Republica Moldova
COUNTRY PROFILE
MOLDOVA
(IN ROMANIAN)
Last profile update: January 2015
This profile was prepared and up...
Republica Moldova
Council of Europe/ERICarts, "Compendium of Cultural Policies and Trends in Europe, 16th
edition", 2015 M...
Republica Moldova
MD-2 Council of Europe/ERICarts, "Compendium of Cultural Policies and Trends in Europe, 16th edition", 2...
Republica Moldova
Council of Europe/ERICarts, "Compendium of Cultural Policies and Trends in Europe, 16th
edition", 2015 M...
Republica Moldova
MD-4 Council of Europe/ERICarts, "Compendium of Cultural Policies and Trends in Europe, 16th edition", 2...
Republica Moldova
Council of Europe/ERICarts, "Compendium of Cultural Policies and Trends in Europe, 16th
edition", 2015 M...
Republica Moldova
MD-6 Council of Europe/ERICarts, "Compendium of Cultural Policies and Trends in Europe, 16th edition", 2...
Republica Moldova
Council of Europe/ERICarts, "Compendium of Cultural Policies and Trends in Europe, 16th
edition", 2015 M...
Republica Moldova
MD-8 Council of Europe/ERICarts, "Compendium of Cultural Policies and Trends in Europe, 16th edition", 2...
Republica Moldova
Council of Europe/ERICarts, "Compendium of Cultural Policies and Trends in Europe, 16th
edition", 2015 M...
Republica Moldova
MD-10 Council of Europe/ERICarts, "Compendium of Cultural Policies and Trends in Europe, 16th edition", ...
Republica Moldova
Council of Europe/ERICarts, "Compendium of Cultural Policies and Trends in Europe, 16th
edition", 2015 M...
Republica Moldova
MD-12 Council of Europe/ERICarts, "Compendium of Cultural Policies and Trends in Europe, 16th edition", ...
Republica Moldova
Council of Europe/ERICarts, "Compendium of Cultural Policies and Trends in Europe, 16th
edition", 2015 M...
Republica Moldova
MD-14 Council of Europe/ERICarts, "Compendium of Cultural Policies and Trends in Europe, 16th edition", ...
Republica Moldova
Council of Europe/ERICarts, "Compendium of Cultural Policies and Trends in Europe, 16th
edition", 2015 M...
Republica Moldova
MD-16 Council of Europe/ERICarts, "Compendium of Cultural Policies and Trends in Europe, 16th edition", ...
Republica Moldova
Council of Europe/ERICarts, "Compendium of Cultural Policies and Trends in Europe, 16th
edition", 2015 M...
Republica Moldova
MD-18 Council of Europe/ERICarts, "Compendium of Cultural Policies and Trends in Europe, 16th edition", ...
Republica Moldova
Council of Europe/ERICarts, "Compendium of Cultural Policies and Trends in Europe, 16th
edition", 2015 M...
Republica Moldova
MD-20 Council of Europe/ERICarts, "Compendium of Cultural Policies and Trends in Europe, 16th edition", ...
Republica Moldova
Council of Europe/ERICarts, "Compendium of Cultural Policies and Trends in Europe, 16th
edition", 2015 M...
Republica Moldova
MD-22 Council of Europe/ERICarts, "Compendium of Cultural Policies and Trends in Europe, 16th edition", ...
Republica Moldova
Council of Europe/ERICarts, "Compendium of Cultural Policies and Trends in Europe, 16th
edition", 2015 M...
Republica Moldova
MD-24 Council of Europe/ERICarts, "Compendium of Cultural Policies and Trends in Europe, 16th edition", ...
Republica Moldova
Council of Europe/ERICarts, "Compendium of Cultural Policies and Trends in Europe, 16th
edition", 2015 M...
Republica Moldova
MD-26 Council of Europe/ERICarts, "Compendium of Cultural Policies and Trends in Europe, 16th edition", ...
Politicile Culturale ale Republicii Moldova
Politicile Culturale ale Republicii Moldova
Politicile Culturale ale Republicii Moldova
Politicile Culturale ale Republicii Moldova
Politicile Culturale ale Republicii Moldova
Politicile Culturale ale Republicii Moldova
Politicile Culturale ale Republicii Moldova
Politicile Culturale ale Republicii Moldova
Politicile Culturale ale Republicii Moldova
Politicile Culturale ale Republicii Moldova
Politicile Culturale ale Republicii Moldova
Politicile Culturale ale Republicii Moldova
Politicile Culturale ale Republicii Moldova
Politicile Culturale ale Republicii Moldova
Politicile Culturale ale Republicii Moldova
Politicile Culturale ale Republicii Moldova
Politicile Culturale ale Republicii Moldova
Politicile Culturale ale Republicii Moldova
Politicile Culturale ale Republicii Moldova
Politicile Culturale ale Republicii Moldova
Politicile Culturale ale Republicii Moldova
Politicile Culturale ale Republicii Moldova
Politicile Culturale ale Republicii Moldova
Politicile Culturale ale Republicii Moldova
Politicile Culturale ale Republicii Moldova
Politicile Culturale ale Republicii Moldova
Politicile Culturale ale Republicii Moldova
Politicile Culturale ale Republicii Moldova
Politicile Culturale ale Republicii Moldova
Politicile Culturale ale Republicii Moldova
Politicile Culturale ale Republicii Moldova
Politicile Culturale ale Republicii Moldova
Politicile Culturale ale Republicii Moldova
Politicile Culturale ale Republicii Moldova
Politicile Culturale ale Republicii Moldova
Politicile Culturale ale Republicii Moldova
Politicile Culturale ale Republicii Moldova
Politicile Culturale ale Republicii Moldova
of 65

Politicile Culturale ale Republicii Moldova

Politicile Culturale ale Republica Moldova, Raport independent elaborat de Ghenadie Sontu in cadrul programului Compendium al Consiliului Europei. Compendiul de date şi tendinţe generale în politica culturală a Europei (COMPENDIUM) este o lucrare de referinţă unică asupra politicilor culturale europene, dublată de un sistem de informare şi monitorizare a politicilor culturale, a instrumentelor, dezbaterilor şi tendinţelor din acest domeniu în Europa. Este disponibil online la adresa www.culturalpolicies.net. El prezintă un sistem permanent actualizat, o nouă ediţie a sistemului fiind deja publicată. Mai mult, sistemul se află într-o extindere permanentă pentru a reuşi să cuprindă noile provocări, dezbateri şi priorităţi în materie de politici culturale. Compendium a fost lansat în 1998 de către Consiliul Europei în parteneriat cu Institutul European pentru Cercetare Culturală Comparată - ERICarts. Compendiul este realizat în parteneriat cu o comunitate de practicieni, constituită din cercetători independenţi în domeniul politicilor culturale, ONG şi guverne naţionale. Compendium abordează subiectele prioritare şi provocările de moment în următoarele domenii : •Drepturile culturale şi etice •Diversitatea culturală •Dialogul intercultural • Rolul diferitor parteneriate pentru schimbarea sistemului de guvernare• Susţinerea creativităţii • Participarea la viaţa culturală• Aspectele economice, juridice şi educative ale politicilor culturale• Cooperarea culturală internaţională . Sistemul asigură monitorizarea implementării legilor, politicilor şi practicilor culturale. El oferă multiple tabeluri comparative, precum şi statistici, dar şi spaţii tematice. În calitatea sa de proiect, Compendium, este un instrument de bază al platformei de informare a Organizaţiei cu privire la cultură, patrimoniu şi dezvoltarea mass-media în Europa (CultureWatchEurope). Compendium se adresează unui evantai larg de legislatori şi administratori, instituţii şi reţele culturale, cercetători şi documentalişti, de asemenea jurnalişti şi studenţi. Informaţiile şi datele prezentate online contribue la documentarea proceselor de decizie, cercetările şi studiile comparative privind politicile şi schimbul de bune practici. Compendium este consultat de utilizatori din întreaga lume. Succesul sistemului suscită crearea sistemelor de informare în alte regiuni ale lumii şi deja se fac eforturi pentru a crea o bază de date privind politicile culturale la nivel mondial.
Published on: Mar 4, 2016
Published in: Education      
Source: www.slideshare.net


Transcripts - Politicile Culturale ale Republicii Moldova

  • 1. Republica Moldova COUNTRY PROFILE MOLDOVA (IN ROMANIAN) Last profile update: January 2015 This profile was prepared and updated by Mr. Ghenadie SONTU (Chisinau). It is based on official and non-official sources addressing current cultural policy issues. The opinions expressed in this profile are those of the author and are not official statements of the government or of the Compendium editors. Additional national cultural policy profiles are available on: http://www.culturalpolicies.net If the entire profile or relevant parts of it are reproduced in print or in electronic form including in a translated version, for whatever purpose, a specific request has to be addressed to the Secretary General of the Council of Europe who may authorise the reproduction in consultation with ERICarts. Such reproduction must be accompanied by the standard reference below, as well as by the name of the author of the profile. Standard Reference: Council of Europe/ERICarts: "Compendium of Cultural Policies and Trends in Europe", 16th edition 2015. Available from World Wide Web: <http:// www.culturalpolicies.net>. ISSN: 2222-7334.
  • 2. Republica Moldova Council of Europe/ERICarts, "Compendium of Cultural Policies and Trends in Europe, 16th edition", 2015 MD-1 REPUBLICA MOLDOVA 1 1. PERSPECTIVĂ ISTORICĂ: POLITICI CULTURALE ŞI INSTRUMENTE ... 2 2. OBIECTIVE GENERALE ŞI PRINCIPII ALE POLITICII CULTURALE....... 4 2.1 PRINCIPALELE ELEMENTE ALE MODELULUI POLITICII CULTURALE CURENTE ................. 4 2.2 DEFINIŢIA NAŢIONALĂ A CULTURII................................................................................ 5 2.3 OBIECTIVELE POLITICII CULTURALE .............................................................................. 6 3. COMPETENŢE, FACTORI DE DECIZIE ŞI ADMINISTRARE........................ 8 3.1 STRUCTURA ORGANIZATORICĂ (ORGANIGRAMA).......................................................... 8 3.2 PREZENTAREA GENERALĂ A SISTEMULUI ...................................................................... 8 3.3 COOPERAREA INTER-MINISTERIALĂ SAU INTER-GUVERNAMENTALĂ........................... 10 3.4 COLABORAREA CULTURALĂ INTERNAŢIONALĂ........................................................... 11 4. PROBLEMATICA CURENTĂ ŞI DEZBATERI PRIVIND DEZVOLTAREA POLITICII CULTURALE............................................................................................... 16 4.1 SCHIMBARI ESENŢIALE PRIVIND PROBLEMATICA ŞI PRIORITĂŢILE CULTURALE ........... 16 4.2 POLITICI SPECIFICE ŞI DEZBATERI RECENTE................................................................. 18 4.3 ALTE DEZBATERI RELEVANTE ..................................................................................... 36 5. LEGISLAŢIA ÎN DOMENIUL CULTURII.......................................................... 39 5.1 LEGISLAŢIA GENERALĂ ............................................................................................... 39 5.2 LEGISLAŢIA ÎN CULTURĂ ............................................................................................. 41 5.3 LEGI ÎN DIVERSE SECTOARE CULTURALE ..................................................................... 42 6. FINANŢAREA CULTURII ..................................................................................... 47 6.1 PREZENTARE GENERALĂ ............................................................................................. 47 6.2 CHELTUIELI ÎN CULTURĂ ............................................................................................. 48 6.3 TENDINŢE ŞI INDICATORI AI FINANŢĂRILOR PRIVATE ÎN CULTURĂ .............................. 49 7. INSTITUŢII PUBLICE ÎN INFRASTRUCTURA CULTURALĂ...................... 52 7.1 INFRASTRUCTURA CULTURALĂ: TENDINŢE ŞI STRATEGII............................................. 52 7.2 INFORMAŢII DE BAZĂ PRIVIND INSTITUŢIILE PUBLICE ÎN DOMENIUL CULTURII............. 52 7.3 STATUT ŞI PARTENERIATE ALE INSTITUŢIILOR PUBLICE CULTURALE ........................... 53 8. SUSŢINERE PENTRU ACTIVITATE ŞI PARTICIPARE................................. 54 8.1 SUSŢINEREA ARTIŞTILOR ŞI ALTOR OAMENI DE CREAŢIE ............................................. 54 8.2 PARTICIPARE ŞI CONSUM CULTURAL ........................................................................... 55 8.3 ARTA ŞI EDUCAŢIA CULTURALĂ .................................................................................. 57 8.4 ARTA AMATORICEASCĂ, ASOCIAŢII CULTURALE ŞI INIŢIATIVE CIVICE......................... 59 9. SURSE DE INFORMARE ....................................................................................... 62 9.1 DOCUMENTE ESENŢIALE PRIVIND POLITICA CULTURALĂ............................................. 62 9.2 PAGINI WEB ................................................................................................................ 63 1 Acest document este elaborat de către Ghenadie Șonțu, Expert în Politici Culturale. Ultima modificare a documentului: Ianuarie 2015.
