Au fost ntotdeauna [i sunt nc` [i ast`zi teribili speciali[tii,
fa]` de cei ce ndr`znesc s` emit` ipoteze,
care zdruncin` ...
Edißie rev®zut® ¯i ad®ugit®
Editura INTACT
Bucure¿ti-Romania
2002
Dr. Napoleon S®vescu
http://www.dr-savescu.com/history
CUPRINS
•n loc de ãCUV•NT INTRODUCTIVÒ
I. NOI NU SUNTEM URMA§II ROMEI
1. •nceputuri
2. Istoria ne[tiut` a rom~nilor Ð Noi ...
II. EPOPEEA POPORULUI CARPATO-DANUBIAN
1. Origini [i legende
2. Originea rom~nilor
3. Cucerirea nord-vestului Europei
4. C...
•n loc de cuv~nt introductiv
Gellu Dorian
Cine sunt dacii
Domnului Napoleon S`vescu
C~nd Herodot a scris cine sunt dacii,
...
Au n`v`lit barbarii peste daci,
Le-au ars cet`]ile [i gr~ul
Dar n-au putut ascunde vorbele n saci
Pe care s`-i nghit`-n mo...
NCEPUTURI
A
[a cum citim n cele mai populare surse [tiin]ifice de dome-
niu, Smithsonian Timelines of the Ancient World 1,...
Fig.1. ÓOmul care strig`Ó este un vas de lut apar]in‰nd culturii Vincea, a c`rui gur` a fost considerat c`
arat` ca un cap...
Acum 4.000.000 de ani leg`tura dintre humanoizi [i maimu]e se
rupe.
Acum 2.000.000 de ani - n TER´IAR - g`sim o faun` boga...
Chindiei), asem`n`toare cu cele din Spania [i Fran]a, acestea
fiind primele indica]ii arheologice privind universul religi...
Fig. 2. Harta neoliticului timpuriu de pe teritoriul Rom~niei.
ën aceast` perioad`, 6.400-2.500 ”.d.H., poporul Carpato-Da...
14
Fig. 3
Fig. 3-4. Harta neoliticului
t~rziu pe teritoriul Rom~niei .
Apar o serie de schimb`ri locale
[i generale ale ac...
15
Fig.4
Fig. 5. PRIMUL MESAJ SCRIS DIN ISTORIA OMENIRII
1,2,3. T`bli]ele de la T`rt`ria (cca. 5.300-5.200 ”.d.H.) a c`ror descoper...
17
Noi nu suntem urma[ii Romei
Fig. 6. Ro]ile care au facut Europa s` se extind`.
Prima roat` care a f`cut specia uman` s`...
18
Fig. 7. Primul c`ru] f`cut din lut ars g`sit ”n Europa, pe teritoriul Ungariei de azi, pu]in
mai la nord de Budapesta, ...
Fig.8.Acestefigurineg`sitelaT~rgovi[te,Bulgaria”n1971probabilc`aufolositcamodeldealtarpentruagricultorii
carpato-dun`reni....
20
Fig. 9. Picior de fructier` descoperit la Hot`rani (Muzeul Olteniei, Craiova), face parte din
cultura V`dastra, care oc...
21
Fig. 10. Zei]a de la Naieni .
La apus de Pietroasa, jud. Buz`u, localitate celebr`
prin descoperirea tezaurului (vezi b...
spre sud, spre Anatolia, puntea de p`m~nt ce lega peninsula Balcanic`
de Asia Mic` [i care n 4.000 .d.H. se va scufunda n ...
ISTORIA NE[tiut` a romånilor-
NOI NU SUNTEM URMA[II ROMEI
•nainte de toate vreau s` fiu onest, declar~ndu-v` c` o chez`[ie...
Fig. 11. Expansiunea getic` ”n Europa central` si sud-vestic` ”n anul 1.000 ”.d.H.
Uit‰ndu-ne pe harta lui Vasile P‰rvan, ...
apropiate de ale noastre, nc~t teoria ãslavon`Ò a originii noastre
ap`rea ridicol` chiar [i pentru un copil din cursul ele...
ãCe limb` vorbeau dacii, azi nimenea nu [tie!...
C`ci pe atunci s`racii n-aveau creion, h~rtie,
Iar vorbele nescrise, prec...
civiliza]ie european` precede cu c~teva milenii pe cea Sumerian`,
f`c~nd imposibil` ipoteza conform c`reia civiliza]ia r`z...
ãPe daci i ocupar` acei viteji romani
§i i-a-nv`]at latina n cam 100 ani!
C` dacii nv`]ar` latina a[a u[or,
Vezi, asta nu ...
prin intermediul limbii literare nv`]ate n [coal`, cea vorbit` acas`
f`c~ndu-i de nen]eles pentru co-na]ionalii lor situa]...
