. I ...
104 POLONIA- LUPTA SOLIDARITATII PUMP. Alegerea ca papa a unui arhiepiscop ...
of 2

Polonia lupta solidaritatii

Published on: Mar 4, 2016
Source: www.slideshare.net


Transcripts - Polonia lupta solidaritatii

  • 1. . I O Papa loan Paul alll-lea in fa~a unei mul~imi de credincio~i in Gdansk unde a fost infiin~ata Solidaritatea. Catolicismul polonezilor a fost for- ~a unificatoare in lupta impotriva comunismului. O Edward Gierek, prim secretar al PUMP. Ini~ial el a ca~tigat increderea muncitorilor prin anularea majorarii pre~urilor ~i cu promisiunea imbunata~irii condi~iilor sociale.In Po1onia, ca ~i in celelalte tari importurile trebuiau acoperite din exportul produselor alimentare, ceea ce a produs Inest-europene, nemu1t;umirea scurt timp o lipsa acuta de marfuri,. Din nou asocialii n-avea aproape nici o Inceput sa creasca nemultumirea sociala. Participantii la mi~carile studente~ti din 1968,~ansa fata de puterea sistemu- care cereau respectarea drepturilor fundamen- tale ale omului au fost pedepsiti sau exilati Inhli comunist sprijinit de urma Inabu~irii revoltei. jn urma cre~terii peUniunea Sovietica. lnsa in 1980 scara mare a preturilor In decembrie 1970 au izbucnit noi greve In Gdansk ~i In Gdynia, iars-a constituit sindicatul indepen- situatia a devenit foarte tensionata dupa ce din cauza eficientei slabe a econorniei socialiste politia a deschis focul asupra muncitorilor far:1 cat ~i a recesiunii economiilor occidentale audent Solidaritatea, ~i ca rezultat aparare, ~i mai multi oameni au fost omorati. ap~rut probleme noi. in urma reprirrulrii greve-al hlptei sale indehlngite siste- lor din 1976 s-a1nfiintat "KOR"-ul (Cornitetul de Nelini~te sociala Ap~rare al Muncitorilor). Aceast~ organizatiemul totalitar a fost rasturnat. Nemultumirile sociale au produs noi schimbari. ilegal~ pentru apararea drepturilor omului,con- Gomulka a fost destituit, locullui f1ind ocupat fruntandu-se cu ~icanele autorit~tilor, lupta In de Edward Gierek, care a Impacat muncitorii mod deschis pentru eliberarea detinutilor POliti- A rmata Ro~ie a eliberat Polonia de sub prin rea~ezarea preturilor ~i cu promisiunea ci. Printre intentiile declarate era ~i crearea a noi ocupatia german~ in 1944-1945. Cu Imbunatatirii nivelului de trai. Un timp a ~i sindicate libere ~i independente, deoarece toate toate c~ comuni~tli erau in rninoritate, reu~it sa-~i respecte promisiunile.Insa din 1974 sindicatele existente se aflau sub controlul la presiunea ru~ilor Polonia a devenit o tar~ comunist~, condus~ de Partidul Unit Muncitoresc Polonez. O Drapele Regimul de tip sovietic impus tarii din exte- na1ionale ~i rior era greu de acceptat de polonezi, pozitia fotografjile papei antiruseasc~ a populatiei avind rndacini adinci impodobesc gar- din cauza coilflictelor seculare existente intre durile $antierului cele dou~ state. Neincredereafat:! de ideologia Naval Lenin din comunista ateista era sporita ~i de credinta pro.- Gdansk. in august fund catolic~ a majoritatii polonezilor. 1980 muncitorii Nemultumirea s-a manifestat prima oarn in acestei intreprinderi 1956, cind manifestatiile din Poznan s-au au declarat o greva transformat in tulburnri violente. Aceste eve- cu ocuparea locului nimente au dus la schimbarea exponentilor de munca ~i sub con- virfului puterii. La conducerea noli elite ducerea lui Lech politice a ajuns Wladyslaw Gomulka, care era Walesa, ~i impreuna cunoscut ca exponent al "comunismului cu grevi~tii din cele- national" in detrimentul influentei sovietice, ~i lalte col1uri a 1arii au care a ~i introdus citeva reforme moderate. fondat sindicatul Dezvoltarea economic~ din anli ce au independent urmat a fost mai mic~ decit a celorlaltor t~ri, ~i Solidaritatea. 329