  • 3. Republica Moldova MD-2 Council of Europe/ERICarts, "Compendium of Cultural Policies and Trends in Europe, 16th edition", 2015 1. Perspectivă istorică: politici culturale şi instrumente Moldova ca ţară, teritoriu şi entitate politică, a fost afectată de mari schimbări pe parcursul ultimelor secole şi a avut o lungă istorie de dominaţie străină, astfel încât teritoriul şi identitatea sa culturală au constituit esenţa problematicii dezvoltării ei ca stat independent. Provincie românească anexată la Rusia ţaristă în 1812, Moldova se declară în decembrie 1917 Republică Democratică, iar Parlamentul ei (Sfatul Ţării) votează, la 27 martie 1918, unirea cu România. Urmează o perioadă de 22 ani de re-românizare şi occidentalizare a limbii şi culturii naţionale. În 1940-1941, apoi în 1944 Moldova este ocupată de forţele sovietice şi rămâne în componenţa URSS până la prăbuşirea comunismului, în 1991. Ca şi în alte ţări din Europa de Est, cultura în această perioadă este dirijată de Comitetul Central al Partidului Comunist din Moldova, iar Ministerul Culturii şi Uniunile de creaţie îi sunt aservite ideologic şi administrează procesul cultural conform indicaţiilor acestuia. politica culturală în Moldova sovietică a reprezentat un instrument de propagandă a doctrinei oficiale, un mecanism diabolic de corupere a minţilor prin acordarea unor facilităţi şi privilegii artiştilor şi scriitorilor, "elitei" culturale, chemată la rândul ei să fortifice, credibil şi accesibil, ideologia sistemului. În acelaşi timp, aliniată la sloganul leninist "Arta aparţine poporului", politica culturală a statului totalitar a încercat şi de cele mai multe ori a reuşit să dirijeze însuşi procesul de creaţie, înlocuind doctrinar diversitatea formulelor estetice cu criteriile de false valori ale faimosului "realism socialist". În acelaşi timp, componenţa tot mai eterogenă şi mai susceptibilă a Uniunilor de creaţie, organizaţii create, din contra, pentru filtrare ideologică şi aducere la omogenitate estetică, impune puterea să instituie 3 Comitete de Stat - pentru Edituri, Presă şi Radio-Televiziune - şi le investeşte cu funcţii de strictă cenzură şi supraveghere ideologică a produsului artistic. Organizate după unul şi acelaşi model în toate republicile sovietice, aceste comitete aveau în Republica Moldova sarcina specifică de a oprima orice manifestate de apartenenţă la limba sau cultura română. Vorbind aceeaşi limbă cu ţara vecină, având cu ea o istorie comună de veacuri şi o cultură dezvoltându-se în baza culturii vechi, clasice şi contemporane româneşti, Republica Moldova a fost nevoită să simuleze timp de 47 ani apartenenţa la o origine inventată de către regimul totalitar. Această situaţie absurdă ar fi condus în cele din urmă la dispariţia culturii naţionale în Moldova, tot ea însă, a format şi consolidat principalul nucleu de rezistenţă şi împotrivire. La 27 august 1991, Republica Moldova se declară ţară independentă, eveniment istoric precedat şi practic pregătit de un mare număr de mitinguri, marşuri de protest, greve, revendicările protestatarilor reducându-se la următoarea triadă: recunoaşterea oficială a identităţii lingvistice moldo-române, revenirea la alfabetul latin, decretarea limbii române în calitate de limbă de stat. În perioada de tranziţie, obiectivele principale ale politicii culturale se rezumă la: • asigurarea condiţiilor pentru promovarea creativităţii, păstrarea structurii instituţionale formate în perioada anterioară şi modificarea mecanismelor de remunerare a muncii artiştilor. • protejarea patrimoniului cultural, perfecţionarea sistemului drepturilor de autor, susţinerea procesului editorial în domeniu şi dezvoltarea arhivelor culturale. • promovarea potenţialului uman prin reforma politicii de cadre. • menţinerea procesului cultural, stabilirea priorităţilor şi concentrarea resurselor umane şi materiale.dezvoltarea mediei electronice şi crearea unui spaţiu informaţional integrat în domeniul culturii.
  • 4. Republica Moldova Council of Europe/ERICarts, "Compendium of Cultural Policies and Trends in Europe, 16th edition", 2015 MD-3 • re-orientarea managementului cultural spre modele şi mecanisme noi. Cele mai vizibile semne de schimbare în această interminabilă perioadă de tranziţie au fost libertatea de expresie, eliminarea cenzurii ideologice şi dezvoltarea legislaţiei, inclusiv în domeniul culturii, care a fost modificată în corespundere cu cea din restul Europei. În Republica Moldova există un număr impunător de legi bine intenţionate, însă la nivel practic acest lucru aproape că nu se resimte. Reformele superficiale, confundate adeseori cu reducerea parţială sau chiar totală a fondurilor, şi lipsa unei politici culturale comprehensive au zădărnicit în aceeaşi perioadă mai multe dintre obiectivele pe care şi le-a propus cultura. În perioada 2001 – 2009, perioadă de guvernare comunistă, performanţele realizate anterior cu mari dificultăţi au falimentat una după alta. Cultura a devneit din nou domeniul cel mai marginalizat, iar proiectele demarcate au degenerat în actţuni cu o covârşitoare acoperire ideologică comunistă. Procesul de descentralizare s-a înterupt, criteriul profesionalismului a fost inlocuit cu cel al gradului de aservire al puterii, au fost edificate zeci de monumente şi editate zeci de ediţii fără nici o valoare istorică sau literară, decât glorificarea trecutului comunist. Noul guvern democratic este unul de coaliţie, format din 4 partide cu platforme social– politice culturale diferite. Se ştia de la bun început că acest guvern este unul de tranziţie şi va exista maxim un an. De aceea, în activitatea noilor ministere aproape că nu există programe pe termen mediu şi lung. Principala lor sarcină a fost ieşirea ţării din colapsul economic şi restabilirea drepturilor şi libertăţilor omului, restabilirea supremaţiei legii. În plan cultural au apărut noi televiziuni libere şi au fost organizate multe acţiuni culturale. Iar acest lucru denotă o mare deschiderea a culturii Moldovei către culturile lumii. La 28 noiembrie 2010 au avut loc alegeri parlamentare repetate, extrem de importante pentru determinarea drumului pe care-l va urma Republica Moldova pe viitor. Însă, aceste alegeri parlamentare nu s-au scontat cu rezultatele așteptate. Deși coaliția democratică de guvernare s-a menținut la putere, disensiunile dintre partidele din această coaliție s-au aprofundat, generând o criză politică prelungită. Din această cauză stagnează reformele anunțate, mai ales cele din domeniul justiției, stringent necesare pentru viitorul Republicii Moldova. La 29 noiembrie 2013 în cadrul Summit-ului Parteneriatului Estic, la Vilnius, Republica Moldova a parafat Acordul de Asociere cu Uniunea Europeană. Acest acord de anvergură și fără precedent simbolizează deschiderea spre cooperare între Republica Moldova și Uniunea Europeană și presupune asumarea formală a unor angajamente față de forul comunitar și stabilirea unui cadru general al relațiilor dintre părți. Ulterior, la 13 noiembrie 2014, Parlamentul European a ratificat Acordul de Asociere UE- Moldova, care include și un acord comercial aprofundat și comprehensiv. Acordul este fundamentul pentru o mai puternică asociere politică și integrare economică între UE și Republica Moldova, oferind liber acces reciproc pe piață.
  • 5. Republica Moldova MD-4 Council of Europe/ERICarts, "Compendium of Cultural Policies and Trends in Europe, 16th edition", 2015 2. Obiective generale şi principii ale politicii culturale 2.1 Principalele elemente ale modelului politicii culturale curente Politica culturală actuală în Republica Moldova ţine încă în foarte mare măsură de prerogativa Guvernului şi de Ministerul Culturii, principala organizaţie guvernamentală responsabilă pentru promovarea politicii de stat în domeniul culturii. Guvernul elaborează şi finanţează programele de stat privind protecţia şi dezvoltarea culturii în conformitate cu politica culturală a statului, stabileşte direcţiile, formele şi modalităţile lor de aplicare. Politica culturală actuală a Republicii Moldova este una mai curând de redută, de apărare, cu mijloacele şi în felul în care au încercat să-şi autoconserveze valorile culturile aflate în criză. Este o politică ce corespunde realităţii controversate, dramatice a perioadei de tranziţie. Criza de identitate, comună pentru toate ţările post-comuniste, este un fenomen-cheie în relaţia culturii cu puterea în Republica Moldova şi, în consecinţă, în procesul dificil de promovare concertată a unei politici culturale adecvate perioadei pe care o parcurge. Întemeiată pe un destin diferit în mai multe privinţe faţă de cel al ţărilor cu probleme similare, privată de un dialog firesc cu valorile naţionale şi universale, cultura Republicii Moldova este antrenată într-un proces continuu de depăşire a propriilor sincope şi vacuităţi, stare de fapt care polarizează spiritele şi inhibă iniţiativele explicite. Ca ţară tânără ce-şi revendică o identitate, Republica Moldova îşi caută viitorul concomitent în câteva zone de atracţie politică, economică şi culturală, tendinţele respective fiind în fapt exclusiviste şi cu consecinţe imprevizibile pentru identitatea ei compozită. În anul 2012 pentru prima dată de la obţinerea independenţei Ministerul Culturii (cu susținerea UNDP) a inițiat procesul de elaborare a “Strategiei Naționale de Dezvoltare a Culturii Republicii Moldova / Cultura 2020”. Documentul care a fost finalizat și aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr. 271 din 9 Aprilie 2014. Acest document este novativ prin faptul că pentru prima dată a fost elaborată o analiză sistemică a sectorului cultural al Republicii Moldova în urma căruia au fost identificate direcțiile și obiectivele generale de dezvoltare a culturii pe termen mediu și lung. Documentul a fost elaborat în baza analizei problemelor cheie cu care se confruntă sectorul cultural în Republica Moldova și este însoțit de un plan de acțiuni pentru fiecare obiectiv general, având și indicatori de monitorizare și evaluare a eficienței strategiei precum și un buget estimativ de implementare a acțiunilor prioritare. Misiunea Strategiei este de a asigura sectorul cultural cu un cadru de politici coerent, eficient şi pragmatic, pornind de la priorităţile desemnate în document. Strategia a ţinut cont de nevoile sectorului şi a capitalului uman din domenii, viziunea acesteia fiind flexibilă, vor permite dezvoltarea unor domenii culturale şi decadenţa altora. Politicile trasate în prezenta strategie formează cadrul pentru elaborarea şi implementarea politicilor lipsite de ideologii, dogmatizare sau centralizare a statului asupra sectorului cultural. În viziunea strategiei pînă la 31 decembrie 2020, Republica Moldova va dispune de un sector cultural consolidat, independent şi creativ, de un patrimoniu cultural protejat şi integrat în politicile publice naţionale şi regionale, inclusiv în activităţile de dezvoltare durabilă: educaţionale, sociale, economice, turistice şi de mediu. Scopul Strategiei rezidă în asigurarea unui mediu cultural viabil, prin crearea unui cadru adecvat de politici publice, formarea unui sistem funcţional de conservare şi punere în valoare a patrimoniului cultural, promovarea creativităţii, dezvoltarea industriilor culturale, eficientizarea managementului cultural, pentru creşterea calităţii vieţii cetăţenilor, a spiritului de toleranţă şi a coeziunii sociale.
