Revista de Igienă şi Sănătate Publică, vol.58, nr.3/2008 – Journal of Hygiene and Public Health ...
8 Revista de Igienă şi Sănătate Publică, vol.58, nr.3/2008 – Journal of Hygiene and Public Healthmarkers used: arith...
Revista de Igienă şi Sănătate Publică, vol.58, nr.3/2008 – Journal of Hygiene and Public Health ...
10 Revista de Igienă şi Sănătate Publică, vol.58, nr.3/2008 – Journal of Hygiene and Public Health3. Poluarea cu pulb...
Revista de Igienă şi Sănătate Publică, vol.58, nr.3/2008 – Journal of Hygiene and Public Health ...
12 Revista de Igienă şi Sănătate Publică, vol.58, nr.3/2008 – Journal of Hygiene and Public Health ILUMINATUL A...
Revista de Igienă şi Sănătate Publică, vol.58, nr.3/2008 – Journal of Hygiene and Public Health ...
14 Revista de Igienă şi Sănătate Publică, vol.58, nr.3/2008 – Journal of Hygiene and Public HealthLămpile sunt amplas...
Revista de Igienă şi Sănătate Publică, vol.58, nr.3/2008 – Journal of Hygiene and Public Health ...
16 Revista de Igienă şi Sănătate Publică, vol.58, nr.3/2008 – Journal of Hygiene and Public Healthvapori de mercur de...
Revista de Igienă şi Sănătate Publică, vol.58, nr.3/2008 – Journal of Hygiene and Public Health ...
18 Revista de Igienă şi Sănătate Publică, vol.58, nr.3/2008 – Journal of Hygiene and Public Health BIBLIOGRA...
Revista de Igienă şi Sănătate Publică, vol.58, nr.3/2008 – Journal of Hygiene and Public Health ...
20 Revista de Igienă şi Sănătate Publică, vol.58, nr.3/2008 – Journal of Hygiene and Public Health INTRO...
Revista de Igienă şi Sănătate Publică, vol.58, nr.3/2008 – Journal of Hygiene and Public Health ...
22 Revista de Igienă şi Sănătate Publică, vol.58, nr.3/2008 – Journal of Hygiene and Public Health ...
Revista de Igienă şi Sănătate Publică, vol.58, nr.3/2008 – Journal of Hygiene and Public Health ...
24 Revista de Igienă şi Sănătate Publică, vol.58, nr.3/2008 – Journal of Hygiene and Public Health POLUAREA CHI...
Revista de Igienă şi Sănătate Publică, vol.58, nr.3/2008 – Journal of Hygiene and Public Health ...
26 Revista de Igienă şi Sănătate Publică, vol.58, nr.3/2008 – Journal of Hygiene and Public Health • probe de apă: ap...
Revista de Igienă şi Sănătate Publică, vol.58, nr.3/2008 – Journal of Hygiene and Public Health ...
28 Revista de Igienă şi Sănătate Publică, vol.58, nr.3/2008 – Journal of Hygiene and Public Health ...
Revista de Igienă şi Sănătate Publică, vol.58, nr.3/2008 – Journal of Hygiene and Public Health ...
30 Revista de Igienă şi Sănătate Publică, vol.58, nr.3/2008 – Journal of Hygiene and Public Health STAREA DE SĂ...
Revista de Igienă şi Sănătate Publică, vol.58, nr.3/2008 – Journal of Hygiene and Public Health ...
32 Revista de Igienă şi Sănătate Publică, vol.58, nr.3/2008 – Journal of Hygiene and Public Health Figur...
Revista de Igienă şi Sănătate Publică, vol.58, nr.3/2008 – Journal of Hygiene and Public Health ...
34 Revista de Igienă şi Sănătate Publică, vol.58, nr.3/2008 – Journal of Hygiene and Public Healthporţiunea distală î...
Revista de Igienă şi Sănătate Publică, vol.58, nr.3/2008 – Journal of Hygiene and Public Health ...
POLUAREA AERULUI CU PULBERI - FACTOR DE RISC PENTRU SÃNÃTATEA POPULATIEI
POLUAREA AERULUI CU PULBERI - FACTOR DE RISC PENTRU SÃNÃTATEA POPULATIEI
POLUAREA AERULUI CU PULBERI - FACTOR DE RISC PENTRU SÃNÃTATEA POPULATIEI
POLUAREA AERULUI CU PULBERI - FACTOR DE RISC PENTRU SÃNÃTATEA POPULATIEI
POLUAREA AERULUI CU PULBERI - FACTOR DE RISC PENTRU SÃNÃTATEA POPULATIEI
POLUAREA AERULUI CU PULBERI - FACTOR DE RISC PENTRU SÃNÃTATEA POPULATIEI
POLUAREA AERULUI CU PULBERI - FACTOR DE RISC PENTRU SÃNÃTATEA POPULATIEI
POLUAREA AERULUI CU PULBERI - FACTOR DE RISC PENTRU SÃNÃTATEA POPULATIEI
POLUAREA AERULUI CU PULBERI - FACTOR DE RISC PENTRU SÃNÃTATEA POPULATIEI
POLUAREA AERULUI CU PULBERI - FACTOR DE RISC PENTRU SÃNÃTATEA POPULATIEI
POLUAREA AERULUI CU PULBERI - FACTOR DE RISC PENTRU SÃNÃTATEA POPULATIEI
POLUAREA AERULUI CU PULBERI - FACTOR DE RISC PENTRU SÃNÃTATEA POPULATIEI
POLUAREA AERULUI CU PULBERI - FACTOR DE RISC PENTRU SÃNÃTATEA POPULATIEI
POLUAREA AERULUI CU PULBERI - FACTOR DE RISC PENTRU SÃNÃTATEA POPULATIEI
POLUAREA AERULUI CU PULBERI - FACTOR DE RISC PENTRU SÃNÃTATEA POPULATIEI
POLUAREA AERULUI CU PULBERI - FACTOR DE RISC PENTRU SÃNÃTATEA POPULATIEI
POLUAREA AERULUI CU PULBERI - FACTOR DE RISC PENTRU SÃNÃTATEA POPULATIEI
POLUAREA AERULUI CU PULBERI - FACTOR DE RISC PENTRU SÃNÃTATEA POPULATIEI
POLUAREA AERULUI CU PULBERI - FACTOR DE RISC PENTRU SÃNÃTATEA POPULATIEI
POLUAREA AERULUI CU PULBERI - FACTOR DE RISC PENTRU SÃNÃTATEA POPULATIEI
POLUAREA AERULUI CU PULBERI - FACTOR DE RISC PENTRU SÃNÃTATEA POPULATIEI
POLUAREA AERULUI CU PULBERI - FACTOR DE RISC PENTRU SÃNÃTATEA POPULATIEI
POLUAREA AERULUI CU PULBERI - FACTOR DE RISC PENTRU SÃNÃTATEA POPULATIEI
POLUAREA AERULUI CU PULBERI - FACTOR DE RISC PENTRU SÃNÃTATEA POPULATIEI
POLUAREA AERULUI CU PULBERI - FACTOR DE RISC PENTRU SÃNÃTATEA POPULATIEI
POLUAREA AERULUI CU PULBERI - FACTOR DE RISC PENTRU SÃNÃTATEA POPULATIEI
POLUAREA AERULUI CU PULBERI - FACTOR DE RISC PENTRU SÃNÃTATEA POPULATIEI
POLUAREA AERULUI CU PULBERI - FACTOR DE RISC PENTRU SÃNÃTATEA POPULATIEI
POLUAREA AERULUI CU PULBERI - FACTOR DE RISC PENTRU SÃNÃTATEA POPULATIEI
POLUAREA AERULUI CU PULBERI - FACTOR DE RISC PENTRU SÃNÃTATEA POPULATIEI
POLUAREA AERULUI CU PULBERI - FACTOR DE RISC PENTRU SÃNÃTATEA POPULATIEI
POLUAREA AERULUI CU PULBERI - FACTOR DE RISC PENTRU SÃNÃTATEA POPULATIEI
POLUAREA AERULUI CU PULBERI - FACTOR DE RISC PENTRU SÃNÃTATEA POPULATIEI
POLUAREA AERULUI CU PULBERI - FACTOR DE RISC PENTRU SÃNÃTATEA POPULATIEI
POLUAREA AERULUI CU PULBERI - FACTOR DE RISC PENTRU SÃNÃTATEA POPULATIEI
POLUAREA AERULUI CU PULBERI - FACTOR DE RISC PENTRU SÃNÃTATEA POPULATIEI
POLUAREA AERULUI CU PULBERI - FACTOR DE RISC PENTRU SÃNÃTATEA POPULATIEI
POLUAREA AERULUI CU PULBERI - FACTOR DE RISC PENTRU SÃNÃTATEA POPULATIEI
POLUAREA AERULUI CU PULBERI - FACTOR DE RISC PENTRU SÃNÃTATEA POPULATIEI
POLUAREA AERULUI CU PULBERI - FACTOR DE RISC PENTRU SÃNÃTATEA POPULATIEI
POLUAREA AERULUI CU PULBERI - FACTOR DE RISC PENTRU SÃNÃTATEA POPULATIEI
POLUAREA AERULUI CU PULBERI - FACTOR DE RISC PENTRU SÃNÃTATEA POPULATIEI
POLUAREA AERULUI CU PULBERI - FACTOR DE RISC PENTRU SÃNÃTATEA POPULATIEI
POLUAREA AERULUI CU PULBERI - FACTOR DE RISC PENTRU SÃNÃTATEA POPULATIEI
POLUAREA AERULUI CU PULBERI - FACTOR DE RISC PENTRU SÃNÃTATEA POPULATIEI
POLUAREA AERULUI CU PULBERI - FACTOR DE RISC PENTRU SÃNÃTATEA POPULATIEI
POLUAREA AERULUI CU PULBERI - FACTOR DE RISC PENTRU SÃNÃTATEA POPULATIEI
POLUAREA AERULUI CU PULBERI - FACTOR DE RISC PENTRU SÃNÃTATEA POPULATIEI
POLUAREA AERULUI CU PULBERI - FACTOR DE RISC PENTRU SÃNÃTATEA POPULATIEI
POLUAREA AERULUI CU PULBERI - FACTOR DE RISC PENTRU SÃNÃTATEA POPULATIEI
POLUAREA AERULUI CU PULBERI - FACTOR DE RISC PENTRU SÃNÃTATEA POPULATIEI
POLUAREA AERULUI CU PULBERI - FACTOR DE RISC PENTRU SÃNÃTATEA POPULATIEI
POLUAREA AERULUI CU PULBERI - FACTOR DE RISC PENTRU SÃNÃTATEA POPULATIEI
POLUAREA AERULUI CU PULBERI - FACTOR DE RISC PENTRU SÃNÃTATEA POPULATIEI
POLUAREA AERULUI CU PULBERI - FACTOR DE RISC PENTRU SÃNÃTATEA POPULATIEI
POLUAREA AERULUI CU PULBERI - FACTOR DE RISC PENTRU SÃNÃTATEA POPULATIEI
POLUAREA AERULUI CU PULBERI - FACTOR DE RISC PENTRU SÃNÃTATEA POPULATIEI
POLUAREA AERULUI CU PULBERI - FACTOR DE RISC PENTRU SÃNÃTATEA POPULATIEI
POLUAREA AERULUI CU PULBERI - FACTOR DE RISC PENTRU SÃNÃTATEA POPULATIEI
POLUAREA AERULUI CU PULBERI - FACTOR DE RISC PENTRU SÃNÃTATEA POPULATIEI
POLUAREA AERULUI CU PULBERI - FACTOR DE RISC PENTRU SÃNÃTATEA POPULATIEI
POLUAREA AERULUI CU PULBERI - FACTOR DE RISC PENTRU SÃNÃTATEA POPULATIEI
POLUAREA AERULUI CU PULBERI - FACTOR DE RISC PENTRU SÃNÃTATEA POPULATIEI
POLUAREA AERULUI CU PULBERI - FACTOR DE RISC PENTRU SÃNÃTATEA POPULATIEI
POLUAREA AERULUI CU PULBERI - FACTOR DE RISC PENTRU SÃNÃTATEA POPULATIEI
POLUAREA AERULUI CU PULBERI - FACTOR DE RISC PENTRU SÃNÃTATEA POPULATIEI
POLUAREA AERULUI CU PULBERI - FACTOR DE RISC PENTRU SÃNÃTATEA POPULATIEI
POLUAREA AERULUI CU PULBERI - FACTOR DE RISC PENTRU SÃNÃTATEA POPULATIEI
POLUAREA AERULUI CU PULBERI - FACTOR DE RISC PENTRU SÃNÃTATEA POPULATIEI
POLUAREA AERULUI CU PULBERI - FACTOR DE RISC PENTRU SÃNÃTATEA POPULATIEI
POLUAREA AERULUI CU PULBERI - FACTOR DE RISC PENTRU SÃNÃTATEA POPULATIEI
POLUAREA AERULUI CU PULBERI - FACTOR DE RISC PENTRU SÃNÃTATEA POPULATIEI
POLUAREA AERULUI CU PULBERI - FACTOR DE RISC PENTRU SÃNÃTATEA POPULATIEI
POLUAREA AERULUI CU PULBERI - FACTOR DE RISC PENTRU SÃNÃTATEA POPULATIEI
POLUAREA AERULUI CU PULBERI - FACTOR DE RISC PENTRU SÃNÃTATEA POPULATIEI
POLUAREA AERULUI CU PULBERI - FACTOR DE RISC PENTRU SÃNÃTATEA POPULATIEI
POLUAREA AERULUI CU PULBERI - FACTOR DE RISC PENTRU SÃNÃTATEA POPULATIEI
POLUAREA AERULUI CU PULBERI - FACTOR DE RISC PENTRU SÃNÃTATEA POPULATIEI
POLUAREA AERULUI CU PULBERI - FACTOR DE RISC PENTRU SÃNÃTATEA POPULATIEI
POLUAREA AERULUI CU PULBERI - FACTOR DE RISC PENTRU SÃNÃTATEA POPULATIEI
POLUAREA AERULUI CU PULBERI - FACTOR DE RISC PENTRU SÃNÃTATEA POPULATIEI
POLUAREA AERULUI CU PULBERI - FACTOR DE RISC PENTRU SÃNÃTATEA POPULATIEI
POLUAREA AERULUI CU PULBERI - FACTOR DE RISC PENTRU SÃNÃTATEA POPULATIEI
POLUAREA AERULUI CU PULBERI - FACTOR DE RISC PENTRU SÃNÃTATEA POPULATIEI
POLUAREA AERULUI CU PULBERI - FACTOR DE RISC PENTRU SÃNÃTATEA POPULATIEI
POLUAREA AERULUI CU PULBERI - FACTOR DE RISC PENTRU SÃNÃTATEA POPULATIEI
