CONTROLUL INTEGRAT AL POLUĂRII CU NUTRIENŢI LN 4873 – RO WBTF 05...
Componența echipei de experți de mediu implicată în campania de conștientizare a proiectului1. Prof. univ. dr. ing. Vl...
I. Prezentarea proiectuluiObiectivele proiectuluiObiectivul general al proiectului îl reprezintă acordarea de sprijin ...
I. Prezentarea proiectului (2) Zone vulnerabile la poluarea cu nitraţi Ordinul nr. 241/2005 - prima desemn...
I. Prezentarea proiectului (3) Componenta 1: Investiţii la nivel de comună în zone vulnerabile la nitraţi ...
I. Prezentarea proiectului (4) Componenta 2: Dezvoltarea și consolidarea capacității instituționale: • ...
I. Prezentarea proiectului (5)Componenta 3: Campanie de conștientizare publică a proiectului: • Întâlniri de lucru regio...
II. Surse de contaminareCauzele contaminării:A. În gospodăriile ţărăneşti B. În agriculturăDejecții de origine umană ...
II. Surse de contaminare (2)Exemplu: Nitraţi + Nitriți ...
II. Surse de contaminare (3)Lipsa protecţiei la gura fântânilor facilitează poluareaACVIFERULUI FREATIC prin scurgeri dire...
II. Surse de contaminare (4)Depozitarea gunoiului de grajd pe câmp
II. Surse de contaminare (5)Aplicarea gunoiului de grajd în perioade interzise
II. Surse de contaminare (6)
II. Surse de contaminare (7) Relația dintre apele de suprafață și apele subterane ...
III. Aspecte privind protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţiIII.1. Legislaţie europeanăDire...
III. Aspecte privind protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi (2)III.2. Legislaţie românească  Legea Mediului – OUG...
III. Aspecte privind protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi (3)HG 974/2004 – amendată în 2012 „(11). Primăriile î...
III. Aspecte privind protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi (4)Fişa 3. Evaluare/inspecţie sanitară fântână publică...
III. Aspecte privind protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi (5)Fişa 3. Evaluare/inspecţie sanitară fântână publică...
III. Aspecte privind protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi (6)Autorizarea activităţilor ADMINISTRAȚIA NA...
III. Aspecte privind protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi (7)Autorizarea activităţilor ...
III. Aspecte privind protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi (8)Autorizarea activităţilor ...
III. Aspecte privind protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi (9) FERME ...
IV. Control/analize contaminanțiAnaliza apei – Concentraţii Maxim Admise (CMA)• Cea mai simplă analiză posibilă1. Se pre...
IV. Control/analize contaminanți (2)Analiza apei:  la construcție  apariția unui nou-născut în familie ...
V. Riscuri pentru sănătate• Prezenţa NO-3 în apa de fântână• Methemoglobinemia (MHb) sau “sindromul copilului albastru” a...
V. Riscuri pentru sănătate (2)Cazuri de intoxicaţii acute cu nitraţi prin consumul apei de fântână în România (1997-200...
V. Riscuri pentru sănătate (3) Preparea laptelui pentru bebeluş cu apăcontaminată cu nitraţiFierberea apei NU ...
VI. Soluții posibile INVESTIŢII ÎN CADRUL PROIECTULUI sisteme de sisteme de ...
VI. Soluții posibile (2)INVESTIŢII ÎN CADRUL Captare PROIECTULUI ...
VI. Soluții posibile (3)INVESTIŢII ÎN CADRUL PROIECTULUI AUTORITATEA PUBLICĂ LOCALĂ sisteme de depozitare gunoi...
VI. Soluții posibile (4) INVESTIŢII ÎN CADRUL PROIECTULUIInvestiţii la nivel de comună în zonele vulnerabile la nitraţi ...
VI. Soluții posibile (5)INVESTIŢII ÎN CADRUL PROIECTULUILa nivel de gospodării - platforme individuale ...
VI. Soluții posibile (6)INVESTIŢII ÎN CADRUL PROIECTULUI La nivel de comună În primul lot au fost construite 14 platforme...