  • 2. 104 POLONIA- LUPTA SOLIDARITATII PUMP. Alegerea ca papa a unui arhiepiscop jntelegerea sernna~ in au~st 1980 in Gdansk polonez pe nume Karol Wojtyla a dat un nou continea printre altele dreptul la greva: ~i imbold activitltii opozante. legalizarea sindicatului Solidaritatea, desfiin- in urma recoltelor slabe din 1979 situatia eco- tarea cenzurii. ~i mai multe concesii de ordin nomica a tarii s-a deteriorat ~i mai mult. Cand in material. Dar nu s-a pus sub sernnul intreba:rii 1980 guvemul a decretat cre~terea prerului pozitia PUMP ca "forta: conduca:toare" ~i clmii, situatia in tar:l a devenit foarte tensionatl. apartenenta Poloniei la laga:rulsocialist. Grevele izbucnite erau greu de- reprimat, deoarece muncitorii au utilizat o tactica noua - in afara legii au organizat greve de ocupatie, adica refuzau s:I Poporul insa: cerea noi schi.mba:ri cu in&istenta. paraseasca locurile de munca pe timpul grevei. Au izbucnit. greve in multe locuri. Noul con- Criza s-a adancit ~i rnai tare cand grevi~tilor li duca:tor de partid, generalul Wojciech ~ s-au alaturat ~i ~antierele navale din Gdansk, in Jaruzelsky a decretat in 1981, pe nea~teptate, ~ fruntea carora s-a aflat muncitorul militant Lech legea martiala:, a declarat nelegal sindicatul ~ Walesa. Uzinele aflate in greva tineau legatura Solidaritatea, ~i i-a arestat pe conduca:torii aces- ~ intre ele, ~i pentru prirna datl activitatea gre- tuia. cand muncitorii ~antierelor navale Lenin .g ~tilor a fost cOOrdonatl de 1ainceput. S-a con- din Gdansk au declarat greva cu ocupatie, ~ ~i-a luat numele independent, care in scurt timp stituit sindicatul de "Solidaritatea". , fortele politiene$ti au ocupat cla:dirile intre- FAuRITORII ISTORIEI prinderii. In urma:torii cativa ani trupele de Amenintat de faliment economic guvemul asalt politiene~ti ZOMO au ina:bu~it cu brutali- lech Walesa s-a nascut in 1943 in locali- a fost nevoit sa se a~eze la masa de negocieri. tate orice manifestare a nemultumi.rilor sociale. tatea Popowa. A inceput sa lucreze pe ~antierul Naval lenin din Gdansk in O Generalul 1967 ca electrician. in timpul eveni- Wojciech Jaruzelski. mentelor din 1970 a activat ca membru a prim ministru (1981- comitetului de greva. in 1976 i s-a des- 1985) ~i pre~edintele facut contractul de munca. in 1980 s-a Consiliului de Stat aflat in fruntea marii greve, in urma (1985-1989). careia s-a fondat ~i s-a inregistrat sindi- Pentru restabilirea catul Solidaritatea. in decembrie 1981 a conducerii comuniste fost arestat, ~i numai in noiembrie 1982 ~i pentru impiedicarea a fost eliberat din deten~ie. in 1983 a influen1ei Solidarita1ii primit premiul Nobel pentru pace. in in 1981 a decretat 1988 el a condus delega~ia Solidarita~ii la legea mar1iala. pe tratativele duse cu guvernul. in 1990 a care a revocat-o dupa fost ales pre~edintele Republicii Polonia. un an. La sfa~itul anului 1982 guvemul se simtea O Manifesta1ia destul de putemic pentru a retrage legea membrilor martial~ ~i considera ca ~i terminat episodul Solidarita1ii in Solidaritatea. jn realitate Ins~ sindicatele libere Var~ovia. in 1981 erau trecute doar 1n ilegalitate. Criza economi- sindicatul a fast 1! c~ tot mai adanc~ a condamnat la e~ec toate trecut in ilegalitate. :!A 1ncerc~rile puterii, ~i ca rezultat al reformelor Activitatea ~ din Uniunea Sovietic~ politica mainii forte a Salidarita1ii a candus ;0: devenit foarte nepopular~. La 1nceputul anului I .E a argamzarea -8. 1988, cand au lzbucnit greve noi, Jaruze1sky a alegerilar libere. ~ intrat In tratative cu liderii sindicatelor. Alegeri libere in urma unui acord incheiat nu numai c;I s-a repus in legalitate Solidaritatea, dar s-a decis organizarea de alegeri libere. Candidatii Solida- rit;Itii aveau dreptUl s;I candideze doar pentru un num;Ir restrans -minoritar -de locuri. in cazul in care ar fi obtinut rezultate bune, Solidaritatea putea deveni O fort:1 politic;I de~i comu~tii urmau s;I p;Istreze controlul politic. La publicarea rezultatelor alegerilor s-a constatat c;I .opozitia a ca~tigat toate man- datele, acolo unde i s-a permis s;I prezinte candidati. Rezultatul alegerilor a ar;Itat atat de clar care e vointa popular;I incat noul guvem de coalitie a fost de fapt guvemul Solidarit;Itii mini~trii comuni~ti fiind minoritari. in fruntea guvernului a ajuns pentru prima oar:I in 40 de ani un prim ministru necomunist, in persoana lui Tadeusz Mazowiecki. cand comunismul a sucombat in estul europei, Polonia a devenit ~ O tar:I liber:I ~i independent;I. ~ Epoca eroic;I a unit;Itii nationale lua astfel ~ sfar~it. Pe scena politic;I au ap;Irut partide ~ politice concurente, ~i dup;I O campanie elec- £. toral;I dur;I, nelipsit;I de injurii Lech Walesa a ~ fost ales pre~edintele ta:rii. 330

Related Documents