POLUAREA AERULUI CU PULBERI - FACTOR DE RISC PENTRU SÃNÃTATEA POPULATIEI
POLUAREA AERULUI CU PULBERI - FACTOR DE RISC PENTRU SÃNÃTATEA POPULATIEI
POLUAREA AERULUI CU PULBERI - FACTOR DE RISC PENTRU SÃNÃTATEA POPULATIEI
POLUAREA AERULUI CU PULBERI - FACTOR DE RISC PENTRU SÃNÃTATEA POPULATIEI
POLUAREA AERULUI CU PULBERI - FACTOR DE RISC PENTRU SÃNÃTATEA POPULATIEI
POLUAREA AERULUI CU PULBERI - FACTOR DE RISC PENTRU SÃNÃTATEA POPULATIEI
POLUAREA AERULUI CU PULBERI - FACTOR DE RISC PENTRU SÃNÃTATEA POPULATIEI
POLUAREA AERULUI CU PULBERI - FACTOR DE RISC PENTRU SÃNÃTATEA POPULATIEI
POLUAREA AERULUI CU PULBERI - FACTOR DE RISC PENTRU SÃNÃTATEA POPULATIEI
POLUAREA AERULUI CU PULBERI - FACTOR DE RISC PENTRU SÃNÃTATEA POPULATIEI
POLUAREA AERULUI CU PULBERI - FACTOR DE RISC PENTRU SÃNÃTATEA POPULATIEI
POLUAREA AERULUI CU PULBERI - FACTOR DE RISC PENTRU SÃNÃTATEA POPULATIEI
POLUAREA AERULUI CU PULBERI - FACTOR DE RISC PENTRU SÃNÃTATEA POPULATIEI
POLUAREA AERULUI CU PULBERI - FACTOR DE RISC PENTRU SÃNÃTATEA POPULATIEI
POLUAREA AERULUI CU PULBERI - FACTOR DE RISC PENTRU SÃNÃTATEA POPULATIEI
POLUAREA AERULUI CU PULBERI - FACTOR DE RISC PENTRU SÃNÃTATEA POPULATIEI
POLUAREA AERULUI CU PULBERI - FACTOR DE RISC PENTRU SÃNÃTATEA POPULATIEI
POLUAREA AERULUI CU PULBERI - FACTOR DE RISC PENTRU SÃNÃTATEA POPULATIEI
POLUAREA AERULUI CU PULBERI - FACTOR DE RISC PENTRU SÃNÃTATEA POPULATIEI
POLUAREA AERULUI CU PULBERI - FACTOR DE RISC PENTRU SÃNÃTATEA POPULATIEI
POLUAREA AERULUI CU PULBERI - FACTOR DE RISC PENTRU SÃNÃTATEA POPULATIEI
POLUAREA AERULUI CU PULBERI - FACTOR DE RISC PENTRU SÃNÃTATEA POPULATIEI
POLUAREA AERULUI CU PULBERI - FACTOR DE RISC PENTRU SÃNÃTATEA POPULATIEI
POLUAREA AERULUI CU PULBERI - FACTOR DE RISC PENTRU SÃNÃTATEA POPULATIEI
POLUAREA AERULUI CU PULBERI - FACTOR DE RISC PENTRU SÃNÃTATEA POPULATIEI
POLUAREA AERULUI CU PULBERI - FACTOR DE RISC PENTRU SÃNÃTATEA POPULATIEI
POLUAREA AERULUI CU PULBERI - FACTOR DE RISC PENTRU SÃNÃTATEA POPULATIEI
POLUAREA AERULUI CU PULBERI - FACTOR DE RISC PENTRU SÃNÃTATEA POPULATIEI
POLUAREA AERULUI CU PULBERI - FACTOR DE RISC PENTRU SÃNÃTATEA POPULATIEI
POLUAREA AERULUI CU PULBERI - FACTOR DE RISC PENTRU SÃNÃTATEA POPULATIEI
POLUAREA AERULUI CU PULBERI - FACTOR DE RISC PENTRU SÃNÃTATEA POPULATIEI
POLUAREA AERULUI CU PULBERI - FACTOR DE RISC PENTRU SÃNÃTATEA POPULATIEI
POLUAREA AERULUI CU PULBERI - FACTOR DE RISC PENTRU SÃNÃTATEA POPULATIEI
POLUAREA AERULUI CU PULBERI - FACTOR DE RISC PENTRU SÃNÃTATEA POPULATIEI
POLUAREA AERULUI CU PULBERI - FACTOR DE RISC PENTRU SÃNÃTATEA POPULATIEI
POLUAREA AERULUI CU PULBERI - FACTOR DE RISC PENTRU SÃNÃTATEA POPULATIEI
POLUAREA AERULUI CU PULBERI - FACTOR DE RISC PENTRU SÃNÃTATEA POPULATIEI
POLUAREA AERULUI CU PULBERI - FACTOR DE RISC PENTRU SÃNÃTATEA POPULATIEI
of 153

POLUAREA AERULUI CU PULBERI - FACTOR DE RISC PENTRU SÃNÃTATEA POPULATIEI

Studiu realizat de reprezentanti ai Universitatii de Medicina si Farmacie “Victor Babes” Timisoara si ai Policlinicii “Omnisan” Timisoara.
Published on: Mar 4, 2016
Published in: News & Politics      
Source: www.slideshare.net


Transcripts - POLUAREA AERULUI CU PULBERI - FACTOR DE RISC PENTRU SÃNÃTATEA POPULATIEI

  • 1. Revista de Igienă şi Sănătate Publică, vol.58, nr.3/2008 – Journal of Hygiene and Public Health 7POLUAREA AERULUI CU PULBERI -FACTOR DE RISC PENTRU SĂNĂTATEAPOPULAŢIEI DINTR-UN CENTRUINDUSTRIAL Doroftei S.1, Cheptănariu D.2, Suciu O.1, Fira- Mlădinescu C.1, Petrescu C.1, Putnoky S.1, Bagiu R.1 1. Disciplina Igiena, Universitatea de Medicină şi Farmacie “Victor Babeş” Timişoara 2. Cabinet Medicina muncii, Policlinica “Omnisan” TimişoaraREZUMAT Interesul general faţă de poluarea aerului este extrem de mare, problema fiind deseoriîn centrul dezbaterilor organizaţiilor internaţionale. Nivelul poluării aerului cu pulberisedimentate a fost cercetat în localitatea A, în perioada 2002-2006. S-a utilizat metodasedimentării. Recoltarea a 6720 probe s-a efectuat în cinci puncte. Indicatori statisticiutilizaţi: media aritmetică, mediana, deviaţia standard şi coeficientul de variabilitate.Cercetarea stării de sănătate s-a efectuat pe baza studiului epidemiologic longitudinalretrospectiv. În fiecare din cei cinci ani cercetaţi s-au urmărit valorile mediei aritmetice,cuprinse între 243 t/kmp/an în 2002 şi 162 t/kmp/an în 2005. Valoarile medianei sunt maireduse decât media aritmetică. Deviaţia standard are valori cuprinse între + 76 şi + 28, iarcoeficientul de variabilitate se situează între 37% şi 20%. Pe puncte de recoltare, valorilecele mai crescute sunt în punctul nr.2 (platforma industrială) în anul 2002, valoarea fiind de325 t/kmp/an, urmat de punctul 3 (S.C. CSR – CET) în 2003 cu valoarea de 285 t/kmp/an.Valorile medianei sunt constant mai scăzute decât cele ale mediei aritmetice. În funcţie devalorile medianei în punctele de recoltare luate în studiu am efectuat zonarea poluăriiaerului. Am constatat astfel, că zona poluată cuprinde punctele de recoltare nr. 2, 3 şi 5(platforma industrială, C.S. CSR–CET şi centrul de recoltare). Pentru a stabili dacă întreincidenţa morbidităţii specifice şi inensitatea poluării atmosferice prin pulberi sedimentateexistă o corelaţie am calculat coeficientul de corelaţie Bravais-Pearson şi am obţinut + 0,81.Efectele poluării aerului asupra populaţiei din localitatea A recomandă aplicarea măsurilorde prevenire şi combatere. Cuvinte cheie: poluarea aerului, pulberi sedimentate, morbiditate specificăABSTRACT The general interest for air pollution is extremely high, this problem was many timesin the center of attention at the international organizations debates. The level of air pollutionwith deposited particles was examinated in A place in 2002-2006 period. It was used thedepositing method. The collection of 6720 sampless was made in five points. The statistical
  • 2. 8 Revista de Igienă şi Sănătate Publică, vol.58, nr.3/2008 – Journal of Hygiene and Public Healthmarkers used: arithmetical mean, median, standard deviation and the variability coefficient.The research of the health status was made based on a epidemiological longitudinalretrospective study. In every one of the five investigated years it was followed the values of thearithmetical mean, between 243 t/skm/y in 2002 and 162 t/skm/y in 2005. The values of themedian are lower than the arithmetic mean. The standard deviation has values between + 76and + 28, and the variability coefficient between 37% and 20%. On gathering points, thehighest values are at point nr.2 (industrial platform) in 2002, the value was 325t/sKm/y,followed by point nr.3 (S.C. CSR-CET) in 2003 with the value of 285 t/sKm/y. The values ofthe median are constantly lower than the arithmetic mean. Based on the median values ingathering points of the study we made the division in to zones of the air pollution. Weobserved that a polluted zone contains the gathering points nr.2, 3 and 5 (industrial platform,C.S. CSR–CET and the gathering center). To establish if it exists a correlation between thespecifically morbidity incidence and the atmospheric pollution intensity by depositedparticles, we estimated the Bravais-Pearson correlation coefficient and we obtained + 0,81.The air pollution effects on the A place population recommends the application of preventionand control methods. Keywords: air pollution, deposited particles, specific morbidity INTRODUCERE sedimentării, 6720 probe în cinci puncte prestabilite, atât în zone cu surse de poluareDiscuţiile pe tema poluării aerului se află în industrială, cât şi în zone nepoluate.centrul dezbaterilor organizaţiilor Determinarea cantitativă a pulberilor s-ainternaţionale. Pentru o apreciere corectă a efectuat conform metodologiei standard, iarimplicaţiilor poluanţilor atmosferici asupra prelucrarea datelor a utilizat indicatoristării de sănătate a populaţiei expuse s-au statistici (media aritmetică, mediana,efectuat numeroase studii epidemiologice, deviaţia standard şi coeficientul decare nu au ajuns întotdeauna la rezultante variabilitate). Cercetarea stării de sănătate aconcludente datorita intervenţiei unui cumul populaţiei s-a efectuat pe baza studiuluide factori [1]. Argumentarea ştiinţifică a epidemiologic longitudinal retrospectivefectelor negative asupra sănătăţii este constând în analiza morbidităţii specificedificilă şi necesită timp îndelungat. prin unele afecţiuni posibil a fi determinateConcluziile unor astfel de studii contribuie de poluarea aerului, comparativ cu un lotla o mai bună cunoaştere a problemei, cu martor dintr-o zonă nepoluată (localitateaposibilitatea aplicării măsurilor de prevenire B). Pentru fiecare an cercetat a fost calculatşi combatere [6]. Am întreprins această numărul total de cazuri, precum şi indicelecercetare pentru a evidenţia corelaţia dintre de incidenţă totală. Pentru a stabili o relaţieintensitatea poluării cu pulberi sedimentate cauzală între intensitatea poluării şişi acţiunea substanţelor poluante eliminate incidenţa morbidităţii am aplicatde sursele industriale asupra stării de coeficientul de corelaţie Bravais-Pearson.sănătate a locuitorilor expuşi. REZULTATE ŞI DISCUŢII MATERIAL ŞI METODĂPentru aprecierea dinamicii, naturii şi 1. Dinamica poluării aerului cu pulberiintensităţii poluării aerului cu pulberi sedimentate, pe ani (Tabelul 1)sedimentate din municipiul A, în perioada2002-2006 au fost recoltate, prin metoda