La Nord [i Sud de Istru (de Herodot e scris)
Tr`ia un popor harnic, pe plaiuri Carpatine
Ce cultiva p`m~ntul, v~na, cre[te...
omenire sunt ob]inute n ultimii 50 de ani... s` vedem cum istoria se
poate, de asemenea, schimba. C~nd, nu de mult, s-a pu...
treya, patra, pancia, sase, sapta, ashte, nava, dasha, shata = suta
(centum n latin`). M` ntreb, prin ce minune limba noas...
R`SPÂNDIREA PELASGILOR
(A TRACO-GETO-DACILOR)
H
erodot ar`ta c`: ã... dup` indieni, neamul tracilor este cel
mai numeros d...
Fig.13.PelasgialaãapogeulneoliticÓ,”ntreorizonturileanilor8.175-4.400”.d.H.
Acela[idomnTatomirescunespune:ãAndreLeroi-Gour...
ãLinear Script AÓ, incomplet descifrat, nc` mai p`streaz`
caracterul hieroglific, ãLinear Script BÓ reprezint` un dialect
...
regele Filip al Macedoniei i va aduce t~n`rului de 7 ani,
Alexandru, pe Aristotel (care era grec dup` tat` [i macedon dup`...
Fig.12.Pelasgicaarhaic`[iarialimbiipelasge”ntreorizonturileanilor30.000[i8.175.d.H.
ãDelaAtlantic[ip~n`laDon[iMareaGetic`(...
Buceag, Cadrilater, din Pocu]ia [i Ungaria, din toat` Macedonia,
pentru a ne proteja drepturile?...
S` vedem cum arat` lim...
BUREBISTA
D
up` ce v-am purtat cu imagina]ia peste Europa preistoric`,
povestindu-v` despre str`mo[ii no[tri ndep`rta]i, p...
Fig.14. Sanctuar dreptunghiular de 3 x 6 tambururi de granit (andezit) de la Sarmi-seget-usa
(Eu-m` gr`besc-s` curg , sans...
Pentru simpla dumneavoastr` curiozitate voi face o paralel` ntre
Burebista [i Cezar.
¥ 100 .d.H., se na[te Iulius Cezar.
¥...
42
Fig.16.Vederedeansambluasanctuarelor-calendar(reconstituirepemachet`lascar`)
Subaspectconstructivsepotvedea:Marele[imic...
se comporta fa]` de propriii lui cet`]eni ca un asasin, Boroista era
indulgent [i cu du[manii nvin[i [i a[a a r`mas ca un ...
Fig. 17. Discul solar (al lui Aplo ”nconjurat de cei 10 ucenici ai s`i ??).
44
Fig. 18. Acela[i disc de andezit de la SARM...
Numele so]iei lui, Zina, mp`r`teasa [i marea preoteas` a
tracilor, s-a g`sit tot pe dou` monede din Transilvania.17
Sf`tui...
AYRELIA I STRŒLUCITOARE
BENERIA I CURATŒ
SYM FORO I MŒREA´Œ DOAMNŒ
SYN DIO I SUNT CREDINCIOASŒ
SYN ZE SASE TRI I SUNT CU T...
La sudul Dun`rii proconsulul provinciei Macedonia, generalul
Varro Lucullus, n cadrul celui de-al doilea ãr`zboi Mithridat...
fra]ilor no[tri romani care ne-au omor~t, jefuit [i umilit. •n schimb,
spaniolii se m~ndresc [i ast`zi cu simbolurile geti...
fost asasinat n senat de noii s`i adversari politici secre]i [i la scurt
timp [i Burebista va muri n circumstan]e asem`n`t...
argumenteaz` c` ei ne-au nv`]at latina [i mai mult, ne-au f`cut s` ne
uit`m limba noastr` matern` p~n` la limita la care d...
51
Noi nu suntem urma[ii Romei
PODUL DE PIATR` DE PESTE
DUN`RE
P
odul de piatr` de peste Dun`re a fost una din minunile
an...
52
Oare nu este mult mai verosimil ca podul de peste Dun`re s` fi
fost construit de poporul care st`p~nea ambele maluri al...
53
Noi nu suntem urma[ii Romei
DIURAPNEUS,
supranumit [i ...Decebal
Motto: ãDin Zei de-am fi scobor~tori,
C-o moarte tot s...
54
era... DIURAPNEUS ãCel OrfanÓ, un tarabostes din Sud-Vestul Daciei,
care a fost apoi divinizat, ca un semizeu, de popul...