VI. Soluții posibile (7)INVESTIŢII ÎN CADRUL PROIECTULUILa nivel de comună Furnizarea de echipamente pentru managementul g...
VI. Soluții posibile (8) Organizarea sistemului de colectare şi utilizare a gunoiul...
VI. Soluții posibile (9)2. Sistem de colectare şi utilizare a gunoiului de grajd la nivel de comună, utilizând echipament...
VI. Soluții posibile (10) Alte investiţii în cadrul proiectuluiFurnizarea de europubele pentru colectarea separ...
VI. Soluții posibile (11)Alte investiţii în cadrul proiectului Perdele forestiere de protecţi...
VII. Măsuri de protecţie a mediuluiProgramul de Acţiune pentru zonele vulnerabile la nitraţi din surse agricole(aprobat pr...
VII. Măsuri de protecţie a mediului (2) neaplicarea pe terenul agricol a îngrăşămintelor în perioadele de interdicţie r...
VII. Măsuri de protecţie a mediului (3) nu se efectuează administrarea îngrăşămintelor chimice şi organice pe terenuril...
VII. Măsuri de protecţie a mediului (4) reabilitarea şi modernizarea staţiilor de epurare a apelor uzate existente reali...
VIII. Exercițiu Chestionar de colectare a informaţiilor Date despre calitatea apei de fântână• Fişa prezintă dat...
VIII. Exercițiu (2)Ce putem face?INSPECŢIE SANITARĂ1. Există o latrină la mai puţin de 10m?2. Latrina este amplasa...
VIII. Exercițiu (3)Ce putem face?INSPECŢIE SANITARĂ6. Este ghizdul fântânii crăpat sau fisurat?7. Zona betonată, pavată ...
VIII. Exercițiu (4)Ce putem face?INSTRUCŢIUNI• Se va desena o fântână cu toate elementele enumerate în întrebările 1-12, ...
VIII. Exercițiu (5)Ce putem face?INTERPRETAREA REZULTATELOR 49
Concluzii (1)• Informarea și educarea populaţiei• Evitarea consumului de apă contaminată de către grupurile vulnerabile: ...
Concluzii (2) De ce să compostăm? Gunoi de Diferite sau materii ...
Concluzii (3) Să folosim îngrăşăminte naturale! ÎNGRĂŞĂMINTE NATURALEBălegarUrinaMustul de gunoiTulbureala ...
Vă mulțumesc pentru participare!
Prezentare seminarii geoagiu
of 53

Prezentare seminarii geoagiu

Published on: Mar 4, 2016
Source: www.slideshare.net


Transcripts - Prezentare seminarii geoagiu

  • 1. CONTROLUL INTEGRAT AL POLUĂRII CU NUTRIENŢI LN 4873 – RO WBTF 050327-RODerulat de MINISTERUL MEDIULUI ŞI PĂDURILORCampanie de conștientizare publicăEtapă – Seminarii locale la nivel de comunewww.inpcp.rowww.inpcp-campanie.ro 2012
  • 2. Componența echipei de experți de mediu implicată în campania de conștientizare a proiectului1. Prof. univ. dr. ing. Vladimir ROJANSCHI - Universitatea Ecologică din Bucureşti, vrojanschi@gmail.com2. Conf. univ. dr. Mihaela VASILESCU - Universitatea Ecologică din Bucureşti,3. Conf. dr. ing. Horia-Victor HĂLMĂJAN - Universitatea de Științe Agronomice și Medicină Veterinară din București, hvhalmajan@gmail.com4. Sef lucrări dr. Giuliano TEVI - Universitatea Ecologică din Bucureşti, gtevi99@yahoo.com5. Conf. univ. dr. Florian GRIGORE-RĂDULESCU - Universitatea Ecologică din Bucureşti, gdflorian@yahoo.com
  • 3. I. Prezentarea proiectuluiObiectivele proiectuluiObiectivul general al proiectului îl reprezintă acordarea de sprijin Guvernului României în vederea alinierii la cerinţele Directivei Nitraţilor a Uniunii Europene prin: • reducerea poluării cu nutrienţi a corpurilor de apă • promovarea schimbărilor comportamentale la nivel regional • sprijin pentru întărirea cadrului de reglementare şi capacităţii instituţionaleObiectivul global de mediu este reducerea pe termen lung a poluării cu nutrienţi a apelor ce se varsă în Dunăre şi Marea Neagră, printr-un management integrat al solului şi apelor.