  • 3. Revista de Igienă şi Sănătate Publică, vol.58, nr.3/2008 – Journal of Hygiene and Public Health 9 Tabelul 1. Indicatori statistici anuali pentru pulberile sedimentate în municipiul A, pe perioada 2002-2006 Anul Media aritmetică Mediana Deviaţia standard Coeficientul de (t/kmp/an) (t/kmp/an) variabilitate (%) 2002 243,6 203,3 76,3 31,3 2003 228,0 195,1 44,5 19,5 2004 189,4 140,2 52,4 27,6 2005 162,2 122,5 60,5 37,3 2006 173,6 111,4 28,8 20,0Din tabelul nr.1 se observă că valorile activităţii economice. Rezultatelemediei aritmetice sunt cuprinse între 243 evidenţiază faptul că există variaţii în ceeat/kmp/an în 2002 şi 162 t/kmp/an în 2005 ce priveşte natura surselor de poluare.fiind depăşite normele sanitare anuale în anii Valoarea obţinută pentru deviaţia standard şi2002 şi 2003. Valorile medianei (mai reale coeficientul de variabilitate reflectădecât cele ale mediei aritmetice deoarece diversitatea surselor de poluare.elimină influenţa valorilor extreme) suntmai reduse comparativ cu media aritmetică. 2. Dinamica poluării aerului cu pulberiÎn ultimii ani cercetaţi se remarcă sedimentate, pe trimestre (Tabelul 2)diminuarea poluării datorită restrângerii Tabelul 2. Media aritmetică şi mediana pulberilor sedimentate, pe trimestre, în municipiul A, pe perioada 2002-2006 (t/kmp/an) Nr. Anul Indicatori Trimestrul crt. statistici I II III IV 1. 2002 Media 255,1 230,0 223,0 226,3 aritm. Mediana 212,0 198,1 186,0 217,1 2. 2003 Media 230,0 219,0 205,0 258,0 aritm. Mediana 198,0 191,0 195,0 196,4 3. 2004 Media 190,3 188,0 189,0 191,3 aritm. Mediana 141,0 136,0 139,8 144,0 4 2005 Media 160,0 158,0 162,0 168,8 aritm. Mediana 121,0 122,0 120,0 127,0 5. 2006 Media 175,2 168,0 181,2 170,0 aritm. Mediana 112,0 109,0 116,0 108,6Analizând valorile mediei aritmetice şi evoluţia medianei (media aritmeticămedianei din tabelul nr.2 se constată că, în reprezintă aspectele momentane alemod constant, în fiecare an, în trimestrele I intensităţii poluării, iar mediana reflectăşi IV se înregistrează valori mai crescute ale aspectele constante).poluării aerului; media aritmetică însoţeşte
  • 4. 10 Revista de Igienă şi Sănătate Publică, vol.58, nr.3/2008 – Journal of Hygiene and Public Health3. Poluarea cu pulberi sedimentate în nr.1); UCM platforma industrială (punctpunctele de recoltare nr.2); S.C.CSR – CET (punct nr.3); SC Saporo (punct nr.4); centrul de recoltareÎn scopul zonării municipiului în funcţie de (punct nr.5). Valorile calculate ale medianeiintensitatea poluării, punctele de recoltare pulberilor sedimentate sunt prezentate înstabilite au fost distribuite pe întreg tabelul 3.teritoriul, după cum urmează: IPM (punct Tabelul 3. Mediana pulberilor sedimentate pe puncte de recoltare în municipiul A, pe perioada 2002-2006, în funcţie de rang (t/kmp/an) Rangul Pct.rec. 2002 Pct.rec. 2003 Pct.rec. 2004 Pct.rec. 2005 Pct.rec. 2006 1 2 325,1 3 285,3 5 261,4 5 170,1 5 201,0 2 1 282,4 2 259,4 3 243,0 2 158,3 3 163,4 3 3 250,8 1 196,6 2 162,4 3 120,4 1 181,8 4 5 257,2 4 168,7 4 134,4 1 100,7 4 135,6 5 4 164,5 5 144,1 1 123,6 4 91,5 2 111,5Rangul medianei cantităţii de pulberi alte infecţii acute ale căilor respiratoriidepuse (tabel nr.2) relevă faptul că cele mai superioare; urticaria; conjunctivita acută.crescute valori se înregistrează în punctul Numărul total de cazuri de boală, precum şinr.2 – platforma industrială, în anul 2002 incidenţa totală prin aceste afecţiuni au avut(325 t/kmp/an), urmat de punctul nr.3 - S.C. valorile cele mai crescute la populaţia dinCSR (285 t/kmp/an) în 2003 şi punctul de zonele cu poluare crescută. Pentru a stabili orecoltare nr.5 – centrul de transfuzii în anul relaţie între incidenţa morbidităţii şi2004 (261 t/kmp/an). În funcţie de valorile intensitatea poluării cu pulberi sedimentatemedianei în toate punctele de recoltare am am utilizat coeficientul de corelaţie liniarăefectuat zonarea poluării aerului: zona cea Bravais-Pearson (r). Valoarea calculată de +mai intens poluată corespunde punctelor de 0,81 a acestui coeficient denotă o corelaţierecoltare 2, 3 şi 5 aflate în vecinătatea directă şi puternică între cele douăsurselor industriale sau a reţelelor stradale fenomene.cu circulaţie autointensă. CONCLUZII4. Morbiditatea specifică în relaţie cupoluarea aerului Rezultatele cercetării denotă existenţa riscului pentru sănătatea populaţiei constituitÎntr-un interval de cinci ani am urmărit la de poluarea aerului cu pulberi. Se constată ogrupa de vârstă 15-65 ani, morbiditatea corelaţie directă şi puternică întrespecifică prin unele afecţiuni respiratorii intensitatea poluării cu pulberi sedimentate(faringita şi amigdalita acută; laringita şi şi incidenţa morbidităţii specifice.traheita acută; bronşita şi bronşiolita acută;
  • 5. Revista de Igienă şi Sănătate Publică, vol.58, nr.3/2008 – Journal of Hygiene and Public Health 11 BIBLIOGRAFIE concepts and methods, Journ. of Toxic and Environ. Health,1. Burnett R., Jerrett M., Goldberg M.S., 8, 111-117 Cakmak S., Pope A., Krewski 5. Jerrett M., Burnett R., Brook J., 2002, D., 2001, The spatial Susceptibility in the air association between pollution-mortality community air pollution and association, Epidemiology, 13, mortality, Environ. Health S152 Persp., 109 (S3), 375-380 6. Jerrett M., Eyles P., Finkelstein J., Brook2. Buzzelli M., Jerrett M., Finkelstein N., J., 2001, Environmental justice 2002, Environmental justice analysis of air pollution, and ambient health risks, Environ. and Planning, A 33, Epidemiology, 13, S211 955-9733. Finkelstein M., Jerrett M., De Luca P., 7. Luginaah I., Elliott S., Eyles J., Parizeau Sears M.R., Chapman K., K., Birch S., Hutchinson B., 2002, Mortality in relation to Veestra G., 2001, Health air pollution in a cohort of profiles of Hamilton: health respiratory clinic patients, investigations, The Geo Journ. of Toxic and Environ. Journal, 53, 135-147 Health, 114, 251-260 8. Srachwel D., 2000, Air pollution and4. Jerrett M., Sears M., Krewski D., Catalan health in urban areas, Review R., Kanaroglou P., Giovis N., on environmental health, 2001, Analysis for 160(3), 165-172 environmental health research:
  • 6. 12 Revista de Igienă şi Sănătate Publică, vol.58, nr.3/2008 – Journal of Hygiene and Public Health ILUMINATUL ARTIFICIAL STRADAL. FACTORI DE RISC LA ÎNLOCUIREA LĂMPILOR Herman H. Institutul de Sănătate Publică BucureştiREZUMAT S-au investigat condiţiile la înlocuirea lămpilor în reţeaua de iluminat artificialstradal, pentru stabilirea măsurilor profilactice. Metodologia a inclus: stabilireacaracteristicilor instalaţiilor de iluminat, analiza muncii şi a condiţiilor de desfăşurare,elaborarea profilaxiei. Sursele de lumină, amplasate la înălţimea de 3-16 m, sunt: lămpi cuvapori de mercur de înaltă presiune cu balon fluorescent, şi lămpi tubulare fluorescente careemit radiaţii ultraviolete şi vizibile, lămpi cu incandescenţă care emit radiaţii vizibile şiinfraroşii. Se lucrează la înălţime pe turnuri telescopice, sub tensiune, în ortostatism, cumişcări ample ale membrelor superioare. Noaptea, se lucrează la iluminat artificial, cudiferenţe mari de iluminare, determinând efortul de adaptare vizuală la lumină şi întuneric.Luminanţa mare a lămpilor în funcţiune produce străluciri în câmpul vizual, care, pe fondulîntunecat al ambianţei, poate produce orbire. Activitatea determină solicitări posturale,motorii, de echilibru, vizuale, ale atenţiei, cu posibila acţiune nocivă a radiaţiilor ultravioleteşi infraroşii emise de lămpi. Sunt necesare măsuri profilactice organizatorice, de protecţieindividuală şi medicale. Cuvinte cheie: iluminat artificial, surse de lumină, radiaţii ultraviolete, radiaţiiinfraroşii, munca la înălţimeABSTRACT The conditions at the replacement of the lamps into the artificial street lightinginstallations were studied to establish prophylactic interventions. The methodology included:setting the lighting installation characteristics, analysing the work and its developmentconditions, elaborating the prophylaxis. The light sources, placed at the height of 3-16 m,are: lamps with mercury vapours of high pressure in fluorescent bulbs and fluorescenttubular lamps emitting ultraviolet and visibile radiations, incandescent lamps emittingvisibile and infra-red radiations. The operators work at height on telescopic towers, undervoltage, standing, making large movements with upper limbs. By night, the operator works atartificial lighting of great illumination differences with the visual adaption effort at light anddark. The great luminosity of the lamps produces brightness in the visual field which mayproduce blindness because of the dark background of the environment. The activity inducesposture, motor, of the equilibrum, vision, attention charge, the possibility of the noxius