55
Noi nu suntem urma[ii Romei
alian]` cu popoarele vecine form~nd noua Confedera]ie Dacic`, Dacia
ncadr~ndu-se ntre grani...
Fig.20.
A[a ar`ta, EL,
Decebal.
Portret al
marelui rege
dac, de pe
Columna
lui Traian.
*Decebal
[i Traian,
Ion Miclea,
Rad...
Fig.21. Nobil dac -
Tarabostes - statuie
decor‰nd aticul
arcului de triumf al
lui Constantin cel
Mare de la Roma, el
”nsu[...
58
aceast` victorie deschide romanilor drumul spre ´ara Ha]egului situat`
n apropierea nucleului dacic din Mun]ii Surianul...
59
Noi nu suntem urma[ii Romei
c` [i ei ne-au ãcivilizatÓ mai bine de 50 de ani, de am r`mas s`raci
dup` at~ta ãciviliza]i...
60
Fig.22. Femeie dac` cu copil.
Fig.23.DaciitrecDun`rea”nMoesia[iatac`uncastruroman.
61
62
Fig.25. Spre Sarmi-Seget-Usa
Noi nu suntem urma[ii Romei
Era ad~nc nr`d`cinat n firea tracilor obiceiul de a nu se teme de
moarte. De aceea se spunea d...
64
v`zut, cum nu [tiam s` c`l`resc, nici arca[ priceput, nici osta[ cu arme
grele, nici arunc`tor de l`nci sau pietre nu e...
65
Noi nu suntem urma[ii Romei
RE[EDIN]A LUI DECEBAL
Motto: ãOricine t~nje[te dup` un STŒP•N,
SERVITOR se va numiÓ
I
stori...
Fig.24. Palatul lui Decebal.
Se pot vedea cei trei leri, fe]e tipice dacice [i chiar ”n partea st‰ng` sus, dragonul, capul...
Fig,26. •n ´ara Zeilor, Daksha, pe Drumul Zeilor, terase construite de daci cu peste 2.000 de ani
”n urm`, dac` nu [i mai ...
Decebal, sculptura put~nd reprezenta n acela[i timp unul din marii
s`i predecesori, mbr`cat n costumul na]ional dacic. Poa...
69
Noi nu suntem urma[ii Romei
numeroase mine de aur mprejur; [i care, a[a cum sus]in aceia[i
istorici, au trebuit s` a[te...
70
Fig,29. Statuia unui
Tarabostes, din
marmur` [i porfir
de la Roma, din
Museo Nazionale
Roman. §i aceast`
monumental` fi...
71
Fig.30.PrindereacopiilorluiDecebal.Cavaleri[tiiromani”iprindpedoiadolescen]i,aparentcopiiiluiDecebal.
Dintrelupt`toriid...
72
poart` semnifica]ia sa etern` de piatr`: n`untrul grani]elor unei
super-bogate ]`ri, n mod special prin terenurile auri...
CINE A FOST TRAIAN?
S
untem nv`]a]i nu numai o istorie care nu ne apar]ine, dar
trebuie s` ne [i m~ndrim cu ceea ce nu ne ...
74
Fig.31. Traian ãstr`mo[ulÓ.Chiar acest pederast s` fie ãstr`mo[ulÓ neamului nostru
domnilor istorici ?Ó Moneda de la Tr...
Ce ar avea el n comun cu noi? Ceea ce au avut n
comun cu noi [i al]ii mai t~rziu c~nd ne-au cucerit, ne-au
jefuit tezaurul...
76
Fig.33. Tabula Traiana comemor‰nd REPARAREA [i •NTŒRIREA drumului de la Cazane de
c`tre ”mp`ratul Traian. Au mai repara...
Fig.34. Putem vedea una dintre cele dou` biblioteci din forumul lui Traian, ”n care ”nc`peau
22.000 de manuscrise. La mese...
Fig.35. Reconstruc]ia planului ãForumul lui TraianÓ:
(1) arcul de triumf de la intrare,
(2) statuia ”mp`ratului c`lare,
(3...