  • 4. I. Prezentarea proiectului (2) Zone vulnerabile la poluarea cu nitraţi Ordinul nr. 241/2005 - prima desemnare a zonelor vulnerabile și potențial vulnerabile în România a fost efectuată de ICPA împreună cu Administrația Națională “Apele Române”  zonele vulnerabile la nitrați din surse agricole au reprezentat perimetrele a 255 localități din România, O. nr. 1552/2008 - a doua desemnare au reprezentat perimetrele a 1963 localități din România Până la 31 decembrie 2012 – a treia desemnare a zonelor vulnerabile și potențial vulnerabile în România
  • 5. I. Prezentarea proiectului (3) Componenta 1: Investiţii la nivel de comună în zone vulnerabile la nitraţi investiții integrate în canalizări și stații de epurare, țintind poluarea cu nutrienți din surse sociale investiție pilot într-o stație de biogaz, ca alternativă la compostarea aerobă a gunoiului de grajd  sisteme de depozitare și manipulare a gunoiului de grajd și a deșeurilor menajere – la nivel de comună;  plantarea perdelelor forestiere cu rol în protecția apelor de suprafață și în prevenirea eroziunii solului;  reabilitarea pășunilor;  acțiuni demonstrative rezultate din îmbunătățirea calității apelor și a condițiilor de igienă;  promovarea respectării ”Codului de bune practici agricole”Sursă foto: Ministerul Mediului și Pădurilor, website proiect - http://www.inpcp.ro/ro/page/13/welcome.html
  • 6. I. Prezentarea proiectului (4) Componenta 2: Dezvoltarea și consolidarea capacității instituționale: • componentă adresată consolidării capacității Ministerului Mediului și Pădurilor, Administrației Naționale ”Apele Române”, precum și a altor autorități implicate, la nivel național, regional sau județean, implementarea Directivei Nitrați: • instruirea diverselor categorii de specialiști, vizite de lucru, schimb de experiență, etc. •s-a achiziționat aparatură pentru analize de laborator și în teren, s-a construit Centru Internațional de Instruire de la Voina (Argeș), este în curs de extindere rețeaua națională de monitorizare a calității apelor freatice prin construcția unui număr suplimentar de 115 piezometreSursă foto: Ministerul Mediului și Pădurilor, website proiect - http://www.inpcp.ro/ro/page/13/welcome.html
  • 7. I. Prezentarea proiectului (5)Componenta 3: Campanie de conștientizare publică a proiectului: • Întâlniri de lucru regionale cu reprezentanți ai autorităților implicate (11 orașe), de ex.: consilii locale, agenții de protecția mediului, autorități bazinale ale apelor; • 250 evenimente în localitățile incluse în proiect; • caravană de promovare a proiectului în localitățile implicate; • activitate de instruire a autorităților locale, fermierilor și crescătorilor individuali de animale, cadrelor didactice, preoților, personalului sanitar, etc. în toate localitățile implicate în proiect (86 localități); • activităţi de educare a copiilor din localităţile incluse în proiect (86 localităţi). Etapa actuală Seminarii locale pentru: • autorități locale; • asociații de fermieri sau fermieri individuali; • cadre didactice, alți lideri din mediul rural, elevi de școală
  • 8. II. Surse de contaminareCauzele contaminării:A. În gospodăriile ţărăneşti B. În agriculturăDejecții de origine umană sau  Depozitarea gunoiului deanimală grajd pe câmp  Aplicarea gunoiului de grajd în perioade interzise  Utilizare incorectă a îngrăşămintelor chimice
  • 9. II. Surse de contaminare (2)Exemplu: Nitraţi + Nitriți Microorganisme: bacterii virusuri, paraziţi şi fungi provenind din dejecții de origine umană sau animală.