  • 7. Revista de Igienă şi Sănătate Publică, vol.58, nr.3/2008 – Journal of Hygiene and Public Health 13influence of the ultraviolet and infra-red radiations emitted by the lamps. Prophylacticorganizational, personal protection and medical interventions are necessary. Keywords: artificial lighting, lighting sources, ultraviolet radiations, infra-redradiations, work at height INTRODUCERE noaptea, în luna iunie, dar observaţiile au fost făcute şi ziua, precum şi iarna. UneleLumina, excitantul natural al ochiului, este determinări fizice s-au făcut în laborator.unul dintre factorii cei mai importanţi ai Investigaţiile au inclus următoarele [1, 2, 3,mediului înconjurător. Succesiunea zilnică 4]:dintre lumină şi întuneric a determinat - Stabilirea caracteristicilor instalaţiei derealizarea şi existenţa iluminatului artificial iluminat, prin observaţie directă şi cu dateleîn toate locurile în care se desfăşoară viaţa şi tehnice primite de la tehnicienii în domeniu,activitatea omului - clădiri, exterior, utilaje, urmărindu-se modul de amplasare a surselormijloace de transport, subteran. Iluminatul de lumină (înălţime, număr, locaţie),artificial stradal asigură lumina în timpul detaliile constructive legate de înlocuireanopţii în exterior, pe căile de circulaţie şi de lămpilor.acces. Condiţiile luminotehnice ale - Analiza muncii de înlocuire a lămpilor şi ailuminatului respectiv sunt o problemă de condiţiilor privind desfăşurarea acesteia:bază privind realizarea acestuia, în vederea dimensiunea zonei de lucru, utilajele şiasigurării securităţii circulaţiei şi deplasării, uneltele folosite, detaliile urmărite, poziţia şiconfortului uman şi aspectului estetic, mişcările operatorului electrician, timpii depunându-se şi problema unui consum execuţie, măsurarea nivelelor de iluminareelectric cât mai mic. Cele arătate au o în zona de lucru. Iluminările au fostimportanţă crescută în epoca contemporană, măsurate cu luxmetrul, având fotocelula dinîn care deplasarea populaţiei şi extinderea seleniu şi scala de măsurare până la 10.000localităţilor cresc mereu, iar informaţia de lucşi (lx), la diferite distanţe de sursa devizuală se îmbogăţeşte continuu. Montarea lumină, pe parcursul de la sursă la sol, dinşi în special întreţinerea reţelelor de iluminat metru în metru, şi în zona de muncă cu unpublic impun intervenţia operatorului uman. diametru de până la 1,5 m.O operaţie indispensabilă pentru - Determinarea caracteristicilor spectrale aleîntreţinerea iluminatului public stradal este lămpilor, prin analiza emisiei spectrale aînlocuirea lămpilor consumate, care acestora cu spectrofometrul în laborator.determină solicitări din partea organismului, - Determinarea nivelelor de iluminareo serie de lucrări ce pun în contact direct obţinute la funcţionarea lămpilor înoperatorul cu sursele de lumină, acestea laborator, pentru realizarea unor condiţiiputând avea, prin radiaţiile emise, o acţiune identice de funcţionare, fără existenţa unornefavorabilă în special asupra ochiului. Ca elemente de la nivel stradal care reducurmare, au fost cercetate condiţiile de fluxul luminos.muncă la înlocuirea lămpilor consumate în - Stabilirea măsurilor profilactice, priniluminatul public artificial stradal, într-un coroborarea datelor obţinute.mare centru urban, pentru evidenţiereariscurilor şi stabilirea măsurilor profilactice. REZULTATE ŞI DISCUŢII MATERIAL ŞI METODĂ 1. Instalaţia de iluminat din punctele cercetateInvestigaţiile s-au efectuat în diferite puncte Iluminatul public din punctele cercetate seale reţelei de iluminat, cu surse de lumină realizează cu lămpi de diferite caracteristici:(lămpi) de diferite caracteristici, în timpul lămpi cu vapori de mercur de înaltă presiuneactivităţii obişnuite a unor echipe de cu balon fluorescent, lămpi cuintervenţie. S-a lucrat preponderent incandescenţă, lămpi tubulare fluorescente.
  • 8. 14 Revista de Igienă şi Sănătate Publică, vol.58, nr.3/2008 – Journal of Hygiene and Public HealthLămpile sunt amplasate în corpuri de emisie relativ puternică în domeniuliluminat, cele mai multe cu distribuţie ultraviolet A. Spectrul de emisie al lămpii cudirectă a fluxului luminos, şi cu oglinzi incandescenţă este continuu şi se întinde depentru dirijarea acestuia. Unele corpuri de la 4.000 la 7.600 Å, lungimi de undă îniluminat sunt închise la partea inferioară cu domeniul vizibil, după care se continuă înun ecran transparent. Există şi corpuri de infraroşu până la lungimea de undă deiluminat complet închise, cu glob 30.000 Å, în funcţie de temperaturatransparent opal sau mat difuzant. Un corp filamentului. Întensitatea cea mai mare înde iluminat poate avea una sau mai multe infraroşu corespunde lungimilor de undălămpi. Corpurile de iluminat sunt amplasate între 8.000 şi 12.000 Å, iar în vizibil,pe stâlpi, izolat sau mai multe pe un stâlp, porţiunii roşu-portocaliu.precum şi axial pe suporturi transversale, la La nivelul ochiului, radiaţiile infraroşii [5]înălţimea de 3-16 m. Aprinderea lămpilor pot produce cataracta profesională, careeste automată. apare la lucrătorii din metalurgie (topitori, turnători, forjori) sau la suflătorii de sticlă,2. Emisia spectrală a lămpilor după o expunere, în general, de lungă duratăSpectrul de emisie al lămpilor cu vapori de (până la 30-35 de ani) şi în prezenţa uneimercur, de înaltă presiune, se întinde în emisii puternice de infraroşu. Leziunilelungimile de undă între 3.000 şi 7.600 cristalinului s-ar datora radiaţiilor infraroşiiAngström (Å), în domeniul ultraviolet şi cu lungimea de undă de 7.600-10.000 Å.vizibil, cu o porţiune foarte mică în Timpul de expunere la infraroşu, în cazuldomeniul infraroşu. În ultraviolet, spectrul înlocuirii lămpilor în reţeaua de iluminateste discontinuu, iar cele mai întinse linii stradal este, însă, foarte redus comparativ cusunt la următoarele lungimi de undă: 3.127, cel din locurile de muncă arătate, şi3.135, 3.348, 3.655 şi 3.665 Å. Cea mai posibilităţile de producere a leziunilorputernică linie este la 3.655 Å, cu o corespunzătoare sunt minime.intensitate apropiată de cea a liniilor din Componenţa spectrală a lămpilor tubularevizibil. În domeniul vizibil, există o zonă fluorescente se situează în domeniul vizibilcontinuă între 6.250 şi 7.000 Å, spre roşu, şi al radiaţiilor ultraviolete cu lungimea decu intensitate mai mare. În ceea ce ce undă între 2.377 şi 1.850 Å. Intensitateapriveşte influenţa radiaţiilor emise de aceste acestora din urmă este mai redusă,lămpi asupra organismului [5], interesează comparativ cu lămpile cu vapori de mercurliniile din domeniul ultraviolet al spectrului, de înaltă presiune.respectiv în ultravioletul A, cu lungimea deundă între 3.120 şi 4.000 Å, care produc 3. Lucrările în operaţia de înlocuire aarsuri cu efect pigmentar la nivelul pielii. lămpilorExistă şi o linie cu lungimea de undă de Înlocuirea lămpilor în reţeaua de iluminat3.020 Å în ultravioletul B, dar de mică stradal se execută sub tensiune, noaptea şiintensitate. La nivelul ochiului, expunerea la ziua, cu maşini cu turn telescopic. Echipa deradiaţii ultraviolete, în special la lungimile lucru se deplasează cu maşina şi estede undă mai mici de 3.200 Å, poate produce alcătuită din doi electricieni: unul executăleziuni acute ale conjunctivei şi corneeii, înlocuirea, lucrând pe turnul telescopic, iarrespectiv fotooftalmia. Din acest punct de celălalt îl ajută, asigurând şi dirijândvedere, atrag atenţia lungimile de undă de funcţionarea turnului telescopic şi a3.127 şi 3.135 Å, dar balonul fluorescent reflectorului (când acesta se foloseşte), îi dăabsoarbe, prin învelişul exterior, din sculele şi piesele necesare cerute, în funcţieradiaţiile ultraviolete, reducând intensitatea. de caracterul intervenţiei. Când se lucreazăDacă lampa are balonul deteriorat (caz rar), noaptea, lămpile în funcţiune de pe acelaşiarcul electric nu mai este protejat şi stâlp sau din amplasările învecinate, asigurădetermină expunerea electricianului la o lumina necesară activităţii. Dacă asemenea
  • 9. Revista de Igienă şi Sănătate Publică, vol.58, nr.3/2008 – Journal of Hygiene and Public Health 15lămpi nu există, iluminarea zonei de lucru se permanent ortostatică, cu mişcări largi aleasigură cu reflectorul amplasat pe platforma membrelor superioare, de flexie şi extensie.maşinii. Se fac şi mişcări frecvente ale capului şiElectricianul urcă în turnul telescopic cu gâtului, cu extensii şi flexii, pentru aechipamentul de protecţie individuală controla piesele şi detaliile instalaţiei.corespunzător -centură de siguranţă, mănuşi Dacă lampa a fost montată, electricianulelectroizolante, cască [6]. Timpul de urcare coboară cu turnul telescopic. La lămpilea turnului telescopic este de 5-10 secunde. incandescente, intrarea în regim normal deSpaţiul de lucru la înălţime are o formă funcţionare se face imediat şi aprindereaaproape circulară, având în centru sursa de acestora este bruscă, în prezenţalumină, şi un diametru de deplasare de 1-1,5 electricianului la înălţime. La lămpile cum. La înlocuirea lămpilor, se deşurubează vapori de mercur are loc mai întâi perioadalampa defectă sau uzată şi se înşurubează de încălzire, de aproximativ 10-15 minute,lampa nouă, dar intervin sau există frecvent iar electricianul coboară la începutulalte defecţiuni care impun electricianului şi amorsării şi aşteaptă la sol instalareaalte lucrări cu manevre multiple. Astfel, regimului normal de funcţionare. Dacăcând lampa nouă nu face contactul cu aceasta nu se realizează, electricianul urcăreţeaua electrică din cauza unor din nou cu turnul telescopic pentru aneconcordanţe între dimensiunile pieselor interveni.corespunzătoare, electricianul trebuie săfacă intervenţii pentru a elimina defecţiunea, 4. Caracteristicile iluminatului la locul decare impune diferenţierea vizuală a unor muncădetalii la nivelul pieselor respective. Caracteristicile iluminatului la locul deFrecvent, lampa cu incandescenţă nouă se muncă sunt determinate de momentul înaprinde şi se stinge de mai multe ori în care se efectuează lucrarea şi de sursele detimpul intervenţiei, necesitând înşurubări şi lumină. Când munca se execută noaptea,deşurubări repetate, până la adaptarea şi caracteristicile respective depind de cele alefixarea acesteia în bune condiţiuni. În cazul iluminatului artificial. S-a constatat olămpilor cu vapori de mercur, pot exista evoluţie similară a iluminărilor pentru toatedefecţiuni la cablul de alimentare sau la sursele de lumină analizate: nivele detransformator, situaţie care impune iluminare reduse la sol, de 1-84 lucşi (lx),intervenţii pentru refacerea circuitului cele mai multe de 1-20 lx, în funcţie deelectric. Intervenţiile respective pot dura lampă şi de corpul de iluminat; o creşterepână la 30 de minute şi necesită iluminarea progresivă a iluminării pe parcursul urcăriicorespunzătoare noaptea şi un câmp vizual până la distanţa de 2-1 m de lampă, când arenormal, fapt care este, de altfel, condiţionat loc o creştere bruscă foarte mare, până laşi de desfăşurarea lucrului la înălţime [1]. Pe 1.300-10.000 lx. Valoarea iluminărilor estearterele unde circulă tramvaie sau diferită de la o lampă la alta, pentru aceleaşitroleibuze, în intervenţiile mai lungi şi mai distanţe de determinare, în funcţie degrele sunt necesare întreruperi repetate caracteristicile lămpii (incandescentă,pentru a nu se bloca circulaţia vehiculelor fluorescentă, putere) şi ale corpului derespective, ceea ce prelungeşte durata iluminat (cu sau fără ecran) şi numărul deactivităţii. lămpi.