-între politică şi religie –-Alina Bărcăceanu-Ioana Bujor-Miclăuş Ingrid-Mădălina Oancea-Andreea PatricheCaravana de infor...
Niciun suveran in istorie poate ca nu meritamai mult titlul de "Mare" ca in cazul luiConstantin, deoarece in 15 ani el a l...
În 271-272, sub împăratul Aurelian, afost membru al protectores (militarisuperiori în slujba împăratului) în est, iarulter...
Grija deosebita pe care a manifestat-o Constantin pentru Bisericacrestina, straduindu-se să contribuie la asigurarea unita...
A intervenit si in dreptul penal, pe care a incercat sa-lumanizeze, inlaturand din legile penale dispozitii si pedepse con...
Raporturile lui Constantin cel Mare cu BisericaO religie care creste prin propria sa energie, cum era cazul religieicresti...
Prin Edictul de la Milan din 313, Constantin acorda crestinilor libertate de cult.La sfarsitul secolului al IV-lea Teodosi...
Vointa lui Constantin cel Mare de a sustinecrestinismul s-a vazut si in alegerea unei noi capitalepe tarmurile incintatoar...
Mutarea capitalei la Constantinopol a avut consecinte importante in istoriaImpeiului roman si a Bisericii. Prin aceasta mu...
Convocarea Sinodului I ecumenic de la Niceea din 325 constituie unul dinmeritele deosebite ale imparatului Constantin. Vaz...
Constantin cel Mare a avut merite deosebite în mai toate domeniile.A fost un bun strateg (o demonstrează acţiunile lui mil...
Proiect realizat de :•Bărcăceanu Alina•Bujor Ioana•Miclăuş Ingrid•Oancea Mădălina•Patriche AndreeaBibliografie :•http://ro...
Prezentare a elevelor din cadrul Colegiului National Gh. Vranceanu din Bacau.
of 13

Prezentare a elevelor din cadrul Colegiului National Gh. Vranceanu din Bacau.

Published on: Mar 4, 2016
Source: www.slideshare.net


Transcripts - Prezentare a elevelor din cadrul Colegiului National Gh. Vranceanu din Bacau.