  • 10. II. Surse de contaminare (3)Lipsa protecţiei la gura fântânilor facilitează poluareaACVIFERULUI FREATIC prin scurgeri directe
  • 11. II. Surse de contaminare (4)Depozitarea gunoiului de grajd pe câmp
  • 12. II. Surse de contaminare (5)Aplicarea gunoiului de grajd în perioade interzise
  • 13. II. Surse de contaminare (6)
  • 14. II. Surse de contaminare (7) Relația dintre apele de suprafață și apele subterane Direcţia de curgere Apa transportă şi transformă Zonă nesaturată { compuşii azotului Nivel hidrostatic Direcţia de curgere Direcţia de curgere Zonănesaturată Nivel Zonăhidrostatic nesaturatăAcvifer cu Nivelnivel liber hidrostatic
  • 15. III. Aspecte privind protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţiIII.1. Legislaţie europeanăDirectiva 91/676/CEE privind protecţia apelor împotrivapoluării cauzate de nitraţii proveniţi din surse agricole Ce-și propune?  reducerea poluării apelor cu nitrați rezultați din activitatea agricolă;  prevenirea oricărei noi poluări de acest tip. Mijloace  stabilirea zonelor vulnerabile la nitrați și actualizarea periodică a acestora;  realizarea codurilor de bune practici agricole și aplicarea acestora în mod voluntar de către agricultori (art. 4 alin. 1 pct. a din Directiva 91/676/CEE );  în zonele vulnerabile la poluarea cu nitrați aplicarea prevederilor Codului de bune practici agricole de către fermieri şi producători agricoli este obligatorie și respectarea anumitor prevederi reprezintă o condiție pentru plata unică pe suprafață (Ordinul comun 296/2005 MMGA/ 216/2005 MAPDR, Art. 6);  programe de informare și instruire a fermierilor în vederea aplicării acestor practici agricole ”prietenoase pentru mediu”.
  • 16. III. Aspecte privind protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi (2)III.2. Legislaţie românească  Legea Mediului – OUG nr. 195/2005  Legea Apelor – Legea 107/1996  Legea Fondului Funciar – Legea 18/1991  Calitatea aerului înconjurător - Legea nr. 104/2011  Codul Silvic – Legea 46/2008 Valoare maxime admise:  Nitraţi - 50mg/l Reglementări privind nitrații  Nitriţi - 0,5 mg/l  Amoniu - 0,5 mg/l  Reglementări pentru apă potabilă  Reglementări pentru calitatea apelor descărcate în canalizare, în emisar și eficiența stațiilor de epurare
  • 17. III. Aspecte privind protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi (3)HG 974/2004 – amendată în 2012 „(11). Primăriile întocmesc inventarul tuturor surselor de apă destinată consumului uman de pe raza unităţilor administrativ-teritoriale cum sunt fântâni publice, fântâni individuale, izvoare, captări locale – drenuri, foraje precum şi alte asemenea surse de apă destinate consumului uman, o actualizează anual şi o raportează autorităţii teritoriale de sănătate publică.” „(2) La evaluarea/inspecţia sanitară a instalaţiilor individuale de apă de folosinţă publică, a fântânilor publice şi a izvoarelor se utilizează fişa de evaluare nr. 3, prevăzută în anexa la prezentele norme. (6) Primăria va lua toate măsurile necesare, indicate de specialiştii autorităţii teritoriale de sănătate publică, pentru asigurarea calităţii apei în situaţia în care valorile pentru parametrii E. coli, enterococi, bacterii coliforme sunt mai mari decât cele prevăzute în Legea nr. 458/2002, republicată. (7) Populaţia va fi informată asupra calităţii apei prin postarea pe site-ul autorităţii teritoriale de sănătate publică a raportului judeţean privind calitatea apei potabile, iar primăria va asigura avertizarea populaţiei la loc vizibil şi protejat prin afişarea înscrisurilor: „apa este bună de băut”, sau „apa nu este bună de băut”, sau „apa nu este bună de folosit pentru 18 sugari şi copiii mici”, după caz. ”