  • 6. Republica Moldova Council of Europe/ERICarts, "Compendium of Cultural Policies and Trends in Europe, 16th edition", 2015 MD-5 Actualmente Strategia Națională de Dezvoltare a Culturii Republicii Moldova / Cultura 2020 este principalul document de politici în domeniul culturii în Republica Moldova, care va permite dezvoltarea sectorului şi nu doar menţinerea acestuia. Teoretic, Republica Moldova a învăţat destule lucruri din experienţa altor ţări, reconstrucţia şi renaşterea însă, sunt o opţiune sau un model individual, pe care Republica Moldova nu-l are deocamdată. De jure, procesul de descentralizare a administrării instituţiilor de cultură a demarat în 1991. De facto, sistemul de gestionare atât a mijloacelor financiare, cît şi a activităţii culturale nu s-a schimbat esenţial. Cauza principală a fost şi rămâne până în prezent incapacitatea administraţiei locale de a-şi constitui propriul buget. Este bine cunoscut faptul că în majoritatea ţărilor post-socialiste procesul descentralizării nu este deloc unul simplu şi că cea mai mare parte a problemelor care urmează a fi soluţionate sunt mai mult sau mai puţin identice în aceste state: probleme de ordin managerial şi financiar dar şi o experienţă insuficientă a administratorilor culturali de toate nivelele în redistribuirea funcţiilor şi responsabilităţilor între diferite organizaţii administrative. Redistribuirea responsabilităţilor financiare între diverse niveluri administrative (care structură va finanţa cutare sau cutare instituţii culturale şi ce funcţie administrativă şi financiară îşi vor asuma aceste structuri) este una dintre cele mai dificile şi complexe probleme în Republica Moldova. Actualul sistem financiar din Republica Moldova se bazează de fapt pe fostul model centralizat de finanţare a culturii, care şi-a demonstrat din plin ineficienţa în ultimii 23 de ani. După reforma teritorial-administrativă din 2003, reţeaua de instituţii culturale locale din cele 32 de raioane a fost de fapt reinclusă în sistemul raional centralizat, devenind mult mai expusă vizavi de politica de intervenţie a autorităţilor centrale şi locale. Toate activităţile culturale au fost clasificate, uneori destul de confuz, în activităţi locale, naţionale şi internaţionale. Aşa cum am menţionat în capitolul anterior, descentralizarea a eşuat în perioada 2001 – 2009 într-un centrism tot mai pronunţat, inclusiv pâna la concentrarea puterii de decizie în mâinile unor singure sau a câtorva persoane, care interveneau în absolut toate proiectele. Astfel încât noii guvernari i-a revenit sarcina de a restabili echilibrul între aparatul primariilor locale şi a celor centrale, foarte umflat şi birocratizat. Autorităţile publice locale prezintă Ministerului Culturii proiecte privind finanţarea din bugetul central a unor activităţi care prezintă interes, cel puţin, la nivel naţional. Colegiul Ministerului Culturii decide disponibilizarea unor fonduri financiare pentru acoperirea parţială a cheltuielilor. 2.2 Definiţia naţională a culturii Totalitatea modelelor de gândire, simţire şi acţiune din sferele materială şi spirituală ale societăţii şi produsul valoric al acestora. (Legea Culturii) În luna noiembrie 2012 Guvernul Republicii Moldova a aprobat proiectul de variantă nouă a Legii Culturii, care este structurată pe zece capitole și 37 de articole și urmează să înlocuiască Legea Culturii din anul 1999. Actualmente proiectul Legii Culturii se află în Parlamentul Republicii Moldova pentru aprobare. Noua lege a fost elaborată în cadrul programului de guvernare pentru dezvoltarea artei contemporane prin crearea condiţiilor necesare, susţinerea infrastructurii şi educaţiei artistice, înlesnirea accesului şi încurajarea participării largi a cetăţenilor la procesele cultural-artistice. Printre principiile de bază ale politicii statului în domeniul culturii noua lege recunoaşte și rolul fundamental al culturii şi al patrimoniului cultural pentru societate în dezvoltarea multilaterală şi afirmarea personalităţii umane, importanţa deosebită a culturii pentru coeziunea şi dezvoltarea socială. Proiectul de lege
  • 7. Republica Moldova MD-6 Council of Europe/ERICarts, "Compendium of Cultural Policies and Trends in Europe, 16th edition", 2015 recunoaște de asemenea cultura drept resursă strategică în dezvoltarea durabilă a ţării şi societăţii, precum și drept componentă obligatorie în cadrul documentelor de politici de dezvoltare durabilă. Programul de Stat "Dezvoltarea şi ocrotirea culturii şi artei în Republica Moldova pentru anii 1997-1998" defineşte noţiunea de cultură ca pe un "cadru etic al statului democratic de drept" şi ca "sistem de valori care formează identitatea naţională". 2.3 Obiectivele politicii culturale În documentul de Strategie de dezvoltare a culturii Republicii Moldova / Cultura 2020 sunt stabilite patru obiective generale și direcţii de dezvoltare a politicii culturale a Republicii Moldova: • salvgardarea patrimoniului cultural naţional; • asigurarea circulaţiei reale şi virtuale a produsului cultural; • creşterea ponderii economice a sectorului cultural şi a industriilor creative; • sporirea contribuţiei culturii în dezvoltarea coeziunii sociale. Pentru atingerea acestor obiective a fost elaborat Planul de acţiuni privind implementarea Strategiei de dezvoltare a culturii Republicii Moldova / Cultura 2020, care prevede acţiuni concrete, întreprinse de Ministerul Culturii pentru implementarea Strategiei: • Crearea și facilitarea unui climat favorabil pentru artiști și angajați ai sectorului cultural; • Descentralizarea sectorului cultural și diminuarea costurilor finanţării prin intensificarea concurenţei în domeniul cultural; • Ameliorarea și dezvoltarea climatului de afaceri în sectorul cultural; • Salvgardarea patrimoniului cultural naţional în toată diversitatea lui. Strategia identifică următoarele teme-cheie pentru dezvoltarea sectorului cultural: • Diversificarea serviciilor instituțiilor culturale statale și private; • Salvagrdarea patrimoniului cultural naţional; • Elaborarea cadrului pentru dezvoltarea industriilor creative. Aceste acțiuni se aliniază la documentul Strategiei Naţionale de Dezvoltare Moldova 2020, care pune accent pe schimbarea paradigmei de dezvoltare a ţării prin atragerea investiţiilor străine şi locale, dezvoltarea activităţilor de cercetare-inovare şi a industriilor exportatoare. În decursul anilor în Republica Moldova culturii i s-a acordat o atenție neînsemnată și nu a fost văzută ca o prioritate de dezvoltare. Domeniul culturii nu se regăsește printre obiectivele documentelor strategice precum SCERS (2004-2006), Strategia naţională de dezvoltare pe anii 2008-2011, „Relansăm Moldova”, „Moldova 2020”. Domeniul culturii este menționat în Programele de Guvernare (2005-2014) însă nu este văzut ca o prioritate de dezvoltare: • Programul de activitate al Guvernului Republicii Moldova pentru anii 2005-2009 „Modernizarea ţării – bunăstarea poporului”; • Programul de activitate al Guvernului Republicii Moldova pentru anii 2008-2009 „Progres și integrare”; • Programul de activitate al Guvernului Republicii Moldova: „Integrarea Europeană: Libertate, Democraţie, Bunăstare” 2009-2013; • Programul de activitate al Guvernului Republicii Moldova: „Integrarea Europeană: Libertate, Democraţie, Bunăstare” 2011-2014.
  • 8. Republica Moldova Council of Europe/ERICarts, "Compendium of Cultural Policies and Trends in Europe, 16th edition", 2015 MD-7 Programul Național de informatizare a sferei culturii pentru anii 2012-2020 presupune: • crearea infrastructurii şi a spaţiului informaţional cultural necesar pentru prestarea serviciilor electronice în domeniul culturii; • implementarea guvernării electronice în cadrul aparatului central al Ministerului Culturii şi în instituţiile subordonate; • digitalizarea patrimoniului cultural la 75%; • asigurarea digitalizării fondului de carte din bibliotecile publice; • crearea serviciilor culturale publice online; • crearea paginilor web pentru instituţiile de cultură. Strategia de stat privind Dezvoltarea Economică şi Combaterea Sărăciei, lansată de către guvernul Republicii Moldova în septembrie 2003, include mai multe prevederi referitor la turismul cultural ca parte a economiei naţionale. Pe parcursul a 15 ani, politica de stat în domeniul turismului cultural va fi orientată pe următoarele direcţii principale: • stabilirea cadrului normativ şi legal al turismului cultural în deplină concordanţă cu legislaţia europeană; • organizarea unor cursuri de instruire în instituţiile turistice şi dezvoltarea unor programe manageriale performante; • dezvoltarea sectorului turism cultural ca parte a programelor economice naţionale. Finanţarea Programului presupune atragerea unor surse bugetare şi ne-bugetare, astfel încât să se formeze un sistem plurivalent de susţinere a culturii şi de creare a condiţiilor favorabile pentru dezvoltarea şi promovarea ei în perioada de tranziţie.
  • 9. Republica Moldova MD-8 Council of Europe/ERICarts, "Compendium of Cultural Policies and Trends in Europe, 16th edition", 2015 3. Competenţe, factori de decizie şi administrare 3.1 Structura organizatorică (organigrama) Sursa: Ministerul Culturii, Organigrama Ministerului Culturii - (conform Hotărârii Guvernului nr. 425 din 27.06.2013). 3.2 Prezentarea generală a sistemului Parlamentul Republicii Moldova aprobă legile în domeniul culturii, proiectele cărora sunt elaborate de către Ministerul Culturii în coordonare cu Comisia Parlamentară pentru Cultură, Ştiinţă, Educaţie şi Mijloace de informare în masă. Parlamentul aprobă în ultimă instanţă bugetul culturii care până aici parcurge următoarele ierarhii decizionale: propunerile instituţiilor de cultură şi artă subordonate Ministerului Culturii, elaborarea proiectului de către Ministerul Culturii, coordonarea interministerială şi prezentarea lui la Guvern unde proiectul este încadrat în bugetul naţional şi prezentat Parlamentului. Cele mai importante acţiuni culturale necesită coordonarea lor cu structurile consultative ale Preşedinţiei, uneori cu Preşedintele ţării personal. Principalele autorități, instituții și organizații publice, care fac parte din cadrul instituțional de management și reglementare al culturii sunt: • Ministerul Culturii; • Agenții, Consilii și Comisii în subordinea sau pe lângă MC; • Autoritățile publice locale de nivelul doi; • Direcțiile/ Secțiile Culturale din Autoritățile Publice Locale (APL) de nivelul II și mun. Bălți; • Autoritățile Publice Locale de nivelul I. Ministerul Culturii este instituţia administraţiei publice centrale de specialitate, care promovează politica statului în domeniul culturii şi artei din Republica Moldova. Misiunea Ministerului Culturii2 este de a contribui la promovarea identităţii naţionale şi imaginii ţării, asigurarea accesibilităţii, păstrării şi valorificării patrimoniului cultural şi 2 Programul de Dezvoltare Strategică a Ministerului Culturii 2012-2014
  • 10. Republica Moldova Council of Europe/ERICarts, "Compendium of Cultural Policies and Trends in Europe, 16th edition", 2015 MD-9 valorilor naţionale, dezvoltarea creativităţii şi formarea personalităţii, întărind dialogul cultural în Moldova şi peste hotarele ei pentru creşterea economică şi spirituală echilibrată a cetăţeanului şi comunităţii. Ministerul Culturii, în conformitate cu actele legislative şi normative, este responsabil de elaborarea şi promovarea politicilor în următoarele domenii: arte profesioniste (literatura, teatru, muzica, coreografie, arte plastice, cinematografie, circ), învăţămîntul artistic şi industrii culturale, patrimoniu cultural şi arte vizuale, arta populară, meşteşuguri artistice (artizanat), activitatea artistică de amatori, cultura scrisă. Printre documentele de bază prin care Ministerul Culturii asigură implementarea Programului de guvernare este Programul de Dezvoltare Strategică al Ministerului Culturii (PDS) pentru anii 2012-2014. Acest PDS este aprobat prin ședința Colegiului Ministerului și este documentul de planificare strategică a activității autorității fiind succesorul PDI (Planul de dezvoltare instituțională). Prioritățile politicilor culturale pe termen mediu ale Ministerului Culturii sunt: • Dezvoltarea culturii; • Salvgardarea patrimoniului naţional şi asigurarea accesului larg a cetăţenilor la valorile culturale; • Promovarea valorilor culturale naţionale ca parte componentă a patrimoniului cultural european. Obiectivele principale de activitate ale Ministerului Culturii sunt: • Asigurarea îmbunătăţirii cadrului legislativ privind managementul bazat pe performanţe în instituţiile din domeniul culturii, cu includerea standardelor şi indicatorilor de performanţă; • Promovarea dezvoltării artei contemporane; • Asigurarea protejarii şi punerei în valoare a patrimoniului cultural material şi immaterial; • Coordonarea completarii fondurilor bibliotecilor publice; • Asigurarea funcţionării şi finanţării procesului educaţional în Instituţiile de Învăţământ Artistic; • Coordonarea procesului de monitorizare, evaluare şi raportare a implementării documentelor de politici în domeniul culturii. În toamna anului 2009, după alegerile parlamentare repetate, care au avut loc în Republica Moldova (05.04.09 şi 29.07.09), a fost instituit un nou Guvern, democratic, după opt ani de guvernare comunistă. În această scurtă perioada de guvernare, noul Guvern a identificat ca fiind total ineficiente un sir de ministere şi a dispus restructurarea acestora, inclusiv a Ministerului Culturii şi Turismului care, actualmente, a revenit la veche denumire de pina în 2001 – Ministerul Culturii. Turismul, care intra în fostul Minister al Culturii și Turismului, a devenit obiectul activitătii unei Agenţii autonome, care colaboreaza cu Ministerul Culturii în domeniul turismului cultural, dar nu se află în subordinea acestuia. Direcţiile / Departamentele / Secţiile existente pînă acum au fost schimbate, după cum reflectă structura preliminară a Ministerului Culturii. Printre structurile noi create este și Biroul Relaţii Interetnice, care este un organ al autorităţii publice centrale responsabil de realizarea politicii naţionale în domeniul relaţiilor interetnice şi funcţionării limbilor. Direcţia relaţii internaţionale, integrarea europeană şi diaspora este specializată în politica privind relaţiile inter-etnice multiculturale. Totodată la 19 octombrie 2012 a fost creat Biroul pentru Relații cu Diaspora (BRD) din cadrul Cancelariei de Stat a cărui misiune este asigurarea unui cadru de politici coerent și comprehensiv pentru diaspora moldovenească, prin coordonarea politicii de stat în domeniu, consultarea politicilor Guvernului cu asociațiile diasporei, consolidarea diasporei moldovenești, elaborarea,
  • 11. Republica Moldova MD-10 Council of Europe/ERICarts, "Compendium of Cultural Policies and Trends in Europe, 16th edition", 2015 monitorizarea şi evaluarea politicilor și programelor destinate diasporei, acordarea asistenței necesare Prim-ministrului în politicile destinate diasporei moldovenești. În acest sens pentru prima oară în istoria independentă a Republicii Moldova, componenta diasporei este abordată transversal și pe orizontală de către Guvernul Republicii Moldova ceea ce va permite elaborarea de politici coerente, adresate tuturor cetățenilor moldoveni, indiferent de locul lor de reședință În urma reformei teritorial-administrative din 2003, au fost instituite 32 de secţii raionale de cultură, Departamentul Cultură al municipiului Chişinău şi Direcţia Cultură a municipiului Bălţi, organizaţii însărcinate cu coordonarea activitatăţii instituţiilor culturale din teritoriu şi avînd următoarele responsabilităţi de bază: • crearea condiţiilor necesare pentru dezvoltarea creaţiei populare şi a meşteşugurilor tradiţionale, pentru desfăşurarea la nivel a activităţilor culturale şi de agrement; • realizarea programelor de conservare şi dezvoltare a culturii şi artei în teritoriu prin organizarea diverselor activităţi culturale: festivaluri, concursuri, acţiuni de conservare şi valorificare a creaţiei populare, trecerea în revistă a formaţiilor artistice de amatori, expoziţii de artă plastică şi de creaţii ale meşterilor populari etc; • asigurarea controlului realizării programelor de activitate ale instituţiilor de cultură subordonate; • prezentarea Ministerului Culturii şi Consiliului raional/municipal a raportului anual cu privire la activitatea lor şi a reţelei instituţiilor subordonate, a informaţiilor cu privire la activitatea instituţiilor de cultură. Reţeaua instituţiilor de cultură din teritoriu include 1232 de Case de Cultură, 1368 de biblioteci publice, 109 de şcoli de artă, muzică şi pictură şi 119 de muzee. În concluzie putem spune că structura de instituții și organizații publice de cultură este supra dimensionată, ceea ce nu favorizează dezvoltarea sectorului privat și crează condiții pentru utilizarea ineficientă și netransparenta a patrimoniului public, deoarece instituțiile responsabile de guvernarea culturii sunt investite cu funcții și competențe incoerente, fără asigurarea unui control administrativ și public adecvat. Impedimentele cadrului instituțional sunt determinate de administrarea ineficientă a sectorului cultural avînd la bază un management centralizat de tip sovietic, ceea ce împiedică implementarea reformelor în domeniul culturii. Cadrul instituțional și de reglementare al culturii nu corespunde realităților economice și sociale actuale. 3.3 Cooperarea inter-ministerială sau inter-guvernamentală Ministerul Culturii cooperează cu majoritatea ministerelor şi departamentelor atât în activitatea sa curentă cât şi prin intermediul Comisiilor Mixte inter-ministeriale şi inter- guvernamentale. Unele dintre aceste Comisii, în activitatea cărora predomină obiectivele culturale (cum ar fi Comisia Moldo-Italiană sau cea Moldo-Franceză) au fost iniţiate şi sunt conduse de către Ministerul Culturii. Actualmente, în cadrul Departmentului Relatii Inter-Etnice activează un consiliu constituit din reprezentanţi ai asociaţiilor etnice. Acest Consiliu decide asupra celor mai importante probleme ale acestei instituţii, inclusiv activităţile privind dialogul intercultural. Unele ministere şi departamente sunt parteneri permanenţi de coordonare cu Ministerul Culturii: ministerele Economiei, Finanţelor, Afacerilor Externe, Învăţământului, Justiţiei şi departamentele Relaţii Etnice şi pentru Tineret şi Sport.