În timpul lucrului, electricianul trebuie să Din datele obţinute în condiţii reale, rezultăocolească, de mai multe ori, cabluri electrice că iluminările cele mai mici au fost laşi telefonice amplasate în zona respectivă. corpurile de iluminat cu lămpiSe produc şi scurtcircuite în arcul electric incandescente, după care urmează corpurilecorespunzător şi stropi de metal topit, care de iluminat cu o singură lampă cu vapori depot cauza arsuri, în special la nivelul ochilor mercur de înaltă presiune, şi în continuare,şi feţei. Poziţia electricianului este corpurile de iluminat având câteva lămpi cu
  • 10. 16 Revista de Igienă şi Sănătate Publică, vol.58, nr.3/2008 – Journal of Hygiene and Public Healthvapori de mercur de înaltă presiune, la care electricianului, care se află în imediataau fost înregistrate iluminările cele mai apropiere a lămpii (aproximativ la distanţamari. Întrucât urcarea cu turnul telescopic de 30 cm). Dar şi pe parcursul înlocuiriipână la sursa de lumină are o durată foarte lămpii, când sunt necesare mai multescurtă (5-10 secunde, în funcţie de înălţimea înşurubări şi deşurubări pentru buna fixare amontării), operatorul trece rapid, fără timp lămpii, se produc aprinderi şi stingeride adaptare, de la iluminări foarte scăzute, repetate ale lămpii, expunând ochiul launeori chiar aproape de întuneric (1-20 lx), treceri rapide de la lumină la întuneric şila iluminări foarte mari, de 800-10.000 lx, invers.când funcţionează mai multe lămpi pe În cazul lămpilor cu vapori de mercur, arestâlpul respectiv sau în imediata vecinătate. loc mai întâi perioada de încălzire, în careNivelele de iluminare măsurate în laborator nivelul de iluminare creşte progresiv,cu lămpi şi corpuri de iluminat nefolosite au începând în primele 5-15 secunde cu 38-40prezentat o evoluţie asemănătoare celor din lx, valori care reprezintă o diferenţă micăreţeaua publică de iluminat, având, însă, chiar faţă de iluminarea redusă la care s-avalori mai ridicate. Există cauze multiple lucrat. Solicitarea vizuală este aproapecare determină nivele de iluminare mai mici minimă, comparativ cu cea din cazulîn condiţiile reale: absorbţia mare a fluxului lămpilor cu incandescenţă. La lămpile deluminos, lămpi cu un coeficient de 250 W, de exemplu, creşterea mai rapidă adepreciere care emit un flux mai mic, nivelului de iluminare peste 200-300 lx secorpuri de iluminat uzate cu o capacitate face după 2 minute de la începutulreflectantă micşorată, prezenţa de impurităţi amorsării, ajungând după 5 minute la 2.500pe lampă şi pe corpul de iluminat, variaţiile lx. După o creştere mai lentă până la 3.700de tensiune, prezenţa cablurilor. lx în minutul 11, se produce o nouă creştereÎn zona montării lămpii, sursele de lumină şi mai mare, până la 5.200 lx în minutul 12,existente, care asigură vizibilitatea necesară când lampa intră în regim normal depentru efectuarea intervenţiilor arătate, funcţionare. Menţionăm că valorile arătatedetermină treceri rapide de la puncte cu au fost obţinute în determinări de laborator,iluminări mari la puncte cu iluminări mici cu lămpi noi şi la o temperatură a aerului desau chiar întuneric şi invers, deoarece nu +250 C. Lămpile cu vapori de mercur nuexistă o iluminare uniformă în zona de supun, ca urmare, în momentul înlocuiriilucru. În ambele situaţii, ochiul este expus la lor, ochiul operatorului la o adaptare bruscăo condiţie nefavorabilă cu efort mare de de la o iluminare foarte scăzută la una foarteadaptare la diferenţe accentuate de mare. De aceea, operatorul nu mai aşteaptăiluminare. Cele arătate pot produce oboseală la înălţime intrarea lămpii în regim normalvizuală şi scăderea acuităţii vizuale în de funcţionare.timpul lucrului, aceste manifestări fiind cu O altă caracteristică a iluminatului loculuiatât mai accentuate cu cât diferenţa dintre de muncă este luminanţa mare a lămpilor.nivelele de iluminare din diferitele puncte Valoarea relativă a luminanţei devine şi maiale zonei de muncă sunt mai mari. Dacă nu mare dacă se ia în consideraţie faptul căexistă lămpi în funcţiune în zona în care strălucirea determinată de aceasta estetrebuie înlocuită lampa, se lucrează la percepută de un ochi adaptat la întuneric.lumina dată de reflectorul amplasat pe Important este şi faptul că suprafaţaplatforma maşinii. În acest caz, există o luminoasă a lămpii se găseşte pe un fonddiferenţă între iluminarea produsă de foarte întunecat, respectiv negru. Ca urmare,reflector şi spaţiul întunecat din jurul prezenţa sau pătrunderea spontană a acestoracestuia. surse de lumină în câmpul vizual alÎn cazul lămpilor cu incandescenţă, intrarea operatorului poate determina fenomenul deimediată în funcţiune a lămpii noi determină orbire, care reduce mult acuitatea vizuală îno creştere bruscă a iluminării, în prezenţa momentul respectiv, scăzând calitatea
  • 11. Revista de Igienă şi Sănătate Publică, vol.58, nr.3/2008 – Journal of Hygiene and Public Health 17lucrărilor şi poate favoriza producerea de CONCLUZIIaccidente.Condiţiile de producere a fenomenului de Rezultatele obţinute în cercetarea condiţiilororbire se suprapun peste cele ale producerii de înlocuire a lămpilor în instalaţia deefortului de adaptare vizuală în funcţie de iluminat artificial stradal evidenţiazănivelele de iluminare. O cauză de orbire este următoarele:şi arcul electric care se produce în - Activitatea se desfăşoară la înălţime şi lascurtcircuite, prin apariţia lui bruscă şi sol, ziua şi noaptea, sub tensiune, culuminanţa mare pe care o are în condiţiile expunere la acţiunea factorilorunei iluminări foarte slabe, ochiul fiind meteorologici nefavorabili, la diferenţe mariadaptat la vederea crepusculară. de iluminare şi la luminanţe mari, cu expunere la radiaţii ultraviolete, infraroşii şi5. Condiţii meteorologice luminoase intense emise de lămpile dinCondiţiile meteorologice sunt determinate instalaţie.de clima din ţara noastră cu patru - Solicitările organismului sunt posturale,anotimpuri, precum şi de regiunile din ţară motorii, neuro-psihice - de echilibru,în care se execută operaţia de înlocuire a vizuale, ale atenţiei şi termice. Sunt necesarelămpilor, cu variaţii ale climei respective. măsuri profilactice privind: folosirea deFactorii meteorologici nefavorabili pot mijloace tehnice şi de protecţie individualăîngreuna munca. În perioada caldă a anului, în bună stare de funcţionare, organizareatemperatura ridicată a aerului şi radiaţiile corespunzătoare a activităţii în funcţie desolare, ziua în special, încălzesc părţile momentul şi locul desfăşurării acesteia (lametalice ale instalaţiei de iluminat, mărind iluminat artificial sau natural, condiţiisolicitarea termică a organismului. La meteorologice nefavorabile), respectareaaceasta contribuie şi purtarea centurii de contraindicaţiilor legate de starea desiguranţă, care este obligatorie, întrucât sănătate sau funcţională a lucrătorilor, carefixează pe corp îmbrăcămintea, împiedicând efectuează înlocuirea lămpilor conformastfel circulaţia aerului în spaţiul reglementărilor în vigoare [7]. Afecţiunilesubvestimentar. În perioada rece a anului, cardiovasculare, tulburărilesuprafeţele pieselor şi instalaţiei de iluminat musculoscheletice, de echilibru, vizuale, ale(din metal, beton) sunt reci, ceea ce măreşte atenţiei sunt exemple de contraindicaţiiinfluenţa nefavorabilă a frigului. pentru această muncă.Precipitaţiile atmosferice (ploaie, zăpadă, - Protecţia individuală a ochilor este ogheaţă) măresc, acţiunea frigului în perioada măsură foarte importantă şi aceasta serece şi favorizează direct, prin depunerea pe realizează prin ochelari de protecţie caresuprafeţele din zona de lucru, producerea de asigură condiţii normale de executare aaccidente. operaţiei, respectiv câmp vizual normal (ochelari panoramici) şi cu vizor care absoarbe radiaţiile emise de lămpile respective (vizor colorat, având calitatea de filtru faţă de radiaţii). - Metodologia de cercetare elaborată ar putea constitui o orientare pentru investigaţii în domenii apropiate.