  • 18. III. Aspecte privind protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi (4)Fişa 3. Evaluare/inspecţie sanitară fântână publicăInformaţii generale: Direcţia de Sănătate Publică.......Numele evaluatorului.......Localitatea.......Informaţii fântână: Număr consumatori.......Adâncime.......III. Informaţii pentru evaluarea riscului Risc1. Există surse de poluare (latrină/grajd/depozit de gunoi/coteţe) Da/ Nu2. Distanţa între sursa de poluare şi fântână de cel puţin 10m Da/ Nu3. Pereţii fântânii amenajaţi pentru a preveni orice contaminare exterioară Da / Nu4. Pereţii fântânii prevăzuţi cu ghizduri cu înălţimea de 70 – 100 cm deasupra solului şi 60 cm sub nivelul acestuia Da/ Nu5. Este fântâna protejată cu capac? Da/ Nu6. Este fântâna dotată cu acoperiş? Da/ Nu7. Este dotată cu găleată proprie/pompă/hidrofor? Da/ Nu8. Există perimetru de protecţie amenajat în pantă, cimentat sau pavat? Da/ NuDacă există un rezervor9. Este acoperit şi protejat potrivit cerinţelor de ordin sanitar? Da/ Nu10. Sunt ventilele protejate? Da/ Nu 19
  • 19. III. Aspecte privind protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi (5)Fişa 3. Evaluare/inspecţie sanitară fântână publică11. Prezintă rezervorul fisuri/spărturi? Da/ Nu12. Există pierderi în sistemul de distribuţie? Da/ Nu13. Este pavată şi împrejmuită zona din jur? Da/ Nu14. Se acumulează apă în jurul rezervorului (este necesară drenarea)? Da/ Nu15. Există deşeuri solide pe o rază de 10 m în jurul rezervorului? Da/ Nu16. Este marginea rezervorului fisurată sau erodată? Da/ Nu17. Există pierderi la robinetul de golire? Da/ NuScorul riscului de contaminare:- pentru fântâna publică: 6 – 8 = foarte mare; 4 – 5 = mare; 2 – 3 = mediu; 0 – 1 = mic- pentru instalaţia de apă cu rezervor: 7 – 9 = foarte mare; 5 – 6 = mare; 3 – 4 = mediu; 0 – 2 = micIV. Rezultate şi recomandări:Au fost identificate următoarele puncte cu risc: ..................................................................(nr. 1 - 17)Măsuri de remediere ..............................................................................................................................Semnătura medicului /asistentului igienist/inspectorului sanitar .........................................................Departamentele de supraveghere în sănătate publică şi serviciile de control vor putea adaptaformatul fişelor în funcţie de atribuţii, conţinutul informaţiilor şi scopul pentru care acestea suntcolectate. 20
  • 20. III. Aspecte privind protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi (6)Autorizarea activităţilor ADMINISTRAȚIA NAȚIONALĂ APELE ROMÂNE 11 Administrații Bazinale de Apă 8 AGENTII REGIONALE pentru protecţia mediului 34 AGENȚII JUDEȚENE pentru protecția mediului
  • 21. III. Aspecte privind protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi (7)Autorizarea activităţilor FERME FERME FERME MAI MULT DE 100 UVM MAI PUȚIN DE 1OO UVM ACORD DE FĂRĂ MEDIU ACORD DE MEDIU
  • 22. III. Aspecte privind protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi (8)Autorizarea activităţilor FERME MAI MULT DE 1OO UVM OFICIUL DE STUDII STUDIU AGROCHIMICÎn acord cu PEDOLOGICE SI AGROCHIMICE cerințele PLAN DE JUDEŢEANAcordului de Mediu MANAGEMENT AL NUTRIENȚILOR *Actualizare 4-5 ani Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale este responsabil de actualizarea Planului de management al nutrienților
  • 23. III. Aspecte privind protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi (9) FERME INSTITUTUL <1OO UVM NATIONAL DE CERCETARE- DEZVOLTARE PENTRU PEDOLOGIE AGROCHIMIE SI PROTECTIA La nivel de comună MEDIULUI – ICPA BUCURESTIPlan cadru de management la nivelul comuneiOSPA adaptează Planul de Management al Nutrienților pentru fiecare fermaSe actualizează anual