  • 1. -între politică şi religie –-Alina Bărcăceanu-Ioana Bujor-Miclăuş Ingrid-Mădălina Oancea-Andreea PatricheCaravana de informare:Limbajul cetăţeniei şi multiculturalitatea
  • 2. Niciun suveran in istorie poate ca nu meritamai mult titlul de "Mare" ca in cazul luiConstantin, deoarece in 15 ani el a luat 2 decizii careau modificat viitorul lumii civilizate. Prima a fostadoptarea crestinismului drept religie oficiala aImperiului roman. A doua a fost transferul capitaleiacestui Imperiu de la Roma la Constantinopol.Aceste doua decizii cu consecintele pe care le vomvedea pe parcurs, i-au conferit lui Constantin dreptulde a concura pentru titlul de omul cel mai influent.Gaius Flavius Valerius AureliusConstantinus (272 – 337), cunoscut in istorie subnumele Constantin cel Mare s-a nascut in orasulNaissus din Moesia Superior (Nis, Iugoslavia) injurul anului 274, ca fiul mai mare a lui ConstantiusChlor si al Elenei. Ne aflam in perioada in careImperiul roman era condus de imparatii Diocletian siMaximian, cu titlul de augusti si de Galeriu siConstantius in calitate de cezari.
  • 3. În 271-272, sub împăratul Aurelian, afost membru al protectores (militarisuperiori în slujba împăratului) în est, iarulterior a ajuns tribun. În 284-285 afost praeses (guvernator de provinciesubordonat unui consularis) al Dalmaţiei. Afost prefectul pretorian al împăratuluiMaximian în 288-293.La 1 martie 293 a fost promovat larangul de caesar. După abdicarealui Diocleţian şi Maximian, se alătură tatăluisău, în Apus. În 313, Constantin „a trecut lacredința creștină” și a continuat să deținăfuncția Pontifex Maximus funcție carepermitea conducerea religioasă, pe care oavuseseră toți cei cărora li se atribuise titlulde „Caesar”, adică conducător al statuluiroman și al religiei,- bineînțeles păgâne -, funcție deținuta de toți Caesarii, inclusiv ceide dinainte de Hristos.
  • 4. Grija deosebita pe care a manifestat-o Constantin pentru Bisericacrestina, straduindu-se să contribuie la asigurarea unitatii sale, pornea nu numai dintr-unadanc sentiment religios, ci si din necesitati practice, politice. Apararea Imperiului, ordineasi unitatea sa interna, au fost teluri urmarite in tot cursul vietii sale de Constantin cel Mare. Pe plan administrativ si militar el a pastrat orientarile generale ale lui Diocletian (impartireaImperiului in peste 100 de provincii, guvernate de conducatori laici-praesides si militari-duces, apoi gruparea acestora in unitati mai mari numite dioceze). De aceea in literatura despecialitate toate acestea sunt cunoscute sub numele de reformele diocletianoconstantinopolitane. Armata se împarte acum definitiv în trupe de graniță (limitanei) și trupe de campanie(comitatenses). In domeniul economic Constantin ia o serie de masuri cu scopul de a consolida procesul destabilizare a preturilor, initiat de Diocletian printr-un edict in anul 301, iar in domeniul financiaremite moneda de aur cunoscuta sub numele de aureus sau solidus, ce va ramane etalonul deschimb pentru lumea de atunci pana in vremea imparatilor Comneni. Tot Constantin va emite si omoneda noua de argint (siliqua) si una de bronz (follis), care vor reprezenta banii obisnuiti folositiin afacerile curente.
  • 5. A intervenit si in dreptul penal, pe care a incercat sa-lumanizeze, inlaturand din legile penale dispozitii si pedepse contrarespiritului crestinismului, ca: rastignirea, zdrobirea picioarelor, stigmatizarea(arderea cu fierul rosu). S-a imbunatatit tratamentul din inchisori. S-au adusrestrictii luptelor de gladiatori si s-au trimis condamnatii la mine, in loc delupte. S-a modificat, in spirit crestin, legislatia referitoare la casatorie, laparintii fara copii, s-a ingreunat divortul, s-a pedepsit adulterul sisiluirea, sau violul, s-a interzis aruncarea copiilor si vinderea lor, prinajutoare date parintilor saraci. S-au luat masuri de protectie si ajutor pentrusaraci, orfani, vaduve si bolnavi.
  • 6. Raporturile lui Constantin cel Mare cu BisericaO religie care creste prin propria sa energie, cum era cazul religieicrestine, nu isi putea dori altceva decat sa fie libera si in siguranta; acest lucru i-afost acordat de catre Constantin. De aceea, in vremea sa vedem cum in lumearomana se inmultesc bisericile, are loc o activitate teologica intensa. El a favorizatpe crestini sa intre in administratie si a incurajat chiar comunitatile compuseindeosebi din crestini. Astfel portul crestin al Gazei, Maiuma, obtine rangul decetate, iar Orikistos, un sat din Frigia, primeste rangul de civitas, "pentru ca totilocuitorii sunt cunoscuti a fi adepti ai celei mai sfinte religii". In luarea de masurifavorabile Bisericii, Constantin va proceda treptat si cu mult tact.Politica lui religioasa este caracterizata mai ales prin cateva fapte de importantamajora: actul de libertate religioasa de la Milan, din ianuarie 313, alegerea uneinoi resedinte imperiale si convocarea Sinodului I ecumenic de la Niceeadin 325.