Napoleon Savescu - Noi NU suntem urmasii Romei
Napoleon Savescu - Noi NU suntem urmasii Romei
Napoleon Savescu - Noi NU suntem urmasii Romei
Napoleon Savescu - Noi NU suntem urmasii Romei
Napoleon Savescu - Noi NU suntem urmasii Romei
Napoleon Savescu - Noi NU suntem urmasii Romei
Napoleon Savescu - Noi NU suntem urmasii Romei
Napoleon Savescu - Noi NU suntem urmasii Romei
Napoleon Savescu - Noi NU suntem urmasii Romei
Napoleon Savescu - Noi NU suntem urmasii Romei
Napoleon Savescu - Noi NU suntem urmasii Romei
Napoleon Savescu - Noi NU suntem urmasii Romei
Napoleon Savescu - Noi NU suntem urmasii Romei
Napoleon Savescu - Noi NU suntem urmasii Romei
Napoleon Savescu - Noi NU suntem urmasii Romei
Napoleon Savescu - Noi NU suntem urmasii Romei
Napoleon Savescu - Noi NU suntem urmasii Romei
Napoleon Savescu - Noi NU suntem urmasii Romei
Napoleon Savescu - Noi NU suntem urmasii Romei
Napoleon Savescu - Noi NU suntem urmasii Romei
Napoleon Savescu - Noi NU suntem urmasii Romei
Napoleon Savescu - Noi NU suntem urmasii Romei
Napoleon Savescu - Noi NU suntem urmasii Romei
Napoleon Savescu - Noi NU suntem urmasii Romei
Napoleon Savescu - Noi NU suntem urmasii Romei
Napoleon Savescu - Noi NU suntem urmasii Romei
Napoleon Savescu - Noi NU suntem urmasii Romei
Napoleon Savescu - Noi NU suntem urmasii Romei
Napoleon Savescu - Noi NU suntem urmasii Romei
Napoleon Savescu - Noi NU suntem urmasii Romei
Napoleon Savescu - Noi NU suntem urmasii Romei
Napoleon Savescu - Noi NU suntem urmasii Romei
Napoleon Savescu - Noi NU suntem urmasii Romei
Napoleon Savescu - Noi NU suntem urmasii Romei
Napoleon Savescu - Noi NU suntem urmasii Romei
Napoleon Savescu - Noi NU suntem urmasii Romei
Napoleon Savescu - Noi NU suntem urmasii Romei
Napoleon Savescu - Noi NU suntem urmasii Romei
Napoleon Savescu - Noi NU suntem urmasii Romei
Napoleon Savescu - Noi NU suntem urmasii Romei
Napoleon Savescu - Noi NU suntem urmasii Romei
Napoleon Savescu - Noi NU suntem urmasii Romei
Napoleon Savescu - Noi NU suntem urmasii Romei
Napoleon Savescu - Noi NU suntem urmasii Romei
Napoleon Savescu - Noi NU suntem urmasii Romei
Napoleon Savescu - Noi NU suntem urmasii Romei
Napoleon Savescu - Noi NU suntem urmasii Romei
Napoleon Savescu - Noi NU suntem urmasii Romei
Napoleon Savescu - Noi NU suntem urmasii Romei
Napoleon Savescu - Noi NU suntem urmasii Romei
Napoleon Savescu - Noi NU suntem urmasii Romei
Napoleon Savescu - Noi NU suntem urmasii Romei
Napoleon Savescu - Noi NU suntem urmasii Romei
Napoleon Savescu - Noi NU suntem urmasii Romei
Napoleon Savescu - Noi NU suntem urmasii Romei
Napoleon Savescu - Noi NU suntem urmasii Romei
Napoleon Savescu - Noi NU suntem urmasii Romei
Napoleon Savescu - Noi NU suntem urmasii Romei
Napoleon Savescu - Noi NU suntem urmasii Romei
Napoleon Savescu - Noi NU suntem urmasii Romei
Napoleon Savescu - Noi NU suntem urmasii Romei
Napoleon Savescu - Noi NU suntem urmasii Romei
Napoleon Savescu - Noi NU suntem urmasii Romei
Napoleon Savescu - Noi NU suntem urmasii Romei
Napoleon Savescu - Noi NU suntem urmasii Romei
Napoleon Savescu - Noi NU suntem urmasii Romei
Napoleon Savescu - Noi NU suntem urmasii Romei
Napoleon Savescu - Noi NU suntem urmasii Romei
Napoleon Savescu - Noi NU suntem urmasii Romei
Napoleon Savescu - Noi NU suntem urmasii Romei
Napoleon Savescu - Noi NU suntem urmasii Romei
Napoleon Savescu - Noi NU suntem urmasii Romei
Napoleon Savescu - Noi NU suntem urmasii Romei
Napoleon Savescu - Noi NU suntem urmasii Romei