  • 12. 18 Revista de Igienă şi Sănătate Publică, vol.58, nr.3/2008 – Journal of Hygiene and Public Health BIBLIOGRAFIE Organizational Design and Management –VI”, P.Vink,1. Herman H., Mamali C.,Grigoriu I. ş.a., E.A. P. Koningsveld and S. 1977, Aspecte psihofiziologice Dhondt (Editors), Elsevier ale muncii la înălţime în Science B.V., pg. 579-584 construcţii-montaj. În 4. Herman H., Niţă G., Deliu N. ş.a., 2004, „Ergonomia în construcţii”, Cercetări privind condiţiile de Institutul de Organizare şi muncă şi viaţă pe platforme Cibernetică în Construcţii, pg. petroliere marine. În „Revista 75-84, nr.de referinţă 665 Română de Medicina muncii”,2. Herman H., Marinescu D., 1987, Editura MEDMUN, Bucureşti, Cercetarea unor aspecte vol.54, 1-2-3, 1831-1837 fiziologice şi psihofiziologice 5. Niculescu T. ş.a., 2002, Medicina Muncii, la diferite surse de iluminat Editura MEDMUN, Bucureşti, artificial în condiţii pg.103-117 experimentale de laborator. În 6. ***, 2006, Legea securităţii şi sănătăţii „Igiena”, vol.36, 2, 97-104 Nr.319 din 20063. Herman H., 1998, To assure the visual 7. ***, 2007, Hotarârea de Guvern privind comfort and performance supravegherea sănătăţii during the workday. In lucrătorilor nr.355 din 2007 “Human Factors in
  • 13. Revista de Igienă şi Sănătate Publică, vol.58, nr.3/2008 – Journal of Hygiene and Public Health 19 FACTORI DE RISC ÎN CANCERUL GLANDEI MAMARE ÎN JUDEŢUL DOLJ Lascu C.1, Bădulescu F.2, Prejbeanu I.3, Schenker M.2, Lascu A.4 1. Direcţia Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor Vâlcea, Compartimentul Siguranţa Alimentelor 2. Universitatea de Medicină şi Farmacie Craiova, Facultatea de Medicină, Disciplina Oncologie 3. Universitatea de Medicină şi Farmacie Craiova, Facultatea de Medicină, Disciplina Igienă 4. Spitalul Judeţean de Urgenţă Râmnicu-Vâlcea, Centrul de Diabet, nutriţie, boli metaboliceREZUMAT Scopul studiului l-a reprezentat evidenţierea factorilor de risc la pacienţii cu canceral glandei mamare, din judeţul Dolj. Au fost aplicate chestionare de investigaţie a unui numărde 200 de pacienţi aflaţi în evidenţa Cabinetului de Oncologie al Spitalului Clinic de UrgenţăCraiova, diagnosticaţi între anii 2000-2006. Toţi pacienţii investigaţi au fost femei, cu vârstecuprinse între 45 şi 74 ani. Toate pacientele chestionate au avut cel puţin o sarcină, iar dincele 200 paciente, 92% nu au istorie familială de cancer de sân. În ceea ce priveştealimentaţia, 56% consumă carnea prăjită bine. Din datele obţinute reiese că la pacientelestudiate nu se regăsesc în procente semnificative factorii de risc citaţi în literatură pentrucancerul de sân : absenţa sarcinilor şi istoria familială de cancer de sân, dar apar înprocente crescute consumul de carne prăjită bine şi grăsimi de origine animală. Cuvinte cheie: factori de risc, cancer al glandei mamare, chestionareABSTRACT The aim of the paper was to identify the risk factors in patients with breast cancerfrom Dolj county. It was applied investigation questionaires to 200 patients from CraiovaClinical Hospital, Oncology, with breast cancer diagnosed between years 2000-2006. Allinvestigated patients were women, between 45 and 74 years old. The patients had at least onepregnancy and 92%( from 200 patients) hadn’t mother or sister with breast cancer. Thequestionaires showed that 56% of patients eated fried meat. Results showed that in ourstudied patients we did not find breast cancer risk factors from literature: no pregnancy andmother or sister with breast cancer, but the majority of them had unhealthy eatinghabits(great consumption of fried meat and fats from animal origin). Keywords: risk factors, breast cancer, questionaires
  • 14. 20 Revista de Igienă şi Sănătate Publică, vol.58, nr.3/2008 – Journal of Hygiene and Public Health INTRODUCERE estrogeni poate creşte riscul de cancer mamar. Sarcina şi alăptatul la sân duc laCancerul glandei mamare este o problemă modificări în celulele de la nivelul sânuluimajoră de sănătate, fiind cea mai frecventă care le face mai puţin susceptibile laneoplazie malignă la femei şi a doua cauză schimbările cancerigene [10].de deces la acestea. Riscul de cancer mamar Lucrarea reprezintă un rezultat de etapă alîn cursul vieţii (0-110 ani) este de 7-10%, temei de doctorat “Factori chimici de risc învârsta medie afectată fiind reprezentată de cancerul glandei mamare în judeţul Dolj”.decadele IV-VI de viaţă, după menopauzăincidenţa neoplaziei continuând să crească,dar cu o rată mult mai mică [1]. MATERIAL ŞI METODĂSe descriu mai mulţi factori de risc pentru Au fost aplicate chestionare de investigaţieneoplaziile glandei mamare: vârsta, istoricul unui număr de 200 de pacienţi aflaţi înpersonal şi familial, modificări genetice, evidenţa Cabinetelui de Oncologie alistoricul reproductiv şi menstrual, rasa, Ambulatorului de specialitate al Spitaluluiiradierea toracelui, obezitatea, inactivitatea Clinic Judeţean de Urgenţă Craiova,fizică, ingestia de dietilstilbestrol, diagnosticaţi între anii 2000-2006.pesticidele organoclorurate, consumul de Chestionarele de investigaţie au fost aplicatealcool, fumatul [1,2]. Unii dintre aceşti de către medicul specialist oncologiefactori pot fi evitaţi, alţii nu. medicală, pe baza criteriilor prestabilite deRelaţia cancerului glandei mamare cu includere:fumatul nu este încă complet elucidată, deşi paciente cu diagnostic de neoplasmse cunoaşte că riscul este crescut la fumatul al glandei mamare confirmatpasiv şi activ cu expunere îndelungată şi cu histologicdebut precoce în timpul vieţii [3-8]. paciente cu cancer al glandeiUn studiu efectuat in Uruguay între 1994- mamare aflate în evidenţa1996 arată că ingestia de amine heterociclice Cabinetelui de Oncologie alrezultate prin pregătirea inadecvată a cărnii Ambulatorului de specialitate al(prăjire excesivă) se asociază semnificativ Spitalului Clinic Judeţean decu riscul crescut de cancer mamar (Eduardo Urgenţă Craiova începând cu anulDe Stefani et al.) [9]. 2000Alcoolul poate interfera cu metabolismul pacientele să fi locuit cel puţin dinestrogenilor la nivelul ficatului şi duce la anul 1990 pe teritoriul judeţului Doljcreşterea nivelului estrogenilor în sânge. pacientele să fie disponibile pentruEstrogenii stimulează creşterea celulelor de realizarea anchetei referitoare lala nivelul glandei mamare şi uterului, de expunerea şi contactul cu factorii deaceea orice factor care creşte expunerea la risc incriminaţi.
  • 15. Revista de Igienă şi Sănătate Publică, vol.58, nr.3/2008 – Journal of Hygiene and Public Health 21 Chestionar de investigaţieIniţialele numelui şi prenumelui:………….Sexul:…… Vârsta:……… Greutatea:……… Înălţimea:………Domiciliul (din anul 1990):…………………Premenopauză PostmenopauzăSarcini: DA Câte:……….. NUAlăptat la sân: DA Vârsta ultimului alăptat la sân….. …… NUConsumul de alcool (tip alcool; număr pahare pe săptămână):……………………………Fumat: DA Număr ţigări pe zi:………….. NUIstorie familială de cancer al glandei mamare: DA Care rudă (mama, sora) NUMedicaţie anticoncepţională / terapie de substituţie hormonală: DA NUGrăsimi animale (încercuiţi): unt smântână untură slăninăCu ce frecvenţă: ………… …………. ………. …….….De obicei mâncaţi carnea prăjită bine? DA NU REZULTATE femeilor chestionate (64%) fiind din mediul urban. Repartiţia pe vârste a fost cea dinToţi pacienţii investigaţi au fost femei, cu Figura 1.vârste între 45 şi 74 ani, majoritatea 16% <50 ani 51-60 ani 24% 60% >61 ani Figura 1. Repartiţia pe vârsteDin cele 200 de paciente chestionate, 84% Toate pacientele chestionate au avut celaveau menopauza instalată în momentul puţin o sarcină, marea majoritate (88%)stabilirii diagnosticului. având cel puţin două sarcini (Figura 2).
  • 16. 22 Revista de Igienă şi Sănătate Publică, vol.58, nr.3/2008 – Journal of Hygiene and Public Health 100% 88% 80% 60% o sarcină 40% >2 sarcini 20% 12% 0% o sarcină >2 sarcini Figura 2. Număr de sarciniUn procent semnificativ dintre pacientele CONCLUZIIchestionate (96%) au afirmat că au alăptat lasân în timpul sarcinilor. Lotul chestionat este mic, concluziileÎn ceea ce priveşte factorii comportamentali aplicându-se doar la acesta, din datelede risc pentru cancerul glandei mamare, obţinute reieşind că la pacientele studiate nu64% nu consumă alcool deloc, 88% nu se regăsesc în procente semnificativefumează şi 91,5% nu au luat medicaţie factorii de risc citaţi în literatură pentruanticoncepţională. cancerul de sân : absenţa sarcinilor, istoriaLa întrebarea privind istoria familială de familială de cancer de sân şi administrareacancer al glandei mamare, 92% dintre de medicaţie anticoncepţională, dar apar înpacientele chestionate nu au avut în familie procente crescute consumul de carne prăjităcancer de sân. bine şi grăsimi de origine animală.În ceea ce priveşte alimentaţia, 56% De asemenea, un procent semnificativ dintreconsumă carnea prăjită bine şi 52% pacientele chestionate au afirmat că auconsumă cel puţin o dată pe săptămână alăptat la sân în timpul sarcinilor, deşigrăsimi de origine animală. alăptatul la sân este un factor care diminuă riscul de apariţie a cancerului mamar. BIBLIOGRAFIE (ed.), Breast Cancer: Molecular Genetics,1. Bădulescu A., Bădulescu F., 2003, Pathogenesis, and Clinică şi chirurgie Therapeutics. Totowa, NJ: oncologică, Ed. Medicală Humana Press, 519–536 Universitară Craiova, 33-34 5. Couch F. J., Cerhan J. R., Vierkant R. A.,2. Bădulescu F., Gorunescu F., 2003, et al, 2001, Cigarette smoking Informatică oncologică: increases risk for breast cancer metode statistico-informatice in high-risk breast cancer în oncologie, Ed. Didactică şi families, Cancer Pedagogică Bucureşti, 51-84 Epidemiology Biomarkers &3. Wang Li D., Firozi M., Chang P. F., et al, Prevention,10: 327–332 2002, Characterization of a 6. Delfino R. J., Smith C., West J. G., et al, major aromatic DNA adduct 2000, Breast cancer, passive detected in human breast and active cigarette smoking tissues, Environmental and and N-acetyltransferase 2 Molecular Mutagenesis, 39: genotype, Pharmacogenetics, 193–200 10:461–4694. Ambrosone C. B., Shields P., 2001, 7. Egan, K. M., Stampfer, M. J., Hunter, D., Smoking as a risk factor for et al, 2002, Active and passive breast cancer, In: A. Bowcock smoking in breast cancer:
  • 17. Revista de Igienă şi Sănătate Publică, vol.58, nr.3/2008 – Journal of Hygiene and Public Health 23 prospective results from the of Breast Cancer: A case- Nurses Health Study, control Study in Uruguay, Epidemiology, 13: 138–145 Cancer Epidemiology,8. Hecht S. S., 2002, Tobacco smoke Biomarkers and Prevention, 6, carcinogens and breast cancer, 573-581 Environmental and Molecular 10. Insel P. M., Roth W. T., 2002, Core Mutagenesis, 39: 119–126 Concepts in Health-9 th9. De Stefani, Ronco A., Mendelcharsu M., edition, The McGraw-Hill et al, 1997, Meat intake, Companies, Inc, USA, 277 Heterocyclic Amines and Risk