  • 7. Prin Edictul de la Milan din 313, Constantin acorda crestinilor libertate de cult.La sfarsitul secolului al IV-lea Teodosie I va face din religia crestina singura religieautorizata: crestinismul inlocuia religia imperiala. Universalismul religios se adaugacelui politic. Imparatia terestra era privita ca imaginea pamanteasca a Imparatiei luiDumnezeu, iar imparatul devenea locotenentul lui Dumnezeu pe pamant; Bisericas iStat se completeazasi se intrepatrund. In timp ce legislatia civila se va ocupa deorganizarea materiala a Bisericii, decretele canonice devin legi civile.Aşadar , împaratul scuteste pe clericii crestini de obligatia grea si costisitoare afunctiunilor municipale. Scuteste Biserica de dari, drept de care nu se bucurautemplele pagane, si-i inapoie tot ceea ce ii fusese confiscat, acordandu-i si dreptul de aprimi legate si donatiuni. Totodata, el acorda ca ajutor episcopilor sume importantedin tezaurul statului, pentru ridicarea de biserici si intretinerea clerului. El acordaBisericii dreptul de eliberare a sclavilor si episcopilor dreptul sa judece pe cei ce n-arvoi sa fie judecati dupa legile statului.
  • 8. Vointa lui Constantin cel Mare de a sustinecrestinismul s-a vazut si in alegerea unei noi capitalepe tarmurile incintatoare ale Bosforului. Inca dintimpul lui Diocletian (284-305), Roma nu mai eracapitala unica a Imperiului roman, caci acesta omutase la Nicomidia, in Asia Mica. Ramasese inca unoras pagan, in care templele, monumentele, senatulroman, aristocratia aminteau si pastrau vechea religiepagana.Constantin s-a hotarat sa paraseasca Romapagana, spre marea nemultumire a episcopilorRomei, si sa intemeieze un nou oras ca resedintaimperiala. Acesta a fost Bizantul, pe Bosfor, care aprimit numele de Constantinopol = orasul luiConstantin, inceput in 324 si inaugurat la 11 mai 330.Constantin a facut din Bizant capitala unui Imperiucrestin, care trebuia sa arate aceasta prinbisericile, monumentele si atmosfera sa.
  • 9. Mutarea capitalei la Constantinopol a avut consecinte importante in istoriaImpeiului roman si a Bisericii. Prin aceasta mutare s-au pus temeliile Imperiuluiroman de Rasarit care a durat pana in 1453, cand Constantinopolul a fost cucerit deturci, sub conducerea lui Mahomed al II-lea Cuceritorul (1451-1481).In Constantinopol, numit "Roma cea noua", se ridica un oras cu mare viitorpolitic si bisericesc. Episcopii de Constantinopol devin egali in rang de cinste cuepiscopii Romei, prin canonul al 3-lea al Sinodului al II-lea ecumenic de laConstantinopol, din 381, si canonul 28 al Sinodului IV ecumenic de la Calcedon din451.“Noua Romă” a moştenit instituţiile politice ale vechii Rome, dar şi tradiţiiculturale ale Răsăritului grec. Construirea şi popularea noului oraş s-au desfăşuratfoarte rapid. Noile ziduri au fost terminate în 412. La fel ca şi Roma, oraşul econstruit pe 7 coline şi împărţit în 14 districte administrative. Există şi aici un Senat;membrii săi aveau însă ranguri inferioare senatorilor din Roma, fiindnumiti clari (remarcabili) şi nu clarissimi(deosebit de remarcabili).
  • 10. Convocarea Sinodului I ecumenic de la Niceea din 325 constituie unul dinmeritele deosebite ale imparatului Constantin. Vazind tulburarea în crestere provocata deerezia lui Arie din Alexandria, Constantin s-a decis sa convoace pe episcopii Imperiuluiintr-un sinod general sau ecumenic spre a defini impreuna adevarurile de credinta si aasigura unitatea crestinismului. Ca om de stat experimentat, Constantin si-a dat seama caunitatea crestinismului si pacea si linistea Bisericii constituie elementul de viata si derezistenta al Impeiului roman universal. In locul pluralitatii zeilor pagani, era de preferatexistenta unei singure credinte in Imperiu, cea crestina, caci ea asigura si unitatea luipolitica.De aceea convoaca primul Sinod Ecumenic de la Niceea din anul 325, unde dupalungi dezbateri invatatura lui Arie a fost condamnatasi s-a adoptat formula ca Fiul luiDumnezeu este de o fiinta cu Tatal si deci, din veci cu El. La sinod au fost alcatuite siprimele 7 articole ale Simbolului de credinta (Crezul), care sunt de atunci si pana astazirostite in Biserica. Tot cu acest prilej s-a incercat sa se stabileascasi data Pastelui, care setinea diferit in diverse locuri ale Imperiului si s-a hotarat ca intreaga crestinatate sasarbatoreasca aceasta zi in prima duminica dupa luna plina, care urmeaza echinoctiului deprimavara.
  • 11. Constantin cel Mare a avut merite deosebite în mai toate domeniile.A fost un bun strateg (o demonstrează acţiunile lui militare), a fost un buneconomist (monedele bătute de el au rezistat câteva sute de ani), a fost unvizionar (mutarea capitalei pe malul Bosforului, în anticul Bizantinon, a fostun succes şi a rezistat 1.000 de ani), politica lui religioasă a adus pace şilibertate pentru creştinism. Poate tocmai de aceea ar trebui să ne preocupe înspecial politica sa religioasă, căci, dacă politica sa economică, militară sauexternă i-au adus, pe bună dreptate, supranumele de „cel Mare“, relaţia luicu Dumnezeu, cu Biserica i-a adus calitatea de „sfânt întocmai cu apostolii“.Datorită devotamentului cu care a apărat cauza creştină într-operioadă în care era greu şi să rosteşti numele lui Hristos, ÎmpăratulConstantin rămâne, alături de mama sa, Împărăteasa Elena, ca unturn de apărare al dreptei credinţe în istoria mântuirii.
  • 12. Proiect realizat de :•Bărcăceanu Alina•Bujor Ioana•Miclăuş Ingrid•Oancea Mădălina•Patriche AndreeaBibliografie :•http://ro.wikipedia.org/wiki/Constantin_cel_Mare•http://www.crestinortodox.ro/sfintii-constantin-si-elena/biserica-timpul-constantin-cel-mare-69659.html•http://politeia.org.ro/magazin-istoric/constantin-cel-mare-o-istorie-lumeasca/12613/

Related Documents