  • 12. Republica Moldova Council of Europe/ERICarts, "Compendium of Cultural Policies and Trends in Europe, 16th edition", 2015 MD-11 3.4 Colaborarea culturală internaţională 3.4.1 Structuri şi direcţii principale Pe parcursul ultimilor ani, colaborarea culturală internaţională a fost pusă în sarcina Direcţiei Relaţii Externe şi Integrare Europeană a Ministerului Culturii, care şi-a axat activitatea pe trei direcţii principale: colaborarea bilaterală, colaborarea multilaterală şi promovarea imaginii ţării. Dupa reorganizarea Ministerului Culturii, în noiembrie 2009, şi conform structurii preliminare, aceste sarcini vor reveni Secţiei Integrare Europeana, Relaţii şi Proiecte Internationale. Moldova a ratificat importante tratate şi convenţii culturale internaţionale. Republica a aderat la UNESCO în 1993 şi a devenit semnatara Convenţiei Culturale Europene în 1994. Ea este în acelaşi timp membru deplin al Agence de la Francophonie. Priorităţile de bază în domeniu, în ultimii ani, au vizat următoarele activităţi: • implicarea activă a Moldovei în proiectele iniţiate de Consiliul Europei, Uniunea Europeană şi UNESCO; • promovarea imaginii culturale a ţării prin participarea grupurilor artistice la evenimentele culturale din străinătate; • promovarea turismului cultural naţional la nivel internaţional. 3.4.2 Instituţii publice şi diplomaţie culturală Principalele instrumente de cooperare internaţională sunt acordurile bilaterale şi multilaterale şi programele de colaborare culturală cu diverse ţări. Cu unele ţări, Ministerul Culturii activează în baza unor protocoale detaliate (de exemplu, Protocolul anual de cooperare cu Ministerul Culturii şi Afacerilor Religioase din România). Până în prezent Republica Moldova a semnat acorduri şi programe de acţiuni culturale cu peste 35 de ţări. Cele mai implicate în acest proces instituţii sunt Ministerul Afacerilor Externe, Ministerul Culturii şi Ministerul Educaţiei. Ministerul Afacerilor Externe coordonează şi negociază toate acordurile de cooperare culturală internaţională şi are un rol de primă importanţă în afacerile culturale internaţionale cu o largă rezonanţă politică. Ministerul Culturii este de regulă autorul schiţei de proiect pentru acordurile inter-ministeriale şi programele de colaborare internaţională, şi este responsabil pentru administrarea lor. Ministerul Educaţiei este responsabil pentru colaborarea internaţională în domeniul educaţiei şi ştiinţei, precum şi pentru schimburile în artă, muzică sau literatură cu mai multe ţări, preponderent cu Italia, Franţa, Rusia şi România. Un exemplu relevant în acest domeniu sunt protocoalele de cooperare între Ministerele Educaţiei ale Moldovei şi României, în baza cărora peste 1000 de moldoveni studiază anual în diverse instituţii din România, inclusiv în universităţile de artă şi centrele de cercetare culturală. In anul 2014 acest numar a crescut până la 7840 de tineri. Realizarea acestor programe este efectuată şi finanţată de către Guvernul României. Pe 26 august 2010 a fost semnat protocolul de colaborare între Ministerul Educaţiei al Republicii Moldova și Ministerul Educației al României privind recunoașterea reciprocă a diplomelor si certificatelor de studii din Republica Moldova și România și, deci, din Uniunea Europeană. Documentul prevede unificarea în viitorul apropiat a curiculelor instituțiilor de învățămînt din ambele țări și recunoașterea reciprocă a titlurilor științifice. Institutul Cultural Român, Ministerul Culturii şi Afacerilor Religioase al României şi Departamentul pentru relaţii cu Diaspora al României sunt de asemenea foarte active în
  • 13. Republica Moldova MD-12 Council of Europe/ERICarts, "Compendium of Cultural Policies and Trends in Europe, 16th edition", 2015 susţinerea proiectelor culturale din Republica Moldova (parteneriat, proiecte de cercetare, editare de carte şi alte publicaţii culturale, etc). În luna septembrie 2010 a fost deschis la Chişinău Institutul Cultural Român ”Mihai Eminescu”. Ambasadorul României la Chişinău a calificat acest eveniment drept un instrument al diplomaţiei culturale moderne. Prin Hotărîrea de Guvern nr. 610 din 19 august 2013 a fost aprobat Acordul de colaborare între Ministerul Culturii al Republicii Moldova şi Ministerul Culturii al Republicii Armenia, semnat la Chişinău la 11 iulie 2013. Prin Hotărîrea de Guvern nr. 677 din 2 septembrie 2013 a fost aprobat Acordul între Guvernul Republicii Moldova şi Guvernul Turkmenistanului privind cooperarea în domeniul culturii, semnat la Chişinău, la 24 iulie 2013. În ultimii ani au fost organizate un şir de festivaluri de filme străine cu susţinerea financiară a ambasadelor acreditate pentru Moldova; Festivalul de film al ţărilor francofone, Marii Britanii, Japoniei, SUA, Israel, Poloniei, Spaniei și Suediei. Pe parcursul lunii octombrie- noiembrie 2013 au fost organizate Zilele culturii spaniole în Republica Moldova, desfăşurate de Ziua Naţională a Spaniei, Zilele filmului polonez şi Festivalul filmului suedez la Chişinău şi Tiraspol. Aceste evenimente au devenit deja o tradiție. Agenda culturală a anului 2013 a fost supraîncărcată cu evenimente culturale, atât naţionale cât şi interneţionale. Iată doar câteva din acţiunile culturale din această agendă: Festivalul Internaţional al Şcolilor de Teatru şi Film „ClassFest”, Festivalul „Zilele Muzicii Noi”, ediţia a XII-a, Festivalului Internaţional de Saxofon „Sax Story”, Festivalul Internaţional de pian „Nopţile pianistice din Moldova - Marea Neagră”, ediţia a XII-a a Festivalului de Etno-Jazz, Festivalul internaţional de muzică violonistică „Regina Vioară”, ediția a II-a a Concursului internaţional de dirijat simfonic, ediția a XIX-a a Festivalului Internaţional al Vedetelor de Operă şi Balet „Invită Maria Bieşu”, Bienala Internaţională de Pictură Chişinău – 2013 etc.. Mult mai sporadic, alte proiecte culturale (seminare, ateliere, cursuri de limbă etc.) sunt implementate şi parţial finanţate de astfel de organizaţii ca Institutul Cultural Român, Biroul de Cooperare Elvețiană, Institutul Goethe, Consiliul Britanic sau Alianţa Franceză. Condiţiile de participare şi finanţare dar şi garanţiile sunt reglementate, în fiecare acord internaţional aparte, de articole speciale. În conformitate cu aceste articole, Ministerul Culturii finanţează de regulă doar parțial unele evenimente internaţionale (festivaluri, târguri, expoziţii) organizate în Moldova. Alte activităţi culturale internaţionale şi cheltuielile de călătorie şi participare la evenimentele culturale din afara ţării sunt finanţate din alte surse (bugete locale, sponsorizări, granturi). 3.4.3 Instituţii şi programe europene În ultimii ani, Moldova a participat în proiecte iniţiate de unele organizaţii internaţionale cum ar fi Consiliul Europei, Iniţiativa Central Europeană, Uniunea Europeană (la nivel de propuneri şi participare în proiectele RAPHAEL şi PHARE ca ţară terţă), UNESCO, Programul Cultural al Parteneriatului Estic. Moldova a fost unul din cei mai activi participanţi la proiectul Consiliului Europei MOSAIC, în cadrul căruia factori de decizie în politica culturală şi administratori au participat la multiple seminare privind finanţarea şi sponsorizarea culturii, crearea condiţiilor de lucru pentru artişti, diversitatea culturală. În rezultatul acestor activităţi, a fost elaborat Raportul Naţional privind politica culturală a Republicii Moldova. În septembrie 2001, la Chişinău au fost organizate Dezbaterile Naţionale asupra acestui document, cu participarea Comitetului pentru cultură al Consiliului Europei. În acelaşi timp, Ministerul Culturii susţine o activitate fructuoasă cu Programele şi organizaţiile internaţionale care activează pe teritoriul Moldovei: PNUD, TACIS, Uniunea
  • 14. Republica Moldova Council of Europe/ERICarts, "Compendium of Cultural Policies and Trends in Europe, 16th edition", 2015 MD-13 Latină, Alianţa Franceză. De exemplu, în 2000, PNUD în colaborare cu Ministerul a elaborat Strategia Naţională privind turismul cultural. Republica Moldova a ratificat toate convenţiile UNESCO privind cultura. Pentru implementarea şi monitorizarea Convenţiei UNESCO pentru protecţia şi promovarea Diversităţii Expresiei Culturale sunt responsabile Comisia Naţională pentru UNESCO, Ministerul Culturii, Ministerul Educaţiei şi Departamentul Relaţii Inter-etnice şi alte câteva dintre cele mai importante centre şi asociaţii pentru Drepturile Omului şi pentru problemele minorităţilor. În cadrul Programului Cultural al Parteneriatului Estic instituțiile culturale din Republica Moldova au participat în cadrul a 4 proiecte: 1. Say Cheese: Eastern Family Album. Capacity Building, Networking and Promotion of Thematic Eastern Partnership Photography; 2. „Sharing History, Cultural Dialogues"; 3. Sustainable Public Areas for Culture in Eastern Countries (SPACES); 4. Valorisation and Improving of Management of Small Historic Centers in the Eastern Partnership Region (VIVA EAST). Deasemenea prin Programul Cultural al Parteneriatului Estic, la 17 aprilie 2013, Unitatea de Monitorizare Regională şi Dezvoltare a Capacităţilor (UMRDC) în colaborare cu Ministerul Culturii al Republicii Moldova, a organizat masa rotundă „Strategii de dezvoltare a culturii: abordare naţională”, și o serie de traininguri la care au participat experţi din domeniul culturii din cele 6 ţări membre ale Parteneriatului Estic (Armenia, Azerbaidjan, Belarus, Georgia, Moldova şi Ucraina), experţi din partea UMRDC şi experţi internaţionali. Comisia Europeană, Direcţia Generală Cultură şi Educaţie în comun cu Ministerul Culturii şi Protecţiei Monumentelor din Georgia au organizat în perioada 27-29 iunie 2013 la Tbilisi prima Conferinţă Ministerială a Parteneriatului Estic (PaE) pentru Cultură. Conferinţa a avut drept scop evidenţierea contribuţiei domeniului culturii pentru realizarea obiectivelor de dezvoltare durabilă asupra următoarelor domenii: a) reforme politice, democratizare, dezvoltarea societăţii civile; b) dezvoltarea economică şi crearea locurilor de muncă; c) coeziune socială. Participanții Conferinţei au adoptat o Declaraţie în care s-a stipulat domeniile prioritare ale cooperării culturale în cadrul Parteneriatului Estic. În cadrul Platformei 4 a Parteneriatului Estic „Contacte Inter-umane”, Republica Moldova a propus următoarele priorităţi de colaborare pentru următorii 3 ani: cooperarea culturală şi schimburi culturale, precum şi mobilitatea artei şi artiştilor; cooperarea în domeniul protejării şi conservării patrimoniul cultural; cooperarea în domeniul informatizării domeniului culturii, al digitalizării patrimoniului cultural; cooperarea în domeniul dezvoltării industriilor culturale; cooperarea în cadrul forurilor internaţionale, cum ar fi UNESCO şi Consiliul Europei, în scopul dezvoltării diversităţii culturale, conservarea şi valorificarea patrimoniului cultural şi istoric. Printre proiectele susținute financiar de către Comisia Europeană este și Proiectul Pilot „Reabilitarea patrimoniului cultural în centrele istorice”. 3.4.4 Cooperarea profesională directă Datorită identităţii lingvistice şi tradiţiilor culturale, Moldova are relaţii culturale strânse cu România atât la nivel instituţional cât şi la nivel individual. Festivalurile de romanţă, muzică populară şi de teatru, expoziţiile personale, co-producţiile de film şi teatru, cursurile de reciclare şi atelierele privind diverse sectoare culturale sunt doar câteva dintre exemplele de cooperare profesională directă între aceste două ţări. Teatrul Naţional de Operă şi Balet şi Filarmonica Naţională colaborează direct cu agenţii muzicale de impresariat din occident şi efectuează cu regularitate turnee în Europa (de exemplu, turneul anual de lungă durată din Regatul Unit).