Napoleon Savescu - Noi NU suntem urmasii Romei
Napoleon Savescu - Noi NU suntem urmasii Romei
Napoleon Savescu - Noi NU suntem urmasii Romei
Napoleon Savescu - Noi NU suntem urmasii Romei
Napoleon Savescu - Noi NU suntem urmasii Romei
Napoleon Savescu - Noi NU suntem urmasii Romei
Napoleon Savescu - Noi NU suntem urmasii Romei
Napoleon Savescu - Noi NU suntem urmasii Romei
Napoleon Savescu - Noi NU suntem urmasii Romei
Napoleon Savescu - Noi NU suntem urmasii Romei
Napoleon Savescu - Noi NU suntem urmasii Romei
Napoleon Savescu - Noi NU suntem urmasii Romei
Napoleon Savescu - Noi NU suntem urmasii Romei
Napoleon Savescu - Noi NU suntem urmasii Romei
Napoleon Savescu - Noi NU suntem urmasii Romei
Napoleon Savescu - Noi NU suntem urmasii Romei
Napoleon Savescu - Noi NU suntem urmasii Romei
Napoleon Savescu - Noi NU suntem urmasii Romei
Napoleon Savescu - Noi NU suntem urmasii Romei
Napoleon Savescu - Noi NU suntem urmasii Romei
Napoleon Savescu - Noi NU suntem urmasii Romei
Napoleon Savescu - Noi NU suntem urmasii Romei
Napoleon Savescu - Noi NU suntem urmasii Romei
Napoleon Savescu - Noi NU suntem urmasii Romei
Napoleon Savescu - Noi NU suntem urmasii Romei
Napoleon Savescu - Noi NU suntem urmasii Romei
Napoleon Savescu - Noi NU suntem urmasii Romei
Napoleon Savescu - Noi NU suntem urmasii Romei
Napoleon Savescu - Noi NU suntem urmasii Romei
Napoleon Savescu - Noi NU suntem urmasii Romei
Napoleon Savescu - Noi NU suntem urmasii Romei
Napoleon Savescu - Noi NU suntem urmasii Romei
Napoleon Savescu - Noi NU suntem urmasii Romei
Napoleon Savescu - Noi NU suntem urmasii Romei
Napoleon Savescu - Noi NU suntem urmasii Romei
Napoleon Savescu - Noi NU suntem urmasii Romei
Napoleon Savescu - Noi NU suntem urmasii Romei
Napoleon Savescu - Noi NU suntem urmasii Romei
Napoleon Savescu - Noi NU suntem urmasii Romei
Napoleon Savescu - Noi NU suntem urmasii Romei
Napoleon Savescu - Noi NU suntem urmasii Romei
Napoleon Savescu - Noi NU suntem urmasii Romei
Napoleon Savescu - Noi NU suntem urmasii Romei
Napoleon Savescu - Noi NU suntem urmasii Romei
Napoleon Savescu - Noi NU suntem urmasii Romei
Napoleon Savescu - Noi NU suntem urmasii Romei
Napoleon Savescu - Noi NU suntem urmasii Romei
Napoleon Savescu - Noi NU suntem urmasii Romei
Napoleon Savescu - Noi NU suntem urmasii Romei
Napoleon Savescu - Noi NU suntem urmasii Romei
Napoleon Savescu - Noi NU suntem urmasii Romei
Napoleon Savescu - Noi NU suntem urmasii Romei
Napoleon Savescu - Noi NU suntem urmasii Romei
Napoleon Savescu - Noi NU suntem urmasii Romei
Napoleon Savescu - Noi NU suntem urmasii Romei
Napoleon Savescu - Noi NU suntem urmasii Romei
Napoleon Savescu - Noi NU suntem urmasii Romei
Napoleon Savescu - Noi NU suntem urmasii Romei
Napoleon Savescu - Noi NU suntem urmasii Romei
Napoleon Savescu - Noi NU suntem urmasii Romei
Napoleon Savescu - Noi NU suntem urmasii Romei
Napoleon Savescu - Noi NU suntem urmasii Romei
Napoleon Savescu - Noi NU suntem urmasii Romei
Napoleon Savescu - Noi NU suntem urmasii Romei
Napoleon Savescu - Noi NU suntem urmasii Romei
Napoleon Savescu - Noi NU suntem urmasii Romei
Napoleon Savescu - Noi NU suntem urmasii Romei
Napoleon Savescu - Noi NU suntem urmasii Romei
Napoleon Savescu - Noi NU suntem urmasii Romei
Napoleon Savescu - Noi NU suntem urmasii Romei
Napoleon Savescu - Noi NU suntem urmasii Romei
Napoleon Savescu - Noi NU suntem urmasii Romei
Napoleon Savescu - Noi NU suntem urmasii Romei
Napoleon Savescu - Noi NU suntem urmasii Romei