  • 18. 24 Revista de Igienă şi Sănătate Publică, vol.58, nr.3/2008 – Journal of Hygiene and Public Health POLUAREA CHIMICĂ A FACTORILOR DE MEDIU ŞI RISCUL ASUPRA SĂNĂTĂŢII Lupulescu D.1, Juganaru E.2, Iordache D.3, Iancu M.2, Fulga M.2, Jebereanu M.1 1. Universitatea de Medicină şi Farmacie „Carol Davila” Bucureşti 2. Institutul de Sănătate Publică Bucureşti 3. ICEMENERG BucureştiREZUMAT Datorită emisiilor industriale şi de trafic, folosirii în agricultură a pesticidelor şi afertilizanţilor, precum şi activităţilor industriale şi casnice, mulţi compuşi chimici sunteliminaţi în mediu, cu implicaţii multiple asupra sănătăţii umane şi integrităţii mediului.Riscul toxicologic al metalelor şi pesticidelor organo-clorurate, apare prin concentrarea lordin sol, în apă şi alimente. Studiul urmăreşte promovarea unor tehnologii neconvenţionale,ecologice pentru protejarea factorilor naturali de mediu şi amenajarea locuinţelor din DeltaDunării. În anul 2007, s-a determinat concentraţia de metale grele Pb, Cr, Cu, Cd şi 20tipuri de reziduuri de pesticide organoclorurate în probe de apă potabilă, apă din mare, apădin canal de pe plajă, apă din Dunăre, precum şi probe de sol în extravilan şi în zona delocuit, cartier Sulina. Cele mai mari concentraţii de metale în sol s-au determinat în zona delocuit pe malul Dunării. Concentraţiile de crom au prezentat depăşiri faţă de norme în 80%din probele de sol. Reziduuri de pesticide organo-clorurate, 4,4 DDT, Metoxiclor şi BHC, s-au pus în evidenţă în trei probe de sol, datorită remanenţei îndelungate sau prin utilizarefrauduloasă. Cuvinte cheie: metale grele, reziduuri de pesticide organoclorurate, Delta DunăriiABSTRACT Owing to industrial and traffic emissions, agricultural use pesticides and fertilizersand disposal practices industrial and domestics, many chemicals are discharged into theenvironment and may consequently pose potential hazards to human health andenvironmental integrity Toxicological risk of metals and organochlorines pesticides appearsbecause of their concentration in soil, water and foods. The study aims to promoteunconventionally, ecologically technology for the protection of natural environment factorsand housing in The Danube Delta. In 2007 the concentration of heavy metals: Pb, Cr, Cu, Cdand 20 types of residues of organochlorines pesticides in running water, sea water, the watersupply from pipes on the shore, Danube water samples was determined. Also, samples of soil
  • 19. Revista de Igienă şi Sănătate Publică, vol.58, nr.3/2008 – Journal of Hygiene and Public Health 25from inhabit area and extended area, Sulina parish. The biggest metal concentrations in soilwere determined from inhabit area from the banks of the river Danube. Cr concentrationsexceeded from the norm in 80% of the soil samples. Organochlorine pesticide residues 4,4DDT, Metoxiclor and BHC were developed in tree soil samples, because of long timeremaining or from illegal use. Keywords: heavy metals, pesticides organochlorines residues, Danube DeltaÎn urma proceselor de poluare ajung în Un aspect important legat de activitateafactorii de mediu compuşi chimici, biologici industrială îl reprezintă deşeurile industrialeşi energie cu efecte nocive, care alterează periculoase, depozitate necontrolat şi adeseaecosistemele, reduc resursele biologice şi împreună cu cele menajere.pun în pericol sănătatea omului. Insecticidele organoclorurate au remanenţăDezvoltarea durabilă a devenit un obiectiv mare în mediu, care poate atinge secole. Înstrategic, în cadrul căruia conservarea prezent, conform legislaţiei, sunt scoase dinresurselor naturale, păstrarea calităţii uz, dar se mai utilizează în mod fraudulos. Ofactorilor de mediu şi menţinerea diversităţii mare importanţă o are toxicitatea cronică,ecosistemelor, deţin un loc primordial. datorită remanenţei în apă, sol, plante, aDirecţii importante în contextul protecţiei reziduurilor, pătrunderea în lanţul trofic almediului ambiant şi sănătăţii [1]: animalelor, precum şi cumularea în ţesuturi• implementarea unor proiecte de şi organe.reconstucţie ecologică a zonelor puternic Metabolizarea se face pe căile obişnuite:afectate de impactul activităţilor antropice hidroliză, oxidare, declorinare prin acţiunea• elaborarea unui program internaţional enzimelor microzomale nespecifice. Unpentru reducerea poluării Dunării de către aspect particular este fenomenul de inducţieţările riverane şi denumirea acestei zone: enzimatică. Organocloruratele care depăşescBazinul Cultural al Dunării 5 ppm induc activitatea enzimatică• amplificarea potenţialului de resurse prin (Dieldrinul, Heptaclorul, DDT-ul). Lindanulreciclarea, recuperarea şi valorificarea are capacitatea de a-şi intensifica propriadeşeurilor şi a produselor uzate metabolizare (autoinducţie enzimatică) [3].• găsirea unor tehnologii nepoluante, Compuşii organocloruraţi au acţiunebiotehnologii, promovarea bioproduselor şi stimulantă sau deprimantă asupra SNC şia tehnologiilor nepoluante produc contracţii musculare clonice. Apar• cel mai important indicator al sănătăţii de asemenea fenomene degenerative la nivelplanetei, scăderea numărului de specii de hepatic, al suprarenalelor, gonadelor. Acesteplante şi animale, este în regres. reziduuri pot accelera metabolizarea unorPrincipalii factori incriminaţi în deteriorarea compuşi fiziologici, iar eliminarea se facemediului şi a sănătăţii în România sunt pe cale digestivă, renală, mamară, fanere,industria, agricultura, dezvoltarea urbană şi ouă.poluarea transfrontalieră.Agricultura, prin utilizarea iraţională şi METODOLOGIEuneori necontrolată a îngrăşămintelor şipesticidelor, a dus la cumularea acestor Studiul urmăreşte promovarea unorcompuşi în sol, ape de suprafaţă şi tehnologii neconvenţionale care oferă soluţiisubterane. Cantitatea totală a apelor uzate, moderne, ecologice pentru adaptarea şicare sunt deversate anual în râurile restaurarea factorilor de mediu, în cadrulRomâniei este de peste 10 miliarde m3. Din unui sistem integrat de amenajare aaceastă cantitate, doar 10% este epurată locuinţelor amplasate pe raza localităţilorintegral înainte de deversare, 60% parţial, din Delta Dunării.iar 30% fără nici o prelucrare [2]. În anul 2007 s-a determinat concentraţia de metale grele şi reziduuri de pesticide organo-clorurate în:
  • 20. 26 Revista de Igienă şi Sănătate Publică, vol.58, nr.3/2008 – Journal of Hygiene and Public Health • probe de apă: apă potabilă, apă din mare, ECD detector captură de electroni, limita de apă din canal de pe plajă, apă din Dunăre detecţie 0,15µg/kg) • probe de sol: malul nordic al Dunării, în • s-au efectuat determinări de pH. extravilan în sud vestul oraşului Sulina şi în zona de locuit. REZULTATE S-a determinat concentraţia de : • Pb, Cr, Cu, Cd prin metoda spectrometriei I. Determinarea metalelor grele cu absorbţie atomică În cele cinci probe de sol analizate, metalele • 20 tipuri de reziduuri de pesticide grele au prezentat următoarele valori organoclorurate prin cromatografie în fază (Tabelul 1). gazoasă (cromatograf Varian CP 3800 cu Tabelul 1. Concentraţia metalelor în probele de solDenumire proba Pb mg/kg Cr Cu Cd Metoda mg/kg mg/kg mg/kgSol 1. Cartier pe malul Dunării 135,77 28,03 166,52 4,20 AASSol 2. Islaz în extravilan 34,76 40,90 26,54 3,15 AASSol 3. ultima casa din localitate 31,96 32,54 22,31 2,52 AASSol 4. teren lăngă unitatea militară 20,89 29,01 10,71 1,34 AASSol 5. plaja la Marea Neagră 7,55 10,59 3,74 0,99 AASCMA –Ordin 756/1997 1000 20 500 10 Concentraţia de Pb în probele de sol Toate valorile au fost conforme cu faţă de analizate este cuprinsă între 7,55 - 135,77 concentraţia maximă admisă (CMA) de mg/kg. Cea mai mare valoare este cea din 1000 mg/kg, prevăzută în Ordinul 756/1997- zona de locuit, 135,77mg/kg, o valoare de Reglementări privind evaluarea poluării 17 ori mai mare faţă de concentraţia din mediului. proba 5 - plaja Marea Neagră (Figura 1). Loc probă Plaja la Marea Neagră 7,55 Teren langă unitatea 20,89 militară Ultima casă din localitate 31,96 Islaz în extravilan 34,76 Cartier pe malul Dunării 135,77 0 50 100 150 Conc. Pb (mg/kg) Figura 1. Concentraţia Pb-lui în probele de sol Concentraţia de Cr determinată în probele fiind determinată în proba din extravilanul de sol depăşeşte valoarea maximă admisă în localităţii Sulina, de două ori mai mare faţă 4 din cele 5 probe, cea mai mare valoare de CMA (Figura 2).
  • 21. Revista de Igienă şi Sănătate Publică, vol.58, nr.3/2008 – Journal of Hygiene and Public Health 27 Loc probă Plaja la Marea Neagră Cartier pe malul Dunării CMA Teren lângă unitatea militară valoare Ultima casă determinată dinlocalitate Islaz în extravilan 0 20 40 60 Conc. Cr (mg/kg) Figura 2. Concentraţia Cr-lui în probele de solConcentraţia metalelor determinate în 2002, privind criteriile de clasificare pentruprobele de apă se încadrează în normele apele de suprafaţă, pentru toate probeleprezente în ordinul MAPM nr.1146 din anul analizate (Tabelul 2 şi 3). Tabelul 2. Concentraţia metalelor în probele de apa (µg/l) Denumire proba Pb µg/l Cr µg/l Cu µg/l Cd µg/l Meto da Apa1. Canal de pe plajă 0,53 1,09 2,5 0,079 AAS Apa 2. Marea Neagră 0,58 1,51 8,17 0,061 AAS Apa 3. Apa de Dunăre 0,44 0,90 2,42 0,072 AAS Tabelul 3. Concentraţia metalelor în proba de apă potabilă (µg/l) Denumire proba Pb µg/l Cr µg/l Cu µg/l Cd µg/l Met oda Apa 4. Apă potabilă din reţeaua 0,12 0,54 1,56 0,058 AAS de distribuţie CMA-Legea Nr. 458/2002 10 50 100 5 privind calitatea apeiProba de apă potabilă din reţeaua de parametrilor de calitate a apei potabile dindistribuţie a localităţii este conform Legea nr. 458 din anul 2002.
  • 22. 28 Revista de Igienă şi Sănătate Publică, vol.58, nr.3/2008 – Journal of Hygiene and Public Health Valoarea pH-ul a fost cuprinsă între 6,39 –II. Determinarea pH-lui 6,85 pentru probele de apă şi între 5,86- 9,18 pentru probele de sol (Tabelul 4). Tabelul 4. Determinarea pH-lui în probele de sol şi apă Proba Sol 1 Sol 2 Sol 3 Sol 4 Sol 5 Apa 1 Apa 2 Apa 3 Apa 4 pH 8,06 5,86 7,61 7,99 9,18 6,47 6,39 6,58 6,85III. Determinarea concentraţiei Endosulfan sulfat, Metoxiclor, Endrinreziduurilor de pesticide organo- cetone.clorurarte În probele de apă analizate concentraţiile auÎn probele de apă şi sol s-au determinat fost sub limita de detecţie în toate probelereziduurile de pesticide organo-clorurarte: ά analizate.BHC, β BHC, γ BHC, δ BHC, Heptaclor, Într-o probă de sol pe plaja lângă malulAldrin, Heptaclor epoxid, Transclordan, ά Mării s-au identificat concentraţii declordan, 4,4’ DDE, Endosulfan I, 0,0004mg/kg β BHC, iar în proba de sol deEndosulfan II, Dieldrin, Endrin, 4,4’ DDD, pe faleza Dunării s-au identificat4,4’ DDT, 4,4’ DDT, Endrin aldehide, concentraţii de 4,4 DDT si Metoxiclor (Figura 3). Valori 0,012 0,01 0,008 valori determinate 0,006 normă 0,004 0,002 0 4,4’ DDD Metoxiclor Reziduuri Figura 3. Concentraţiile reziduurilor de pesticide organo-clorurate CONCLUZII arătat că transferul metalelor din sol creşte la pH acid, dar la depăşiri ale pH peste 7,Concentraţia metalelor grele determinate în creşte rata transferului, în special de Cd, înprobe de sol prezintă valori depăşite pentru apă şi vegetale.crom. Unele reziduuri de pesticide organo-Deşi plumbul nu depăşeste valorile limită clorurate se mai pun în evidenţă, deşi esteadmise, totuşi este de semnalat ca în zona de interzisă utilizarea lor, fie prin remanenţălocuit concentraţiile sunt cele mai mari, ca îndelungată pe sol, sau prin utilizarerezultat al activităţilor antropice. frauduloasă.Studii efectuate privind biodisponibilitateaunor metale în funcţie de pH din sol au
  • 23. Revista de Igienă şi Sănătate Publică, vol.58, nr.3/2008 – Journal of Hygiene and Public Health 29 BIBLIOGRAFIE Transilvanian counties included in DKMT area,1. Vădineanu A., 1998, Sustainable Fiziologia (16) development, Unversity of 3. Maroni M., Fait A., 1993, Health effects Bucharest Press in man from long term2. Pintea A., Laza V., Bajureanu M., Zeic exposure to A., 2006, Heavy metals pesticides.Toxicology, p. 780- environmental pollution and 781 the morbidity in two