  • 24. IV. Control/analize contaminanțiAnaliza apei – Concentraţii Maxim Admise (CMA)• Cea mai simplă analiză posibilă1. Se prelevează proba de apă2. Se introduce banda 2 secunde în apă3. Se compară cu scara etalon CMA – Nitraţi = 50 mg/l4. Se interpretează rezultatul CMA – Nitriţi = 0,5 mg/l
  • 25. IV. Control/analize contaminanți (2)Analiza apei:  la construcție  apariția unui nou-născut în familie Reabilitarea fântânilor publice
  • 26. V. Riscuri pentru sănătate• Prezenţa NO-3 în apa de fântână• Methemoglobinemia (MHb) sau “sindromul copilului albastru” a fost consemnat în Japonia cu câteva sute de ani în urmă - Boala “Kuchikuro” sau boala „gurii negre”.• În forma în care boala este cunoscută în prezent, ea a fost descrisă pentru prima dată în anul 1945 de către Hunter Comly din SUA, care a descoperit legătura dintre consumul apei de fântână cu o concentraţie mare de nitraţi şi producerea methemoglobinemiei. Nou născut cu cianoză
  • 27. V. Riscuri pentru sănătate (2)Cazuri de intoxicaţii acute cu nitraţi prin consumul apei de fântână în România (1997-2009) 500 400 300 200 100 0 97 98 99 00 01 02 03 04 05 06 07 09 Nr. Cazuri 206 210 171 453 334 234 293 259 215 243 128 89
  • 28. V. Riscuri pentru sănătate (3) Preparea laptelui pentru bebeluş cu apăcontaminată cu nitraţiFierberea apei NU elimină nitraţii, ci îi poate concentra! Tratament de urgenţă: Albastrul de metilen (1-2 mg/kg în soluţie 1% intravenoasă cu ser fiziologic).
  • 29. VI. Soluții posibile INVESTIŢII ÎN CADRUL PROIECTULUI sisteme de sisteme de AUTORITATEA depozitarecanalizare și PUBLICĂ gunoi de stații de LOCALĂ grajd și epurare deșeuri menajere
  • 30. VI. Soluții posibile (2)INVESTIŢII ÎN CADRUL Captare PROIECTULUI Pompare AUTORITATEA Transport apă brută Staţie de tratare PUBLICĂ Râu Transport apă potabilă LOCALĂ Înmagazinare Distribuţie apă potabilă oraş/comună/sat Colectare apă uzată sisteme de canalizare menajeră și epurare a apelor Pompare uzate (9 obiective de Nămol Transport investiții în 7 localități) Staţie de epurare Descărcare apă uzată epurată
  • 31. VI. Soluții posibile (3)INVESTIŢII ÎN CADRUL PROIECTULUI AUTORITATEA PUBLICĂ LOCALĂ sisteme de depozitare gunoi de grajd și deșeuri menajere
  • 32. VI. Soluții posibile (4) INVESTIŢII ÎN CADRUL PROIECTULUIInvestiţii la nivel de comună în zonele vulnerabile la nitraţi investiţii pentru instalarea unor facilitaţi eficiente de:  depozitare a gunoiului de grajd la nivel de gospodării individuale;  colectare a gunoiului de grajd;  colectare separată a deşeurilor menajere;  depozitare a gunoiului de grajd la nivel de comună;  aplicare pe terenurile agricole a compostului rezultat;
  • 33. VI. Soluții posibile (5)INVESTIŢII ÎN CADRUL PROIECTULUILa nivel de gospodării - platforme individuale Pana in prezent, un numar de 1.128 de platforme individuale au fost livrate fermierilor
  • 34. VI. Soluții posibile (6)INVESTIŢII ÎN CADRUL PROIECTULUI La nivel de comună În primul lot au fost construite 14 platforme în 9 comune desemnate Centre de Demonstrare și Instruire. În cel de-al doilea lot au fost construite și recepționate la terminarea lucrărilor un număr de 17 platforme din cele 18 localități aferente. Platformă de depozitare a gunoiului de grajd Craiesti, Mures Amara, Buzau
  • 35. VI. Soluții posibile (7)INVESTIŢII ÎN CADRUL PROIECTULUILa nivel de comună Furnizarea de echipamente pentru managementul gunoiului de grajd (1) Sunt livrate comunelor următoarele echipamente: - încărcătoare frontale; - tractoare; - remorci; - cisterne vidanjă; - maşini de împrăştiat gunoiul.