Napoleon Savescu - Noi NU suntem urmasii Romei
Napoleon Savescu - Noi NU suntem urmasii Romei
Napoleon Savescu - Noi NU suntem urmasii Romei
Napoleon Savescu - Noi NU suntem urmasii Romei
Napoleon Savescu - Noi NU suntem urmasii Romei
Napoleon Savescu - Noi NU suntem urmasii Romei
Napoleon Savescu - Noi NU suntem urmasii Romei
Napoleon Savescu - Noi NU suntem urmasii Romei
Napoleon Savescu - Noi NU suntem urmasii Romei
Napoleon Savescu - Noi NU suntem urmasii Romei
Napoleon Savescu - Noi NU suntem urmasii Romei
Napoleon Savescu - Noi NU suntem urmasii Romei
Napoleon Savescu - Noi NU suntem urmasii Romei
Napoleon Savescu - Noi NU suntem urmasii Romei
Napoleon Savescu - Noi NU suntem urmasii Romei
Napoleon Savescu - Noi NU suntem urmasii Romei
Napoleon Savescu - Noi NU suntem urmasii Romei
Napoleon Savescu - Noi NU suntem urmasii Romei
Napoleon Savescu - Noi NU suntem urmasii Romei
Napoleon Savescu - Noi NU suntem urmasii Romei
Napoleon Savescu - Noi NU suntem urmasii Romei
Napoleon Savescu - Noi NU suntem urmasii Romei
Napoleon Savescu - Noi NU suntem urmasii Romei
Napoleon Savescu - Noi NU suntem urmasii Romei
Napoleon Savescu - Noi NU suntem urmasii Romei
Napoleon Savescu - Noi NU suntem urmasii Romei
Napoleon Savescu - Noi NU suntem urmasii Romei
Napoleon Savescu - Noi NU suntem urmasii Romei
Napoleon Savescu - Noi NU suntem urmasii Romei
Napoleon Savescu - Noi NU suntem urmasii Romei
Napoleon Savescu - Noi NU suntem urmasii Romei
Napoleon Savescu - Noi NU suntem urmasii Romei
Napoleon Savescu - Noi NU suntem urmasii Romei
Napoleon Savescu - Noi NU suntem urmasii Romei
Napoleon Savescu - Noi NU suntem urmasii Romei
Napoleon Savescu - Noi NU suntem urmasii Romei
Napoleon Savescu - Noi NU suntem urmasii Romei
Napoleon Savescu - Noi NU suntem urmasii Romei
Napoleon Savescu - Noi NU suntem urmasii Romei
Napoleon Savescu - Noi NU suntem urmasii Romei
Napoleon Savescu - Noi NU suntem urmasii Romei
Napoleon Savescu - Noi NU suntem urmasii Romei
Napoleon Savescu - Noi NU suntem urmasii Romei
Napoleon Savescu - Noi NU suntem urmasii Romei
Napoleon Savescu - Noi NU suntem urmasii Romei
Napoleon Savescu - Noi NU suntem urmasii Romei
Napoleon Savescu - Noi NU suntem urmasii Romei
Napoleon Savescu - Noi NU suntem urmasii Romei
Napoleon Savescu - Noi NU suntem urmasii Romei
Napoleon Savescu - Noi NU suntem urmasii Romei
Napoleon Savescu - Noi NU suntem urmasii Romei
Napoleon Savescu - Noi NU suntem urmasii Romei
Napoleon Savescu - Noi NU suntem urmasii Romei
Napoleon Savescu - Noi NU suntem urmasii Romei
Napoleon Savescu - Noi NU suntem urmasii Romei
Napoleon Savescu - Noi NU suntem urmasii Romei
Napoleon Savescu - Noi NU suntem urmasii Romei
Napoleon Savescu - Noi NU suntem urmasii Romei
Napoleon Savescu - Noi NU suntem urmasii Romei
Napoleon Savescu - Noi NU suntem urmasii Romei
Napoleon Savescu - Noi NU suntem urmasii Romei
Napoleon Savescu - Noi NU suntem urmasii Romei
Napoleon Savescu - Noi NU suntem urmasii Romei
Napoleon Savescu - Noi NU suntem urmasii Romei
Napoleon Savescu - Noi NU suntem urmasii Romei
Napoleon Savescu - Noi NU suntem urmasii Romei
Napoleon Savescu - Noi NU suntem urmasii Romei
Napoleon Savescu - Noi NU suntem urmasii Romei
Napoleon Savescu - Noi NU suntem urmasii Romei
Napoleon Savescu - Noi NU suntem urmasii Romei
Napoleon Savescu - Noi NU suntem urmasii Romei
Napoleon Savescu - Noi NU suntem urmasii Romei
Napoleon Savescu - Noi NU suntem urmasii Romei
Napoleon Savescu - Noi NU suntem urmasii Romei