  • 15. Republica Moldova MD-14 Council of Europe/ERICarts, "Compendium of Cultural Policies and Trends in Europe, 16th edition", 2015 Teatrul “Eugene Ionesco” cooperează, inclusiv prin co-producţii, cu companii de teatru din România, Rusia, Italia, Franţa şi Japonia. Această instituţie este de asemenea iniţiatorul şi organizatorul festivalului internaţional “Bienala Eugene Ionesco”, în cadrul căreia sunt organizate dezbateri publice şi ateliere privind cele mai importante aspecte din sectorul teatral. 3.4.5 Cooperarea şi dialogul inter-cultural trans-naţional La ora actuală, în Moldova nu există un program guvernamental de susţinere a dialogului inter-cultural trans-naţional. Până în 2001, fostul Minister al Culturii a sprijinit cu producţie culturală (literatură, spectacole, recitaluri poetice) mai multe localităţi din regiunile ucrainene Odesa şi Cernăuţi, dens populate de vorbitori de limba română. Ministerul a oferit de asemenea o asistenţă culturală considerabilă pentru asociaţiile culturale moldoveneşti din Federaţia Rusă şi Ţările Baltice. Biroul pentru relații cu diaspora a lansat sau susținut financiar programe culturale în 9 cicluri de evenimente cultural-artistice, în Diaspora și în Republica Moldova, în circa 40 de orașe din Europa, Orientul Apropiat și SUA, la care au participat în total circa 30 de mii de persoane, fiind difuzate circa 7 mii de cărți și materiale diverse. În dezvoltarea dialogului cu diaspora și consolidarea capacităților asociațiilor, BRD menține legătura cu 200 de asociații ale diasporei din 30 de țări ale lumii. Au fost repartizate peste 500 de cărți centrelor culturale din 10 țări și asigurat suport logistic pentru transportarea a 4.000 de cărți din diaspora către Republica Moldova. În Moldova, nu există fonduri şi programe speciale pentru activităţi trans-naţionale pentru tineret. Pe de altă parte, există mai multe organizaţii ne-guvernamentale care funcţionează în baza unor programe specializate în activităţi pentru tineret, inclusiv artistice: Centrul de Politici Culturale, Centrul de Artă Contemporană KSA:K, Centrul “Contact” (cu filiale în Bălţi, Cahul, Comrat şi Soroca), Fundaţia Soros, Centrul pentru dezvoltarea tineretului, Centrul Internaţional de Limbi Moderne, asociaţiile “ARS-DOR”, “Oberliht”, Centrul Cultural German AKZENTE, Teatrul Spălătorie, “Muzica nelimitată”, etc. Centrul de Artă Contemporană din Chişinău în parteneriat cu Catedra UNESCO Studii Sud- Est Europene a Universităţii de Stat din Moldova a organizat recent la Chişinău un Atelier de scriere creativă pentru artiști – Continuitățile Modernității Socialiste, iar în perioada 24-26 aprilie 2013 a fost realizat un atelier de Cartografiere a Mobilităților: Noduri de tranziții și întîllniri. ARS DOR este un Centru de Artă si Dezvoltare Profesională ce oferă consultantă, traininguri și programe de dezvoltare a capacitatilor pentru sectorul cultural al Republicii Moldova. În acest sens Asociația ARS DOR contribuie la elaborarea și implementarea politicilor culturale, la inițierea campaniilor de advocacy și loby, prin realizarea cercetărilor și a studiilor analitice în domeniul culturii. Totodată ARS DOR consultă instituții din domeniul culturii în procesul de elaborare a planurilor de dezvoltare strategică (PDS), oferă traininguri în domeniul: management cultural, marketing cultural, cartografierea resurselor culturale, project management, colectare de fonduri etc. Fundaţia Soros-Moldova a sprijinit pe parcursul anilor un număr mare de proiecte trans- naţionale în teatru, artele vizuale, muzică contemporană, dans şi coreografie, literatură. Fundaţia Soros Moldova a avut un rol-cheie în implementarea proiectului-pilot de trei ani “Revigorarea capacităţilor de dezvoltare a Moldovei prin consolidarea sectorului cultural”, activând ca partener al Fundaţiei Culturale Europene (vezi Capitolul 4.3).
  • 16. Republica Moldova Council of Europe/ERICarts, "Compendium of Cultural Policies and Trends in Europe, 16th edition", 2015 MD-15 3.4.6 Altă informaţie relevantă În perioada 1-3 septembrie 2014, la Chişinău, a avut loc al VI-lea Congres al diasporei moldoveneşti, la care au participat 145 de delegați reprezentanţi din peste 28 de ţări. Congresul a fost un bun prilej de a dialoga, de a stabili noi proiecte pentru organizaţiile diasporale care promovează imaginea culturală a Republicii Moldova. În cadrul congresului a fost prezentată Strategia Guvernului Republicii Moldova cu privire la diaspora - ”Diaspora 2025. În perioada 2009-2013, Ministerul Culturii a sprijinit parțial câteva evenimente culturale internaţionale de amploare: Festivalul Internaţional de muzică "Mărţişor", Festivalul Internaţional de Operă și Balet "Maria Bieşu, Bienala teatrului "Eugen Ionescu", "Zilele Muzicii Noi", Festivalul Internaţional de Film Documentar "CRONOGRAF", două festivaluri internaţionale (al ansamblurilor de copii de dans popular şi al formaţiunilor de muzică uşoară) organizate la Cahul, precum şi alte festivaluri internaţionale organizate anual sau bi-anual. La aceste evenimente au participat artişti din 30 de ţări din Europa şi CSI. O acţiune artistică internaţională unică pentru studenţii şi tinerii din Republica Moldova este Festivalul Internaţional al Şcolilor de Teatru şi Film ClassFest, care a fost organizat în perioada 11 aprilie - 16 aprilie 2014. Festivalul are scopul de a promova valorile artei contemporane şi să dezvolte dialogul intercultural, schimbul de experienţă între şcolile de teatru și film din Republica Moldova, România, Rusia, Georgia, Ucraina, Slovacia, Germania și Polonia.
  • 17. Republica Moldova MD-16 Council of Europe/ERICarts, "Compendium of Cultural Policies and Trends in Europe, 16th edition", 2015 4. Problematica curentă şi dezbateri privind dezvoltarea politicii culturale 4.1 Schimbari esenţiale privind problematica şi priorităţile culturale Condiţiile noi de gestiune, utilizarea raţională a potenţialului uman, a resurselor materiale şi financiare în vederea neadmiterii cheltuielilor şi pierderilor neacoperite, angajarea maximă a personalului în organizarea procesului de creaţie constituie premizele şi obiectivele "Programului de Stat "Dezvoltarea şi ocrotirea culturii şi artei în Republica Moldova pentru anii 1997-1998", program prelungit până în anul 2000 şi suplimentat cu un amplu proiect strategic în domeniul economic până în anul 2005, în care sunt schiţate şi stratagemele culturii. Conform acestui program, obiectivele de scurtă şi lungă durată ale politicii de stat în sfera culturii au fost următoarele: • conservarea şi ocrotirea moştenirii culturale, dezvoltarea cadrului etic şi legislativ pentru; • respectarea libertăţii de creaţie; • Asigurarea condiţiilor de dezvoltare şi perpetuare a potenţialului de creaţie în societate; • Păstrarea tradiţiilor culturale etnice şi naţionale. Guvernanţii de pînă în anul 2001 au adoptat vis-a-vis de obiectivele Programului de Stat privind ocrotirea culturii şi artei o strategie a soluţiilor de scurtă durată. Astfel, tactica principală a Ministerului Culturii consta în evitarea reducerilor arbitrare ale activităţii sale şi în ocrotirea instituţiilor culturale notorii de efectele negative ale crizei economice şi ale consecinţelor regimului auster de finanţare de la bugetul de stat. În aprilie 2004, Guvernul Republicii Moldova a exclus din programul strategic, de lungă durată (15 ani), de dezvoltare economică şi combatere a sărăciei un foarte important capitol referitor la politicile şi modelele adecvate de revitalizare şi promovare a culturii naţionale. În acest sens cultura a fost exclusă din strategiile naţionale de dezvoltare. În Republica Moldova pe parcursul anilor cultura a rămas un domeniu căruia nu i s-a acordat o atenție cuvenită. Domeniul cultură a fost omis sau i s-a acordat o atenție marginală în documentele strategice: Strategia de Creștere Economică și Reducere a Sărăciei (SCERS) din (2004-2006), Strategia naţională de dezvoltare pe anii 2008–2011, „Relansăm Moldova” sau „Moldova 2020”. Cultura în Republica Moldova este percepută drept un domeniu consumator de resurse publice, însă nu ca și un domeniu fundamental care contribuie la progresul statului. În Programele de guvernare (2005-2014) acest domeniu a fost menționat cu diferite nivele de detaliere, însă nu este văzut ca o prioritate de dezvoltare. În această perioadă, au existat următoarele Programe de Guvernare: • Programul de activitate al Guvernului Republicii Moldova „Modernizarea ţării – bunăstarea poporului”, 2005-2009. • Programul de activitate al Guvernului Republicii Moldova „Progres și integrare”, 2008- 2009 • Programul de activitate al Guvernului Republicii Moldova: „Integrarea Europeană: Libertate, Democraţie, Bunăstare” 2009-2013; • Programul de activitate al Guvernului Republicii Moldova: „Integrarea Europeană: Libertate, Democraţie, Bunăstare” 2011-2014. • Programul de activitate al Guvernului Republicii Moldova: „Integrarea Europeană: Libertate, Democraţie, Bunăstare” 2013-2014.