  • 36. VI. Soluții posibile (8) Organizarea sistemului de colectare şi utilizare a gunoiului de grajd1. Colectarea şi transportul gunoiului de grajd de către fermieri prin mijloace proprii
  • 37. VI. Soluții posibile (9)2. Sistem de colectare şi utilizare a gunoiului de grajd la nivel de comună, utilizând echipamentele furnizate în cadrul proiectului
  • 38. VI. Soluții posibile (10) Alte investiţii în cadrul proiectuluiFurnizarea de europubele pentru colectarea separată a gunoiului menajer
  • 39. VI. Soluții posibile (11)Alte investiţii în cadrul proiectului Perdele forestiere de protecţie Transpiraţie afaţa Supr lui u teren Apă de suprafaţă Nivelul hidrostatic în afara sezonului vegetativ de creştere Nivelul hidrostatic în timpul sezonului de creştere
  • 40. VII. Măsuri de protecţie a mediuluiProgramul de Acţiune pentru zonele vulnerabile la nitraţi din surse agricole(aprobat prin Decizia nr. 21130/DC/14.10.2010 a Comisiei Interministeriale pentruaplicarea Planului de Acţiune pentru protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi dinsurse agricole)  ICPA elaborează un Program pentru informarea, instruirea şi consilierea agricultorilor în scopul promovării şi punerii în aplicare a:  Codului de bune practici agricole  Programelor de acţiuneProgramul local de acțiune  se elaborează pentru fiecare localitate vulnerabilă pe baza PROGRAMULUI- CADRU și a datelor specifice locale furnizate de ICPA. Programul propus se supune dezbaterii publice și, după adoptare, se afișează la PRIMĂRIE și se distribuie fiecărui producător agricol sau fermier pe baza de semnătura (art. 11 Ordin comun 296/2005 MM și 216/2005 MADR)
  • 41. VII. Măsuri de protecţie a mediului (2) neaplicarea pe terenul agricol a îngrăşămintelor în perioadele de interdicţie realizarea unor platforme/depozite individuale pentru gunoiul de grajd; colectarea şi transportul gunoiului de grajd la depozite comunale la nivelul unităţii administrativ-teritoriale;
  • 42. VII. Măsuri de protecţie a mediului (3) nu se efectuează administrarea îngrăşămintelor chimice şi organice pe terenurile agricole situate în vecinătatea apelor de suprafaţă:  minim 1 m pentru terenurile cu pantă de până la 12%;  minim 3 m pentru terenurile cu pantă de peste 12%dimensiunea fâşiilor de protecţie a corpurilor de apă în zonele vulnerabile lapoluarea cu nitraţi se specifică de autorităţile administraţiei locale pe baza studiilorICPA nu se administrează îngrăşăminte chimice şi organice în zonele de protecţie sanitară şi hidrogeologică pentru captările de apă potabilă să nu depășească cantitatea de 170 kg azot substanţă activă/ha provenită din aplicarea îngrășămintelor organice pe terenul agricol în decursul unui an (în jur de 40 t gunoi de grajd în funcție de proveniența gunoiului de grajd);
  • 43. VII. Măsuri de protecţie a mediului (4) reabilitarea şi modernizarea staţiilor de epurare a apelor uzate existente realizarea unor sisteme noi de canalizare şi de epurare a apelor uzate, adaptate și pentru mediu rural monitorizarea depozitelor de deşeuri menajere realizarea de perdele forestiere de protecţie etanşarea fântânilor și a foselor septice schimbarea mentalităţilor
  • 44. VIII. Exercițiu Chestionar de colectare a informaţiilor Date despre calitatea apei de fântână• Fişa prezintă date despre sursa de apă, respectiv: felul fântânii care a constituit sursa de apă (individuală sau publică), adâncimea fântânii, dacă fântâna are protecţie sanitară sau nu, distanţa faţă de latrină, tipul de îngrăşământ utilizat în grădină (numai îngrăşământ natural, numai îngrăşământ chimic, ambele tipuri, pesticide), date privind poluarea chimică, respectiv concentraţia de nitraţi şi nitriţi determinată în apa de băut şi metodele de determinare ale acestora, date privind poluarea microbiologică - prezenţa coliformilor fecali şi a streptococilor fecali şi metodele de determinare folosite.
