din 1944 pana in prezent Iasi: Polirom.POSDRU/86/1.2/S/64088