  • 18. Republica Moldova Council of Europe/ERICarts, "Compendium of Cultural Policies and Trends in Europe, 16th edition", 2015 MD-17 În programul de activitate al Guvernului Republicii Moldova: „Integrarea Europeană: Libertate, Democraţie, Bunăstare” 2013-2014 obiectivele de guvernare în domeniul culturii sunt: 1. Dezvoltarea artei contemporane ca mijloc de promovare şi afirmare a culturii naţionale atît pe plan intern, cît şi pe plan internaţional. 2. Restabilirea activităţii şi infrastructurii culturale, în special în zonele rurale. 3. Finanţarea activităţilor culturale în conformitate cu priorităţile stabilite şi pe bază de proiecte. 4. Promovarea culturii ca factor primordial al păstrării şi dezvoltării identităţii naţionale. 5. Promovarea valorilor culturale naţionale ca parte componentă a patrimoniului cultural european. În principiu se poate spune că la capitolul cultură aceste Programe au avut obiective generale ce au migrat dintr-un document în altul fără modificări esențiale, iar in final multe dintre acțiunile prioritare printre care sunt: asigurarea reabilitării şi intreţinerii obiectelor istorico- culturale in baza parteneriatelor public-private şi digitalizarea patrimoniului cultural al Republicii Moldova; modernizarea şi diversificarea ofertei de servicii a instituţiilor culturale, dezvoltarea; reformarea sistemului de finanţare a culturii prin asigurarea transparenţei în elaborarea, gestionarea şi distribuirea bugetului culturii; ș.a. au rămas la nivel declarativ fără a avea o finalitate clară. Aceste obiective nu exprimă argumentat rezultatele finale și de impact, fiind orientate pentru atingerea unor rezultate ce nu asigură sporirea performanțelor din sectorul cultural, ceea ce mărește riscul pentru utilizarea ineficientă și netransparentă a mijloacelor financiare. Documentul de bază prin care Ministerul Culturii asigură implementarea Programului de Guvernare este Programul de dezvoltare strategică (PDS) al Ministerului Culturii pentru anii 2012-2014. PDS-ul este aprobat prin ședința Colegiului Ministerului și este documentul de planificare strategică a activității autorității și este succesorul PDI (Planul de dezvoltare instituțională). În anul 2014 a fost finalizat și aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr. 271 din 9 Aprilie, Documentul “Strategiei Naționale de Dezvoltare a Culturii Republicii Moldova/Cultura 2020”. Acest document este novativ prin faptul că pentru prima dată a fost elaborată o analiză sistemică a sectorului cultural al Republicii Moldova în urma căruia au fost identificate direcțiile și obiectivele generale de dezvoltare a culturii pe termen mediu și lung. Misiunea Strategiei este de a asigura sectorul cultural cu un cadru de politici coerent, eficient şi pragmatic, pornind de la priorităţile desemnate în document. Strategia a ţinut cont de nevoile sectorului şi a capitalului uman din domenii, viziunile acesteia fiind flexibile, vor permite dezvoltarea unor domenii culturale şi decadenţa altora. În viziunea strategiei pînă la 31 decembrie 2020, Republica Moldova va dispune de un sector cultural consolidat, independent şi creativ, de un patrimoniu cultural protejat şi integrat în politicile publice naţionale şi regionale, inclusiv în activităţile de dezvoltare durabilă: educaţionale, sociale, economice, turistice şi de mediu. Scopul Strategiei rezidă în asigurarea unui mediu cultural viabil, prin crearea unui cadru adecvat de politici publice, formarea unui sistem funcţional de conservare şi punere în valoare a patrimoniului cultural, promovarea creativităţii, dezvoltarea industriilor culturale, eficientizarea managementului cultural, pentru creşterea calităţii vieţii cetăţenilor, a spiritului de toleranţă şi a coeziunii sociale. Actualmente Strategia de dezvoltare a culturii Republicii Moldova / Cultura 2020 este principalul document de politici în domeniul culturii în Republica Moldova. Pentru implementarea prevederilor programelor de guvernare, Ministerul Culturii pe parcursul anilor 2013-2014 a inițiat modificări ale unor acte legislative şi normative: Legea muzeelor
  • 19. Republica Moldova MD-18 Council of Europe/ERICarts, "Compendium of Cultural Policies and Trends in Europe, 16th edition", 2015 nr. 1596-XV din 27.12.2002, Legea cu privire la monumentele istorice, Legea cu privire la biblioteci, Legea cu privire la teatre, circuri şi organizaţii concertistice etc. La data de 03.07.2014 a fost adoptată Legea cu privire la Cinematografie. În perioada respectivă au fost elaborate şi aprobate: 1 Hotărîre a Parlamentului; 20 Hotărîri de Guvern de ordin normativ, organizatoric şi financiar; 5 acte normative aprobate prin Ordinul ministrului care reglementează activitătile în domeniul protejării patrimoniului arheologic, în domeniul muzeelor şi patrimoniului imobil și imaterial. Deasemenea pe parcursul anilor au fost elaborate și o serie de documente de planificare strategică sectoriale cum ar fi: Programul naţional de informatizare a sferei culturii pentru anii 2012-2020; Propunerea de politică publică „Eficientizarea managementului instituţiilor teatral-concertistice”; Propunerea de politică publică „Eficientizarea activităţii muzeelor”; Strategia de dezvoltare a învăţămîntului vocaţional-tehnic pentru anii 2013-2020; Cadrul bugetar pe termen mediu (2012-2014). Spre exemplu Strategia Naţională privind Societatea Informaţională E-Moldova, 2005-2015, a fost aprobată de guvern pe 25 marte 2005 și conține un Capitol E-Cultură ce prevede noi forme de promovare a culturii prin media electronică. Ulterior a fost lansat Programul Național de informatizare a sferei culturii pentru anii 2012-2020, care prevedea „crearea infrastructurii şi a spaţiului informaţional cultural necesar pentru prestarea serviciilor electronice în domeniul culturii” prin (I) implementarea guvernării electronice în cadrul aparatului central al Ministerului Culturii şi în instituţiile subordonate, (II) digitalizarea patrimoniului cultural la 75%, (III) asigurarea digitalizării fondului de carte din bibliotecile publice, (IV) crearea serviciilor culturale publice online, (V) crearea paginilor web pentru instituţiile de cultură. În ultimii ani nu au fost alocate resurse pentru realizarea obiectivelor din Programul de Informatizare, digitalizarea pieselor muzeistice și a cărților fiind realizată din resursele proprii ale instituțiilor subordonate. Din cauza lipsei de finanțare obiectivele stabilite în aceste programe nu au fost realizate. Programul de dezvoltare a regiunilor, 2005-2015, numit “Satul moldovenesc” include următoarele priorităţi: protecţia patrimoniului cultural local; promovarea politicilor culturale privind tineretul; restaurarea şi dezvoltarea caselor de cultură, librăriilor şi muzeelor regionale; implementarea unor modele europene de dezvoltare a localităţilor rurale. Politicile de dezvoltare a culturii ce au stat la baza gestiunii sectorului cultural nu au fost adaptate noilor condiții ale economiei de piață și au fost insuficient integrate în politicile altor sectoare și domenii de dezvoltare a societății precum: economie, educație, mediu, tineret și sport, asistență socială etc.. În consecință domeniul culturii nu se regăsește printre prioritățile programelor de guvernare și în documentele de politici publice, iar resursele financiare alocate culturii măsurate ca pondere din PIB sau din cheltuielile totale ale bugetului public național sunt insuficiente pentru a face față provocărilor acestui sector. Finanțarea inadecvată și utilizarea ineficientă și netransparentă a resurselor alocate culturii face practic imposibilă realizarea multor obiective din Strategia de dezvoltare a culturii Republicii Moldova / Cultura 2020, iar multe probleme cu care se confruntă domeniul vor rămîne nerezolvate. 4.2 Politici specifice şi dezbateri recente 4.2.1 Concepte de politici în domeniul artei În contextul eficientizării activităţii instituţiilor teatral-concertistice Ministerul Culturii a elaborat în anul 2011 Politica Publică ”Eficientizarea activităţii instituţiilor teatral- concertistice bazată pe performanţă”. În urma analizei activităţii instituțiilor teatral concertistice s-a ajuns la concluzia că problema principală cu care se confruntă instituţiile este
  • 20. Republica Moldova Council of Europe/ERICarts, "Compendium of Cultural Policies and Trends in Europe, 16th edition", 2015 MD-19 ineficienţa mecanismului de management al instituţiilor teatrale, reflectată în numărul scăzut de spectatori, numărul scăzut de spectacole şi montări noi şi o situaţie financiară precară. Cauzele care determină problema sunt de ordin administrativ la toate nivelurile, lipsa unei viziuni strategice de dezvoltare a artei teatrale, lipsa managerilor cu abilităţi de antreprenori, lipsa unui mecanism unificat de finanţare, incapacitatea de generare a veniturilor, infrastructura masivă şi costisitoare, deficitul de resurse umane calitative şi lipsa marketingului teatral. Pentru asigurărea unui sistem de management performant în muzee şi de valorificare, a patrimoniului naţional a fost elaborată şi aprobată, la 01 iulie 2014, Politica Publică Eficientizarea şi modernizarea activităţii muzeelor. 4.2.2 Politici în domeniul patrimoniului Parlamentul elaborează politica de stat în domeniul protecţiei monumentelor, cadrul juridic inerent unei protecţii cât mai eficiente a moştenirii culturale, aprobă Registrul monumentelor ocrotite de stat, programele de stat privind protecţia patrimoniului şi finanţarea acestor programe. Guvernul prepară Registrul monumentelor ocrotite de stat, programele de conservare, restaurare şi punere în valoare a acestor monumente, asigură finanţarea programelor respective de la bugetul de stat şi prin atragerea surselor extrabugetare. Organele administraţiei publice locale sunt responsabile de evidenţa monumentelor de importanţă judeţeană şi locală, de finanţarea activităţilor legate de protecţia acestor monumente. În scopul prevenirii deteriorării monumentelor, organele de stat de ocrotire a monumentelor sunt obligate să întocmească zonele de protecţie a monumentelor incluse în Registru, iar intervenţiile de orice tip în aceste zone de protecţie urmează a se desfăşura în conformitate cu Regulamentul privind zonele protejate. În cadrul Ministerului Culturii problemele ce ţin de evidenţa, conservarea şi punerea în valoare a patrimoniului cultural sunt coordonate de Direcţia Patrimoniu Cultural şi Arte Vizuale – structură bugetară care asigură şi promovează strategii şi politici, proiecte de legi, regulamente şi politici publice în domeniul patrimoniului cultural şi al artelor vizuale al Republicii Moldova. Direcţia respectivă este responsabilă de vestigiile istorice, de patrimoniul arhitectural, de întreaga activitate ce ţine de protecţia patrimoniului cultural naţional imobil şi mobil, supraveghează respectarea legislaţiei în vigoare în domeniul respectiv, gestionează arhivele şi registrele care se referă la procesul de protecţie a monumentelor. De competenţa Direcţiilor ţine perfectarea programelor de stat privind protecţia monumentelor, organizarea studiului impactului transformărilor urbanistice şi de amenajare a teritoriului asupra monumentelor de arheologie, supravegherea săpăturilor arheologice. Specialiştii Direcţiilor oferă diverse servicii de avizare şi consultanţă în problemele legate de patrimoniul cultural pentru responsabilii din organele administrării publice centrale şi locale, pentru profesionişti, cercetători în domeniu, studenţi ş.a. Ministerul Culturii prin intermediul comitetelor inter-ministeriale colaborează cu ministerele Dezvoltării Regionale şi Construcţiilor, Mediului, Economiei, Finanţelor, Afacerilor Externe și Integrarii Europene, Educaţiei, Muncii şi Protecției Sociale și Ministerul Justiţiei. Pe lângă Ministerul Culturii există următoarele comisii şi consilii ce au funcţii consultative: • Comisia Arheologică Naţională; • Comisia Naţională de Salvgardare a Patrimoniului Cultural Imaterial; • Comisia Naţională a Muzeelor şi Colecţiilor; • Comisia pentru Achiziţionarea Artei pentru Colecţiile Naţionale; • Comisia Naţională a Republicii Moldova pentru UNESCO; • Consiliul Naţional al Monumentelor Istorice;