  • 45. VIII. Exercițiu (2)Ce putem face?INSPECŢIE SANITARĂ1. Există o latrină la mai puţin de 10m?2. Latrina este amplasată pe un teren mai ridicat decât fântâna?3. Există o altă sursă de poluare la mai puţin de 10m: gunoi de grajd sau gunoi menajer?4. Sunt supuse contaminării găleata sau lanţul?5. Sunt inadecvate înălţimea sau ghizdul (marginea) fântânii? 46
  • 46. VIII. Exercițiu (3)Ce putem face?INSPECŢIE SANITARĂ6. Este ghizdul fântânii crăpat sau fisurat?7. Zona betonată, pavată sau pietruită din jurul fântânii este mai mică de 1 m?8. Terenul din jur favorizează stagnarea apei la mai puţin de 2 m de fântână?9. Este fisurată împrejmuirea betonată din jurul fântânii?10. Sunt pereţii fântânii impermeabilizaţi într-un mod neadecvat?11. Este canalul de scurgere crăpat sau spart, favorizând băltirea apei în jurul fântânii?12. Este adecvat gardul din jurul fântânii pentru a împiedica apropierea animalelor? 47
  • 47. VIII. Exercițiu (4)Ce putem face?INSTRUCŢIUNI• Se va desena o fântână cu toate elementele enumerate în întrebările 1-12, ajutând proprietarul să identifice şi vizual elementele de risc.• Se va răspunde cu DA sau NU la întrebări şi se va totaliza numărul răspunsurilor afirmative. 48
  • 48. VIII. Exercițiu (5)Ce putem face?INTERPRETAREA REZULTATELOR 49
  • 49. Concluzii (1)• Informarea și educarea populaţiei• Evitarea consumului de apă contaminată de către grupurile vulnerabile: nou născuţi, femei însărcinate, bolnavi, bătrâni• Igienă în gospodărie• Depozitarea și utilizarea corectă a gunoiului de grajd• Forarea unui puţ la o adâncime mai mare, într-un strat freatic necontaminat• Utilizarea apei îmbuteliate pentru băut și gătit• Îndepărtarea nitraţilor din apă prin metode fizice sau chimice• Conectarea la sisteme publice de aprovizionare cu apă și canalizare.
  • 50. Concluzii (2) De ce să compostăm? Gunoi de Diferite sau materii COMPOST grajd organiceCompostul:  este un foarte bun fertilizant, cu o compoziție complexă, asigurând atât necesarul de azot, cât și alte elemente esențiale pentru creșterea plantelor;  poate fi împrăştiat numai în perioada de vegetaţie a culturilor;  scade riscul de eroziune;  îmbunătăţeşte conţinutul solului în humus;  creşte capacitatea solului de a reţine apa;  îmbunătăţeşte rezistenţa plantelor la factorii de stres biotici şi abiotici.
  • 51. Concluzii (3) Să folosim îngrăşăminte naturale! ÎNGRĂŞĂMINTE NATURALEBălegarUrinaMustul de gunoiTulbureala PRODUCŢII MAI MARI
  • 52. Vă mulțumesc pentru participare!

Related Documents