Napoleon Savescu - Noi NU suntem urmasii Romei
Napoleon Savescu - Noi NU suntem urmasii Romei
Napoleon Savescu - Noi NU suntem urmasii Romei
Napoleon Savescu - Noi NU suntem urmasii Romei
Napoleon Savescu - Noi NU suntem urmasii Romei
Napoleon Savescu - Noi NU suntem urmasii Romei
Napoleon Savescu - Noi NU suntem urmasii Romei
Napoleon Savescu - Noi NU suntem urmasii Romei
Napoleon Savescu - Noi NU suntem urmasii Romei
Napoleon Savescu - Noi NU suntem urmasii Romei
Napoleon Savescu - Noi NU suntem urmasii Romei
Napoleon Savescu - Noi NU suntem urmasii Romei
Napoleon Savescu - Noi NU suntem urmasii Romei
Napoleon Savescu - Noi NU suntem urmasii Romei
Napoleon Savescu - Noi NU suntem urmasii Romei
Napoleon Savescu - Noi NU suntem urmasii Romei
Napoleon Savescu - Noi NU suntem urmasii Romei
Napoleon Savescu - Noi NU suntem urmasii Romei
Napoleon Savescu - Noi NU suntem urmasii Romei
Napoleon Savescu - Noi NU suntem urmasii Romei
Napoleon Savescu - Noi NU suntem urmasii Romei
Napoleon Savescu - Noi NU suntem urmasii Romei
Napoleon Savescu - Noi NU suntem urmasii Romei
Napoleon Savescu - Noi NU suntem urmasii Romei
Napoleon Savescu - Noi NU suntem urmasii Romei
of 324

Napoleon Savescu - Noi NU suntem urmasii Romei

Napoleon Savescu - Noi NU suntem urmasii Romei Au fost intotdeauna si sunt inca si astazi teribili specialistii, fata de cei ce indraznesc sa emita ipoteze, care zdruncina valoarea operelor lor. Ce sentiment de crutare poate avea un invatat fata de cel care emite o ipoteza care, daca s-ar adeveri, ar insemna aruncarea la cos a tot ce a scris el pe baza unei ipoteze contrarii? Era cu atat mai usor specialistilor istorici sa reduca la neant valoarea operei lui N. Densusianu, cu cat ipoteza lui, care aducea o clatinare credintei obstesti ca noi suntem urmasii Romei, aparea tuturor ca un act de impietate, o micsorare a valorii titlului de noblete.
Published on: Mar 3, 2016
Published in: Spiritual      
Source: www.slideshare.net


Transcripts - Napoleon Savescu - Noi NU suntem urmasii Romei

  • 1. Au fost ntotdeauna [i sunt nc` [i ast`zi teribili speciali[tii, fa]` de cei ce ndr`znesc s` emit` ipoteze, care zdruncin` valoarea operelor lor. Ce sentiment de cru]are poate avea un nv`]at fa]` de cel care emite o ipotez` care, dac` s-ar adeveri, ar nsemna aruncarea la co[ a tot ce a scris el pe baza unei ipoteze contrarii? Era cu at~t mai u[or speciali[tilor istorici s` reduc` la neant valoarea operei lui N. Densu[ianu, cu c~t ipoteza lui, care aducea o cl`tinare credin]ei ob[te[ti c` noi suntem urma[ii Romei, ap`rea tuturor ca un act de impietate, o mic[orare a valorii titlului de noble]e. ÉN-a pierit nici o limb` a Dacilor, pentru c` ei n-au avut o alt` limb` proprie, care s` fie nlocuit` prin limba Romanilor [i n-au avut o astfel de limb` pentru simplul motiv c` Dacii vorbeau latine[te. Limba Dacilor n-a pierit. Ea a devenit n Italia nt~i limba Romanilor care era o form` literar` a limbii Daciei, iar mai t~rziu limba italian`; aceea[i limb` a Dacilor, dus` n Fran]a a ajuns nt~i limba Galilor, iar cu timpul limba francez`; n Spania ea a devenit nt~i limba Iberilor, iar cu timpul limba spaniol`, iar aici a devenit cu vremea limba noastr` rom~neasc`. I. Al. Br`tescu-Voine[ti (1942)
  • 2. Edißie rev®zut® ¯i ad®ugit® Editura INTACT Bucure¿ti-Romania 2002 Dr. Napoleon S®vescu
  • 3. http://www.dr-savescu.com/history