  • 21. Republica Moldova MD-20 Council of Europe/ERICarts, "Compendium of Cultural Policies and Trends in Europe, 16th edition", 2015 • Consiliul Naţional al Monumentelor de For Public; • Consiliul Naţional pentru Artă Monumentală şi Decorativă; • Consiliul de experţi pentru estimarea, omologarea şi achiziţionarea operelor de artă. Agenţia de Inspectare şi Restaurare a Monumentelor (AIRM) este un organ executiv în subordinea Ministerului Culturii ce are funcţia controlului privind respectarea legislaţiei în domeniul protecţiei, conservării şi restaurării monumentelor, ansamblurilor şi siturilor istorice şi a zonelor de protecţie a acestora. Funcţia AIRM este coordonarea şi controlul aplicării în baza legislaţiei în vigoare a Republicii Moldova, a documentelor UNESCO şi ale Consiliului Europei privind protecţia, conservarea şi punerea în valoare a monumentelor istorice. Agenţia Naţională Arheologică (ANA) reprezintă instituţia publică specializată, subordonată Ministerului Culturii, care are drept misiune implementarea politicii statului in domeniul protejării şi valorificării patrimoniului arheologic, organizarea şi exercitarea controlului şi supravegherii în numele statului a respectării legislaţiei în domeniul protejării patrimoniului arheologic. Centrul Naţional de Conservare şi Promovare a Patrimoniului Cultural Imaterial (CNCPPCI) este instituţia care asigură aplicarea politicilor de protejare în teritoriu, în special în comunităţile purtătoare de patrimoniu, susţine viabilitatea patrimoniului cultural imaterial şi transmiterea lui generaţiei tinere, inventariază elementele patrimoniului cultural imaterial, conservând informaţiile pe diverse suporturi moderne. Deși există un număr exagerat de instituţii responsabile şi implicate în procesul de administrare a patrimoniului cultural se constată totuşi lipsa unui management eficient şi capacitatea scăzută de valorificare a patrimoniului cultural. Gestionarea ineficientă a patrimoniului public a fost determinată de nivelul managerial slab atât la nivel central, cât şi la nivel local, precum şi de neconlucrarea între ministere, organele administraţiei publice locale, organele cadastrale şi societatea civilă. În viitorul apropiat Ministerul Culturii intenționează să transforme Agenţia de Inspectare şi Restaurare a Monumentelor, în Inspectoratul de Stat al Monumentelor şi să creeze Institutul Naţional al Monumentelor Istorice pentru a acoperi golul existent în capacităţile instituţionale ale statului și va fortifica capacităţile instituţionale în domeniul protecţiei patrimoniului cultural. Politicile culturale în domeniul patrimoniului cultural au fost promovate de către stat prin diferite programe: Programul de Stat „Dezvoltarea şi ocrotirea culturii şi artei în Republica Moldova pentru anii 1997-1998”, Strategia de dezvoltare durabilă a turismului în Republica Moldova (2003-2015); și tangenţial promovate prin: Programul Naţional „Satul moldovenesc” ( 2005-2015); Strategia Naţională de edificare a societăţii informaţionale „Moldova electronică”, Programele de activitate ale Guvernului „Integrarea Europeană: Libertate, Democraţie, Bunăstare” pentru perioada 2011-2014, Planul de Dezvoltare Strategică a Ministerului Culturii pentru anii 2012-2014, Cadrul Bugetar pe Termen Mediu (CBTM) pentru perioada 2013-2015. Cît privește cadrul legal în domeniul protejării patrimoniului cultural în ultimii ani a fost îmbunătățit semnificativ, fiind adoptate Legea privind protejarea patrimoniului arheologic, Legea monumentelor de for public, Legea privind protejarea patrimoniului cultural național mobil, şi Legea privind protejarea patrimoniului cultural imaterial. În proces de modificări majore este Legea privind protejarea monumentelor istorice, care o va înlocui pe cea în vigoare din 1993. În acelaș context, Republica Moldova a semnat şi ratificat zece convenţii internaţionale în domeniul patrimoniului cultural. O realizare de excepţie a anului 2013 este înscrierea în Lista Reprezentativă a patrimoniului cultural imaterial al umanităţii a obiceiului tradiţional de iarnă „Colindatul de ceată bărbătească”, acesta fiind primul element de patrimoniu cultural al Republicii Moldova acceptat în lista patrimoniului mondial al UNESCO. În acelaşi context, în anul 2013, în
  • 22. Republica Moldova Council of Europe/ERICarts, "Compendium of Cultural Policies and Trends in Europe, 16th edition", 2015 MD-21 colaborare cu alte ţări din Europa de Sud-Est, a fost elaborat şi nominalizat pentru înscriere în Lista UNESCO dosarul privind sărbătoarea „Sf. Gheorghe-Hiderliz”. Un alt element al patrimoniului cultural naţional - „Mărţişorul”, se află la etapa finală de nominalizare, în cadrul unui proiect transnaţional, în Lista reprezentativă a patrimoniului cultural imaterial al umanităţii - UNESCO. Un dosar de candidat pe lista obiectivelor protejate de UNESCO este cel al rezervaţei Orheiul Vechi, care a fost depus în 2005 însă a fost retras, întrucât obiectivul nu corespundea exigențelor. Printre proiectele care merită o atenție deosebită este Restaurarea Complexului istorico- arhitectural Conacul parc Manuc Bey de la Hâncești care se realizează din fonduri naționale și europene și ajunge la un buget de circa 2 mil. de euro. Cea mai mare parte a banilor, 1,82 mil. de euro, sunt acordați de Uniunea Europeană în cadrul proiectului ”Dezvoltarea turismului transfrontalier prin promovarea Conacului Manuc Bey, Complexului Mortuar Elena Ioan Cuza și Conacului Blesciunov”, prin programul Operațional Comun România-Ucraina- Republica Moldova. Alți 23 mil. de lei vor fi alocați de către Agenția de Dezvoltare Regională Centru. Lucrările presupun restaurarea şi reconstrucţia Conacului, a Turnului de pază, a Castelului vânătoresc, Casei Manuc Bey, Casei Vechilului şi a Grajdului. Inițiatorii proiectului își propun drept scop mobilarea interiorului conacului cu mobilier de epocă și să-i redea acestuia aerul și splendoarea de altădată. Potrivit caietului de sarcini, reabilitarea conacului urmează să fie finalizată până la 31 august 2015. Din aceeași categorie a istoriilor de succes în domeniul reabilitării patrimoniului cultural este și proiectul de reconstrucţie a Cetăţii Soroca care este realizată în cadrul programului european Bijuteriile Medievale, din care mai fac parte şi fortăreţele din Hotin şi Suceava din România. Prima etapă a proiectului a costat 2 mil. de euro și a fost finațată din resurse europene, proiectul urmînd a fi finalizat în luna mai 2015. O altă bijuterie arhitecturală care urmează a fi renovată în viitorul apropiat este biserica Adormirii Maicii Domnului din Căuşeni. Ministerul Culturii a elaborat un proiect de renovare a monumentului, iar acum sunt în căutarea celor 20 de mil. lei, necesare pentru lucrări. 4.2.3 Industrii culturale: politici şi programe de dezvoltare Politicile în domeniul industriilor culturale în cadrul Ministerului Culturii sunt elaborate de către Direcţia arte profesioniste, învățământ artistic şi industrii culturale. Direcţia asigură cadrul legal şi normativ de dezvoltare în domeniul artelor profesionale, promovarea şi dezvoltarea artelor contemporane profesioniste; susţinerea activităţii de creaţie în instituţiile teatral-concertistice, cinematografice cu scopul creării produselor culturale de calitate pentru publicul larg; conservarea şi perpetuarea valorilor culturale prin promovarea proiectelor culturale în cadrul uniunilor de creaţie profesioniste şi ONG-urilor de profil. În noiembrie 2014 a fost elaborată prima propunere de politică publică ”Creșterea capacității economice a sectorului cultural”, a cărui obiectiv constă în stimularea creșterii capacității economice a sectorului prin dezvoltarea industriilor culturale. Beneficiarii prezentului document de politici vor fi prestatorii de servicii și creatorii de produse culturale, mediul de afaceri din Republica Moldova, administrația publică locală, comunitatea locală și investitorii străini. Documentul este la etapa de dezbateri publice și de promovare. Adoptarea acestui document de politici ar garanta crearea unei platforme de dezvoltare durabilă a industriilor culturale. Un obiectiv specific al “Strategiei Naționale de Dezvoltare a Culturii Republicii Moldova / Cultura 2020”, este: crearea condiţiilor pentru dezvoltarea antreprenorială a culturii şi a industriilor culturale, astfel încît ponderea culturii la formarea PIB să constituie 3% în anul 2020. Printre acțiunile prioritare ale strategiei la capitolul industrii culturale sunt:
  • 23. Republica Moldova MD-22 Council of Europe/ERICarts, "Compendium of Cultural Policies and Trends in Europe, 16th edition", 2015 • elaborarea cadrului legislativ şi normativ în domeniul industriilor creative şi culturale; • crearea bazei de date a instituţiilor cu potenţial economic; • elaborarea unui studiu cu privire la piaţa culturală din ţară; • promovarea exportului serviciilor şi bunurilor culturale; • facilitarea afacerilor în domeniul cultural prin dezvoltarea de parteneriate cu Ministerul Economiei; • crearea condiţiilor pentru dezvoltarea industriei filmului în ţară; • identificarea produselor potenţiale care să constituie brand de ţară prin crearea parteneriatelor cu autorităţile, artiştii şi firmele de design; • identificarea mecanismelor de suport pentru promovarea excelenţei în domeniul meşteşugurilor. La moment din cauza lipsei studiilor de piață și a datelor statistice, nu putem calcula care este cifra de afacere a industriilor culturale în Republica Moldova și care este contribuția acestui sector în economia națională. Cert este faptul că piața industriilor culturale se află la o etapă incipientă de dezvoltare și necesită politici publice ambițioase cu obiective realiste și realizabile, investiții masive și facilități fiscale, reformarea cadrului legal în ce privește sponsorizarea și filantropia pentru a stimula sectorul privat să investească sau să ofere credite acestui domeniu pentru a genera noi locuri de muncă, a motiva crearea startup-urilor și incubatoarelor și pentru a aduce o plus valoare economiei naționale. În ultimii ani cinematografia, editurile, radioul şi televiziunea au fost printre domeniile cele mai afectate de înlocuirea programelor de dezvoltare socială şi culturală cu strategiile politice ale partidelor de guvernământ. Din cauza lipsei de viziune de dezvoltare a acestor domenii cît și din cauza tărăgănării elaborării politicilor, industriile culturale din Republica Moldova au rămas în stagnare continuă. În perioada 2001 – 2005 coordonarea activităţii cinematografice în Moldova era realizată de către Departamentul Cinematografie din cadrul Ministerului Culturii al Republicii Moldova. Scopul departamentului era promovarea politicii de stat în sfera producţiei cinematografice, reglementarea activităţii cinematografice în domeniul privat, crearea condiţiilor necesare pentru producerea, difuzarea, exploatarea, restaurarea si conservarea operelor cinematografice de înalta valoare artistica. În 2005 Departamentul a fost transformat în Direcţia Cinematografie pe lângă Ministerul Culturii şi Turismului. În 2006 Direcția a fost lichidată. La data de 03.07.2014 a fost adoptată de parlament o nouă Lege cu privire la Cinematografie care vine să actualizeze normele legislative și include noi prevederi de armonizare cu noile politici din domeniu, substituirea noţiunilor şi formulărilor ambigue, depăşite de timp. Un scop primordial al legii este lichidarea evaziunii fiscale şi pirateriei în domeniul cinematografiei, fapt care, actualmente, duce la pierderi de bani din partea statului prin neplata taxelor şi afectează grav imaginea Republicii Moldova pe plan international. De asemenea, prin prezenta lege se propune crearea Centrului Naţional al Cinematografiei, autoritate abilitată în cadrul căruia funcţionează Arhiva naţională de filme, menită să valorifice şi să conserveze patrimoniul cinematografiei naţionale, aflat în real pericol din cauza lacunelor administrative şi Registrul Cinematografic, cu funcţii de control asupra producţiei şi distribuţiei de film în Republica Moldova. Noua lege prevede un control asupra distribuţiei de film şi un mai bun control asupra administrării fondurilor de stat, investite în cinematografie. Finanţarea pe etape a proiectelor cinematografice permite controlul calităţii, dar şi al termenilor de îndeplinire a lucrărilor pentru care s-a solicitat finanţare. În ultimii ani au fost elaborate un şir de documente normative importante: Regulamentul cu privire la Fondul Naţional de Cinematografie; Regulamentul privind finanţarea Comenzii de Stat în domeniul cinematografiei; Regulamentul cu privire la Concursul de proiecte cinematografice pentru Comanda de Stat; Regulamentul cu privire la modul de întreţinere a ÎS
  • 24. Republica Moldova Council of Europe/ERICarts, "Compendium of Cultural Policies and Trends in Europe, 16th edition", 2015 MD-23 “Registrul cinematografie” şi Regulamentul cu privire la clasificarea, distribuirea şi demonstrarea publică a producţiei cinematografice. Totodată lipsa mai multor documente normative și regulamente în domeniul cinematografiei stagnează modernizarea sistemică a acestui domeniu. În Strategia de dezvoltare a culturii Republicii Moldova / Cultura 2020, în domeniul cinematografiei se prevede modificarea cadrului legal în domeniu până în 2020, elaborarea strategiei de dezvoltare a cinematografiei naţionale, modificarea politicii fiscale pentru domeniu, fortificarea procesului de pregătire a cadrelor profesioniste în domeniul cinematografiei, şi stimularea investiţiilor în domeniul cinematografiei şi a proiectării filmelor. Cît privește susţinerea cinematografiei pentru anul 2009 în bugetul de stat au fost prevăzute mijloace de 2,45 mln lei pentru producerea filmelor cu statut de comandă de stat, din care 1,64 mii lei au fost alocate S.A.„Moldova Film”. În anii 2010 şi 2011, în bugetul Ministerului Culturii nu au fost incluse alocaţii pentru realizarea producţiei cinematografice. În situaţia lipsei comenzii de stat, în anii 2010 şi 2011, studioul „Moldova-Film” a produs filme documentare în urma cărora a obţinut un venit de 4,1 mln lei şi 2,8 mln lei respectiv. Deși veniturile de la darea în arendă a spaţiilor neutilizate în procesul tehnologic sunt mai mari decît veniturile de la producerea filmelor, totuși studioul S.A.„Moldova Film” a înregistrat pierderi financiare. O altă instituție care înregistrează pierderi permanente este Societatea pe Acţiuni „Moldcinema” a cărei activitate de bază este distribuirea producţiei cinematografice. În perioada 2009-2011 principalele venituri ale instituţiei au fost constituite din darea în arendă a spaţiilor, venituri care au fost de 70-140 de ori mai mari decât veniturile de la activitatea de bază. În baza rapoartelor de audit al regularităţii exercițiului bugetar 2012 și gestionării patrimoniului public la Aparatul central al Ministerului Culturii, efectuate de Curtea de Conturi putem constata o administrare ineficientă a patrimoniului public, alocaţiile bugetare nevalorificate, numeroase cazuri de risc de înstrăinare a imobilelor statului în rezultatul creării datoriilor semnificative faţă de personal si alţi creditori etc.. Recent a fost lansat proiectul internaţional de producere a filmului de ficţiune de către S.A. „Moldova-Film” cu concursul producătorului italian Angelo Iacono. De asemenea, a fost elaborat şi lansat un amplu proiect pentru un serial din 12 episoade, un proiect TV şi un film de lung metraj cu participarea elevilor de 17-18 ani din toată republica. Printre ultimile relazări ale studioului ”Moldova – Film” sunt: filmele documentare de promovare a Moldovei la expozitia mondială de la Shaanghai, China:”Bucuroși de oaspeti”, ”Lăcașuri sfinte”, ”Moldova azi”, ”Vinul patriei mele”; videoclipurile mesaj-invitație, și mesaj de felicitare; acestea fiind vizionate de circa 10000000 vizitatori. Au fost finisate documentarele ”Eu am mers după soare”, ”Golgota Basarabiei”. Premierele acestora fiind organizate la cinematograful ”Odeon”. La aceslași centru cultural ”Odeon” au fost organizate evenimente importante, ca Festivalul Filmului Francofon, cu susținerea Alianței Franceze din Moldova, Festivalul Filmului German, în colaborare cu Centrul Cutural German, Festivalul Filmului Rus, organizat de Ambasada Federației Ruse, Festivalul Internațional al Filmului de Foarte Scurt Mesaj, organizat de Alianța Franceza. În anul 2014 a fost realizat lungmetrajul de debut al regizorului Anatol Durbală „Ce lume minunată”, ce a câștigat Premiul Federației Internaționale a Criticilor de Film (FIPRESCI PRIZE) la Festivalul de Film de la Varșovia. Filmul are la bază evenimentele reale ale protestelor violente din 7-8 aprilie 2009 din Republica Moldova. O premieră de succes a anului 2013 a fost lungmetrajul de cinema al cineastului Igor Cobileanski, „La limita de jos a cerului”, o coproducție ce a avut premiera mondială la Festivalul Internațional de Film de la Karlovy Vary, în competiția East of the West. „La limita