  • 24. 30 Revista de Igienă şi Sănătate Publică, vol.58, nr.3/2008 – Journal of Hygiene and Public Health STAREA DE SĂNĂTATE A COPIILOR ÎN RELAŢIE CU CALITATEA APEI POTABILE Lupulescu D.1, Tudor A.2, Iancu M.2 1. Universitatea de Medicină şi Farmacie „Carol Davila” Bucureşti 2. Institutul de Sănătate Publică BucureştiREZUMAT Poluarea apei cu nitraţi reprezintă un factor de risc major pentru sănătatea copiilordin zonele rurale, în condiţiile în care apa de fântână nu este sigură din punct de vederechimic şi bacteriologic. În perioada 1985-2005 s-au înregistrat 3134 cazuri demethemoglobinemie, dintre care 105 cazuri au fost letale. Zonele cu risc identificate sunt înN-E şi Sudul ţării. Concentraţia nitraţilor în apa de fântână a depăşit valoarea de 50mg/l în78% dintre fântânile corelate cu cazurile de intoxicaţie. Boala diareică s-a asociat la 47%din cazurile de methemoglobinemie, iar infecţiile respiratorii la 41% din cazuri. Cuvinte cheie: nitraţi, apa de fântână, methemoglobinemie la copiiABSTRACT The pollution of water with nitrates represents a major risk for the health of thechildren from the rural areas, when the well water is not safe (chemical and bacteriological).Between 1985 and 2005, were registered 3314 cases of infant acute maethemoglobinemia, outof which 105 cases were lethal. The risky areas were identified in N-E and South of thecountry. The concentration of the nitrates in the well water was over 50mg/liter at 78% fromthe samples which were checked at the poisoning cases from 2005. From the microbiologicalpoint of view, the samples of well water were not proper in a percentage of 34, showingfaecal coliforms and faecal streptococci. This is the explanation of the association of themaethemoglobinemia cases with severe diarhorea disease in 47% of the events from 2005.The acute infections of respiratory tract were associated with the poisoning cases in 41%. Keywords: nitrates, well water quality, child, maethemoglobinemia. INTRODUCERE se corelează cu o frecvenţă crescută a cazurilor de intoxicaţii, în special la sugari.Folosirea pe scară tot mai largă a Toxicitatea nitraţilor apare endogen, când înîngrăşămintelor azotate, în scopul sporirii porţiunea proximală a intestinului, înproducţiei agricole, a dus la o creştere a prezenţa unor bacterii reducătoare (E.coli,conţinutului de nitraţi în sol, în unele enterococi, stafilococi) se formează nitriţi.produse agro-alimentare, în apele de Aceştia se absorb şi formează cusuprafaţă şi subterane. Creşterea hemoglobina, methemoglobina- MtHb, careconcentraţiilor de nitraţi în apă şi alimente
  • 25. Revista de Igienă şi Sănătate Publică, vol.58, nr.3/2008 – Journal of Hygiene and Public Health 31corespunde formei de Hb oxidată (Fe3+). MATERIAL ŞI METODĂNitriţii pot traversa placenta şi formeazăMtHb fetală. Principalii factori de risc Institutul de Sănătate Publică Bucureştiimplicaţi în producerea intoxicaţiilor sunt: (ISPB), în 1988, a iniţiat un studiu la niveldeficit enzimatic în methemoglobin- naţional privind concentraţia nitraţilor în apareductaze (Gl6-P-dehidrogenaza, NADPH), de fântână. Studiul arată că principaleleprezenţa Hb-fetală, infecţii acute intestinale zone cu concentraţii mari de nitraţi prezenţişi respiratorii, ca patologie asociată [1]. în apa fântânilor sunt în sudul şi nord-estulDin datele furnizate de OMS rezultă că, României. În anul 2000, ISPB a făcut odupă anul 1990, aproximativ 70% din evaluare a fântânilor din România şi au fostdecesele copiilor sub 5 ani, şi au fost înregistrate 956129 fântâni publice, dincauzate de diferite afecţiuni: boli diareice, 154303 sate, care asigură apa potabilăpneumonie, malnutriţie şi malarie. Pentru a pentru o populaţie de 8780816 locuitori.reduce numărul de boli diareice se Din anul 2000, Autoritatea de Sănătaterecomandă alimentaţia naturală, o bună Publică raportează cazurile desanitaţie a factorilor de mediu, precum şi methemoglobinemie, pe două chestionaremăsuri adecvate de igienă individuală şi standard: tipul A – cuprinde informaţiidomestică. privind sexul, vârsta, forma bolii şi legăturaÎn ceea ce priveşte calitatea apei potabile, cu bolile diareice şi cele respiratorii,este cunoscut faptul că peste 20% din apele confirmarea prin diagnostic de laborator asubterane din statele Uniunii Europene cazurilor de methemoglobinemie şi prezenţaprezintă depăşiri ale concentraţiei maxime cianozei, tipul B de chestionar aduceadmise de nitraţi (50mg/l) şi o tendinţă de informaţii despre sursa de apă, tipul decreştere a acestor valori în zonele cu fântână (publică sau individuală), cauzaagricultură intensă [2,3]. Atât activităţile bolii, protecţia sanitară a sursei de apă,agricole, dar şi cele industriale, au schimbat folosirea îngrăşămintelor agricole în zonă,mult ciclul azotului în natură. rezultatele analizelor chimice şiMethemoglobinemia a fost semnalată pentru microbiologice ale apei testate.prima dată în Japonia acum sute de ani şi afost numită « Kuchikuro » (boala gurii REZULTATEnegre). Boala a fost prima dată descrisă de În perioada 1985-1996 s-au înregistrat 2913către Hunter Comly în 1945 în S.U.A. El a cazuri de methemoglobinemie acută, iar îndescoperit legătura dintre creşterea perioada 1997- 2005 au fost înregistrateconcentraţiei nitraţilor din apa de fântână şi 3314 cazuri. Distribuţia cazurilor pe animethemoglobinemie. (Figura 1) evidenţiază că cele mai multeStudii epidemiologice recente au indicat cazuri, 453 au fost semnalate în anul 2000 şiposibilitatea de asociere dintre un număr de 334 în anul 2001.methemoglobinemie şi riscul ridicat de În anul 2005 au fost raportate 241 cazuri delimfom non-Hodgkin, malformaţii methemoglobinemie infantilă acută, cauzatăcongenitale, din cauza riscurilor de de apa de fântână, în 24 judeţe. Cele maiproducere de nitrozamine [4]. multe cazuri au fost înregistrate în judeţele:În Australia, studii recente au indicat că Bacău - 31, Iaşi - 31, Botoşani - 27, Vaslui -expunerea femeilor însărcinate la nitraţi, 14, Buzău - 10. Fântânile din aceste zonepeste doza acceptată, este asociată cu riscul sunt considerate cu risc pentru sănătateaapariţiei encefalitei la nou născuţi. copiilor prin conţinutul crescut de nitraţi.
  • 26. 32 Revista de Igienă şi Sănătate Publică, vol.58, nr.3/2008 – Journal of Hygiene and Public Health Figura 1. Distribuţia, pe ani, a cazurilor de methemoglobinemieToate cazurile de boală au fost spitalizate, şi şi Roman (Botoşani), la sugari cu vârstaun procent de 48% dintre ele au fost forme cuprinsă între 3 săptămâni şi o lună (Figuragrave. Au fost şi trei cazuri letale (1,3%) în 2).comuna Secuşigu (Arad), Băleşti (Vrancea), Figura 2. Distribuţia cazurilor în funcţie de gravitatea boliiDistribuţia pe grupe de vârstă a demonstrat 50mg/l, valoare recomandată de Directivacă, cele mai multe cazuri, 48% au fost la 98/83CE, prevăzută şi în Legea nr.458/2002sugari cu vârsta cuprinsă între 1 şi 3 luni, privind calitatea apei potabile. Pentru 45%apoi la nou născuţi în procent de 22%, dintre cazurile de intoxicaţii, apa de fântânăaceştia fiind grupe cu risc crescut pentru folosită a prezentat concentraţii de nitraţi, înintoxicaţia cu nitraţi (Figura 3) . unele cazuri de 10 ori mai mari, faţă de valoarea maximă admisă. Astfel, laCazurile de methemoglobinemie acută la concentraţii de nitraţi sub 50mg/l s-aucopii au apărut în condiţii de folosire a apei semnalat 52 cazuri (21,6%), ceea cede fântână cu concentraţii de nitraţi > demonstrează că alimentaţia a asigurat
  • 27. Revista de Igienă şi Sănătate Publică, vol.58, nr.3/2008 – Journal of Hygiene and Public Health 33aportul crescut de nitraţi în organism. Cea apărute la copiii la care sursa de apămai mare parte din cazuri (78,4%) s-au conţinea nitraţi între 101-500mg/l, la care seprodus pe cale hidrică, la concentraţii ale adaugă un procent de 7,9% cazuri de boalănitraţilor în apă peste 50mg/l. Ponderea cea pentru care concentraţia în apă a depăşitmai mare, 45,2%, au avut-o intoxicaţiile valoarea de 500mg/l (Figura 4). > 6 luni Nou nascuti 23% 22% 3-6 luni 7% 1-3 luni 48% Figura 3. Distribuţia cazurilor în funcţie de vârstă >500 mg/l, 7.90% 0-50 mg/l, 21.60% 101-500 mg/l, 51-100 45.20% mg/l, 25.30% Figura 4. Distribuţia cazurilor raportată la concentraţia de nitraţiUn factor de risc în producerea intoxicaţiilor dismicrobism intestinal, ce favorizeazăcu nitraţi la copii îl reprezintă asocierea reducerea nitraţilor la nitriţi pringastroenteritelor, care creează un ascensionarea florei reducătoare din
  • 28. 34 Revista de Igienă şi Sănătate Publică, vol.58, nr.3/2008 – Journal of Hygiene and Public Healthporţiunea distală în cea proximală. sursei, precum şi de adâncimea la care seFrecvenţa acestor infecţii asociate a fost de găseşte stratul de apă.47%, iar ponderea infecţiilor acute de căi Cele mai multe cazuri de intoxicaţii suntrespiratorii a fost de 41%, în aceste cazuri rezultatul direct al consumului de apă dinînsămânţarea descendentă, gastrointestinală fântânile publice, şi reprezintă un procent decu germeni reducători fiind secundară. 43% din numărul total de cazuri (Figura 5).Calitatea apei potabile este influenţată şi deparametri care ţin de amplasarea şi protecţia 60% 50% 40% 30% 20% 10% 0% individual 57% pub lic 43% Figura 5. Distribuţia cazurilor în funcţie de tipul de fântânăEste o corelaţie între lipsa de protecţie din sursele de mică adâncime (sub 10 metri),sanitară a apei de fântână şi numărul mare neasigurându-se astfel o calitate bună a apei,de cazuri de methemoglobinemie, 82,2% riscul de poluare fiind crescut.dintre ele fiind corelate cu consumul de apă 60% 50% 40% 30% 20% 10% 0% naturala 7% artificiala 54% m ixta 39% Figura 6. Distribuţia cazurilor în funcţie de tipul de alimentaţieSe observă o corelaţie între tipul de CONCLUZIIalimentaţie a sugarului şi frecvenţacazurilor. Cel mai mic număr de cazuri de • Cel mai mare număr de cazuri deboală, 7%, a fost înregistrat la copiii methemoglobinemie a fost raportat înalimentaţi la sân, cel mai mare procent apare ultimii ani, în zonele : Bacău, Botoşani,în rândul sugarilor alimentaţi cu lapte praf Buzău şi Iaşi.54%, la care se adaugă un procent de 39% • Sugarii cu vârsta cuprinsă între 1 şi 3 lunicopii cu o alimentaţie mixtă. prezintă cea mai mare vulnerabilitate. • Cele mai multe cazuri au fost raportate de la fântânile care nu au avut perimetru de
  • 29. Revista de Igienă şi Sănătate Publică, vol.58, nr.3/2008 – Journal of Hygiene and Public Health 35protecţie sanitară, şi în peste 50% dintre • Importanţă mare prezintă informareacazuri, fântâni publice cu o adâncime mai populaţiei, şi în special a gravidelor, cumică de 10 metri. privire la apa contaminată cu nitraţi şi• O pondere mare a fost identificată în riscurile de intoxicaţie, îndeosebi la copiiicazurile cu copii hrăniţi artificial, urmate de cu vârsta cuprinsă între 0 şi 1 an.cei hrăniţi mixt. • Este foarte importantă implicarea familiei• Bolile diareice acute şi infecţiile şi a medicilor în educaţia sanitară arespiratorii s-au asociat în aproximativ 50% comunităţilor, privind beneficiile folosiriidin cazurile de MtHb. „apei sigure” şi monitorizarea nitraţilor din apa de fântână în zonele rurale. BIBLIOGRAFIE 3. Scheidler A., 1999, Groundwater quality and quantity, Data and basic1. Price D., 1994, Methemoglobinemia, information, Copenhagen, Goldfrank’s Toxicologic European Environment Emergencies, 5th ed., 1180- Agency, Technical Report 1245 no.222. ***, 2004, Guidelines for drinking water 4. Croen L.A., Todoroff K., Shaw G.M., quality, Surveillance and 2001, Maternal exposure to control of community nitrate from drinking water supplies, 3rd edition, Geneva, and diet and risk for neural WHO tube defects, American Journal of Epidemiology, 153(4)

Related Documents