  • 25. Republica Moldova MD-24 Council of Europe/ERICarts, "Compendium of Cultural Policies and Trends in Europe, 16th edition", 2015 de jos a cerului” a primit o finanțare de 1.282.395 de lei (RON) din partea Centrului Național al Cinematografiei (CNC). Scenariul a fost dezvoltat cu sprijinul rezidenței la Atelierul Cinefondation, un proiect al Festivalului de la Cannes. În anul 2014 acest film a fost înaintat pentru nominalizare la premiul Oscar pentru cel mai bun film străin pe 2015, aceasta fiind a doua propunere pe care Republica Moldova o trimite Academiei americane. În 2013, Republica Moldova a participat pentru prima oară la premiile Oscar, pelicula propusă pentru o nominalizare la categoria "cel mai bun film străin" fiind "Toţi copiii Domnului/ All God's Children", o coproducţie România/ Italia, regizată de Adrian Popovici. O colaborare de succes dintre Moldova (OWH Studio), România şi Luxemburg a fost lung- metrajul ”Nunta în Basarabia”. Filmul, cu un pronunţat accent regional, a avut un mare success atît în Moldova, cât şi în România. Filmul a fost premiat cu menţiunea specială a juriului Festivalului ”Tallin Black Nights Film” în decembrie 2009. În septembrie 2010 filmul a fost proiectat în cinematografele din România şi Moldova. Un alt proiect în producţie, este lung metrajul ”2438 km sau Toate drumurile duc la Roma”, cu un buget de 500000 EUR. Acest film de ficţiune, cu impact social, reflectă fenomenul migrării în masă a forţei de muncă din Republica Moldova, accentuând problema copiilor abandonaţi şi a violenţei asupra femeilor. Filmul urmează a fi proiectat în toate ţările unde sunt stabiliţi moldovenii. În 2010 studioul Simpals a primit finanţare în valoare de EUR 5 milioane pentru lung- metrajul ”Tiganul” - "o istorie vesela din viata tiganilor și legile vietii de zi cu zi", un film de animaţie 3D. Producerea este finanţată de compania TV din Rusia, STV Film şi va crea locuri de muncă pentru circa 100 persoane în viitorii ani. Echipa Simpals a avut şi o vizită în SUA, unde au discutat oportunităţile de colaborare cu faimoasele studiouri Pixar-Disney. Producătorii de film din Moldova au participat la Festivalul internaţional de Film şi Artă din Italia, Festivalul internaţional al ţărilor CIS şi Baltice “Novoie Kino, XX vek” din Federaţia Rusă, Fesivalul producătorilor independenţi de film din România. La Chişinău au fost organizate săptămânile filmului spaniol, polonez, german, american, indian, israelitean, francez şi român. Republica Moldova a ratificat Convenţia Europeană asupra coproducţiilor cinematografice, adoptată la Strasbourg la 02.10.1992 Convenția permite accesul Republicii Moldova la practicile culturale internaţionale, includerea în structurile europene şi obţinerea finanţărilor în vederea dezvoltării domeniului. În 2013 OWH Studio a organizat cea de-a XI-a ediţie a Festivalului Internaţional de Film Documentar „CRONOGRAF-2013” unde au fost prezentate 39 de filme concurente din 25 ţări. Festivalul a cuprins trei secţiuni, dintre care două internaţionale şi una naţională: secţiunea principală, secţiunea cadRO, secţiunea producţii locale. Recent a avut loc cea de-a IV-a ediție a Festivalului Internaţional de Film de Animaţie Anim'est organizat de Asociaţia culturală Este'n'est şi ALTFilm, la care au fost prezentate cele mai bune filme de animaţie de la competiţia internaţională a Festivalului de Film de la Stuttgart din 2014, precum şi cele mai bune animaţii de la Baden - Württemberg, din perioada 2012 - 2014. Numărul de cinematografe și instalaţii cinematografice rurale şi municipale sunt în continuă descreștere: de la 77 în anul 2004, la doar 18 cinematografe și instalaţii cinematografice în anul 2012. În acelaș timp numărul de spectatori a crescut de la 466 mii spectatori în 2011, la 598 mii spectatori în anul 2012. Cinematografele private în oraşele Chişinău şi Bălţi îşi prelungesc activitatea, în mare parte datorită preţului substanţial al biletului de intrare, programele cu diverse reprezentaţii, prezentări de produse, loterii etc.
  • 26. Republica Moldova Council of Europe/ERICarts, "Compendium of Cultural Policies and Trends in Europe, 16th edition", 2015 MD-25 Reforma juridico-organizatorică a instituţiilor cinematografice de stat şi a cadrului legal aprobat până în prezent nu au schimbat spre bine situaţia din domeniul artei cinematografice. În ultimii ani nu s-au făcut deloc investiţii în dotarea studiourilor și cinematografelor cu tehnică și echipament modern, nu au fost acordate facilități fiscale pentru dezvoltarea domeniul cinematografiei. În consecință, cinematografia este subdezvoltată, deşi există un potenţial uman în domeniu. În plus la compania "Teleradio-Moldova" în Republica Moldova funcţionează cîteva companii TV private: Junral TV, Publica TV, Pro TV, Euro TV, Realitatea TV, etc. Acestea transmit 24 din 24 ore şi ţin la current populaţia cu toate noutăţile produse în ţară, dar şi difuzează ediţii speciale în care se dezbat diverse probleme de importanţă majoră pentru ţară. Conform „Barometrului Opiniei Publice – aprilie 2014” sursa cea mai importantă de informare a populației continuă să fie televiziunea (82%), aceasta fiind si sursa de informare în care 35% din populație au cea mai mare încredere, pe locul doi se plasează internetul cu o pondere de (35%), urmată de radiou cu (30%) și ziare (14%). Posturile TV din care se informează preponderent populația adultă sunt Prime TV (47%) și Moldova 1 (46%). Aproape fiecare a patra persoană adultă se informează de la posturile Jurnal TV (24%) și Publika (23%), plasându-se pe locul 3 și, respectiv, 4 printre principalele posturi TV de informare. Pro TV (21%) este solicitat ca sursă de informare de fiecare a cincea persoană. O atenție deosebită merită două proiecte noi pe piața mediatică online: Privesc.Eu și CanalRegional.md. Privesc.Eu este este cel mai mare proiect de transmisiuni live din Republica Moldova și România, transmițînd în direct evenimente din ambele țări: ședințe ale Parlamentului, ale Guvernului, conferințe de presă, summit-uri, congrese, întruniri, meciuri sportive, festivaluri, etc. În cadrul programului “Consolidarea Reţelei Radiodifuzorilor Regionali pentru o Societate Informată, Guvernare Participativă şi Responsabilă”, cu susţinerea Guvernului Suediei, Fundaţiei Soros Moldova, Free Press Unlimited şi a Programului Mass-Media al FSM, a fost înfiinţată Reţeaua radiodifuzorilor regionali care cuprinde 14 posturi de televiziune din diferite regiuni ale Republicii Moldova, inclusiv Găgăuzia şi Transnistria. În cadrul acestui program a fost creată platforma CanalRegional.md pentru a consolida reţeaua de televiziuni regionale ca sursă alternativă de informaţie actuală, veridică şi echidistantă pentru audienţa din zonele rurale. În domeniul editorial-poligrafic în Republica Moldova există 2 edituri de stat, 1 revistă şi 2 întreprinderi poligrafice de stat gestionate de Ministerul Culturii, în care statul deţine peste 60% din capitalul social. La moment în Republica Moldova avem înregistrate 24 de edituri private. Cea mai mare întreprindere din domeniu este Combinatul poligrafic din Chișinău. Editurile de stat Cartea Moldovei și Lumina, implementează politica statului prin editarea literaturii naționale în funcție de prioritățile stabilite de către Ministerul Culturii. Deși misiunea editurilor de stat este susținerea producției de carte națională, totuși administrarea ineficientă a resurselor de care dispun editurile de stat, conduce la un număr mic de titluri de carte editate în comparație cu editurile private. Spre exemplu: din totalul de titluri de carte și broșuri (2470) editate în 2011, 319 (13%) aparțin editurilor de stat. În 2010, editurile de stat unde statul deţinea peste 60% din capitalul social, au scos de sub tipar 2366 titluri de carte, ceea ce constituie 0.08% din volumul total editat în ţară. Editura Cartea Moldovei în 2010 nu a editat nimic, iar în 2011, a editat doar 3 titluri de carte. În acceași perioadă editura Cartier, a editat 61 de titluri într-un tiraj de total de 195980 exemplare. Majoritatea editurilor de stat nu sunt în stare să își achite cheltuielile din veniturile proprii. Doar Combinatul Poligrafic și Tipografia central înregistrează profit. La data de 31.12.2011, patrimoniul net al întreprinderilor de stat menționate a constituit 87.796,77 milioane lei, cu 6.586,92 mai mult decât la începutul anului 2011. Prin Programul editorial 2013 din mijloacele finaciare prevăzute în bugetul de stat: au fost editate 44 titluri de carte în număr total de 55 mii exemplare în suma de 2,23 mln lei care
  • 27. Republica Moldova MD-26 Council of Europe/ERICarts, "Compendium of Cultural Policies and Trends in Europe, 16th edition", 2015 urmează a fi distribuite cu titlu de donaţie bibliotecilor publice din teritoriu. Fondurile bibliotecilor publice au fost completate în anul 2013 cu 403 mii unități, inclisiv în limba romănă 350,1 mii unităţi. Deoarece piaţa de carte din Moldova este mică şi săracă, editurile exportă 80% din totalul ediţiilor în România. Această situaţie dificilă de pe piaţa cărţii a fost cauzată de distrugerea fostei reţele sovietice de distribuţie a cărţii prin intermediul librăriilor specializate şi lipsa unor soluţii alternative dar şi de posibilităţile reduse de cumpărare ale populaţiei. Cu toate acestea pînă la moment statul nu are o politică publică de dezvoltare și susținere a ramurei editorial-poligrafice. În ceea ce priveşte show business-ul din Moldova, el rămâne mult în urma ţărilor vecine, mai ales România şi Rusia, şi este influenţat de pieţele show business din aceste state. Piaţa publicitară din Republica Moldova se dezvoltă într-un ritm dinamic crescând în fiecare an cu 25-40%. În 2013 potrivit unor studii a organizaţiilor care monitorizează piaţa de publicitate din Republica Moldova, volumul afacerilor în publicitate a constituit 45-50 milioane USD. Publicităţii TV i-ar reveni 65-70% din piaţă, ceea ce constituie cca. 20 mil. USD. Televiziunea este în topul preferințelor consumatorilor de informaţie cu 70 %, urmată de publicitatea outdoor, publicitatea radio, cea din presa scrisă şi publicitatea on-line, care a avut o ascensiune de 100% în ultimii 2-3 ani, de la 200.000 USD pînă la 2 mil. USD. Cu toate acestea Legea cu privire la publicitate (1997), nu asigură o dezvoltare corespunzătoare a pieţei de publicitate şi nu protejează domeniul de pericolul monopolizării. La moment bugetele pentru publicitate sunt concentrate excesiv în capitală, ceea ce plasează mass-media locală/regională la o existenţă precară. Mass-media privată funcţionează pe piaţa de publicitate în aceleaşi condiţii ca și instituţiile massmedia finanţate din bani publici, ceea ce crează o concurență asimetrică și împiedică dezvoltarea massmediei private. Organizaţia non-guvernamentală OWH TV Studio organizează ateliere de creaţie pentru tinerii profesionişti în domeniu, festivaluri internaţionale de film documentar, şcoli de vară vizând producţia de film etc., cu participarea experţilor internaţionali. Acelaşi Studio are o vastă experienţă de colaborare cu organizaţii internaţionale ca ONU, Alianţa Franceză, USAID etc. În Republica Moldova nu există la moment o definiţie explicită a termenului de industrii culturale. 4.2.4 Diversitatea culturală şi politicile de incluziune Conform recensămîntului din 2004, moldovenii (romanii) reprezintă 78.2% din totalul populaţiei de 3.388 milioane. Această dramatică descreştere demografică (de la 4.5 milioane în 1989 la 3.388 milioane în 2004) s-a produs în fond din două motive; regiunea separatistă Transnistria a boicotat ultimul recensămînt şi, conform statisticii oficiale, mai mult de 600 000 de persoane au părăsit republica în căutarea unui loc de lucru peste hotare. În perioada 12-25 mai 2014 a fost desfășurat recensămîntul populației. Biroul Național de Statistică va anunța datele preliminare ale Recensământului populației în luna decembrie. Datele finale vor fi cunoscute în anul 2015, la 27 de luni de la desfășurarea recensământului. În Republica Moldova există 18 etnii minoritare, cele mai numeroase dintre ele fiind formate din ukrainieni, ruşi, bulgari, gagauzi.