  • 4. CUPRINS •n loc de ãCUV•NT INTRODUCTIVÒ I. NOI NU SUNTEM URMA§II ROMEI 1. •nceputuri 2. Istoria ne[tiut` a rom~nilor Ð Noi nu suntem urma[ii Romei 3. R`sp~ndirea pelasgilor (a traco-geto-dacilor) 4. Burebista 5. Podul de piatr` de peste Dun`re 6. Decebal 7. Re[edin]a lui Decebal 8. Cine a fost Traian? 9. Cel mai mare imperiu dacic al erei noastre 10. Ei, tracii, au fost daci 11. Mitologia la rom~ni Ð ´ara zeului §aue Ð Ale[ii lumii Ð Divinit`]ile de mai t~rziu: Marele Zeu Gebeleizis [i Marea Zei]` Bendis Ð Zamolxis-Samolses Ð Un Zeu Profet sau un Profet divinizat Ð L`ca[uri de cult 12. Str`mo[ii arieni Ð Credin]a 13. Simbolistica la pelasgi 14. Simbolistica la pelasgii-arieni 15. Blestemul ãP`s`rii PhoenixÒ (Tezaurul de la Pietroasa) 16 ãCuiul dacicÒ sau ãCuiul lui PepeleaÒ 5 S 7 9 9 23 33 39 51 53 65 73 85 93 103 107 111 115 121 123 128 129 143 149 161
  • 5. II. EPOPEEA POPORULUI CARPATO-DANUBIAN 1. Origini [i legende 2. Originea rom~nilor 3. Cucerirea nord-vestului Europei 4. Cucerirea Indiei 5. Despre tracul Enea, Str`lucitorul [i Eneida 6. Cucerirea Peninsulei Italice Ð Oltina-Altina-Latina-Latium 7. Cucerirea Anatoliei 8. Ga-Ramanii carpato-dun`reni, cuceritori ai Africii de Nord 9. Cucerirea Japoniei 10. Cucerirea Sumerului (Irakului) III. ALESUL ZEILOR 1. Alexandros [i Macedonia 2. Originea macedonenilor 3. A doua revolt` a grecilor din timpul jugului macedonean 4. Cucerirea lumii antice Ð Cucerirea teritoriilor Siriei, Libanului, Israelului [i Egiptului de azi Ð Cucerirea zonei Irakului [i Iranului Ð Cucerirea zonei Pakistanului [i Indiei 327-326 .d.H. 5. •ntoarcerea acas` (326-325 .d.H.) 6. Din cuceri]iÉ cuceritori 6 173 173 179 185 197 207 221 228 231 241 247 257 267 267 273 285 289 296 301 305 311 315
  • 6. •n loc de cuv~nt introductiv Gellu Dorian Cine sunt dacii Domnului Napoleon S`vescu C~nd Herodot a scris cine sunt dacii, Dacii tr`iau de mult pe-acest p`m~nt, Erau cei mai viteji dintre to]i tracii, Vorbeau o limb` clar`, n cuv~nt. La nceput a fost cuv~ntul dac Ce-a pus pecete peste ]ara-n care Cei ce se n`[teau, ca frunza pe copac, Se-n]elegeau n limba vorbitoare, Se-n]elegeau ca apa cu ]`r~na C~nd pui s`m~n]a s` se fac` rod, Ca bezna, c~nd n ea cat` lumina Arc peste stele, peste timp un pod. Peste petrecerea de timp [i lume, Sub cerul sprijinit de st~lpi cere[ti, Dacii aveau de la •nalt un nume §i-o limb`-n care [i acum vorbe[ti. Pe Kogaion, n nop]ile cu stele, Dacii se-n]elegeau cu Dumnezeu, •n graiul lui vorbeau bune [i rele, Cum pe p`m~nt e bine sau e greu. De mii [i mii de ani, nimeni nu [tie De c~nd sunt dacii n c~mpii [i mun]i, Cuvintele n care [i-acum se scrie Erau [i-atunci vorbite de p`rin]i. 7
  • 7. Au n`v`lit barbarii peste daci, Le-au ars cet`]ile [i gr~ul Dar n-au putut ascunde vorbele n saci Pe care s`-i nghit`-n moarte r~ul. Au re-nviat mereu dup` furtun` Ca pietrele sub ap` au r`mas, Pecetlui]i de vorba cea mai bun` §optit` sau c~ntat` ntr-un glas. R`zboaiele-au trecut f`r` s` schimbe Vreun semn n curgerea unui cuv~nt Ð Legile dacilor nu erau str~mbe Ca s` le schimbe cineva pe-acest p`m~nt. Din cernerea pe care timpul o adun`, Sub lucrul omului trecut prin vremi, Ne-au mai r`mas cuvinte ce r`sun` §i azi n graiu-n care vrei s` chemi, S` te-n]elegi cu cel plecat departe §i revenit aici ca-ntr-un desc~nt, La matca vie]ii lui f`r` de moarte, Precum n cer, a[a [i pre p`m~nt. * A da dreptate celor care Au spus c` dacii au murit de mult, Iar noi suntem r`t`citori n zare, E o minciun`-n care au crezut Doar cei ce-au vrut s` ne ascund`-n vreme, Uita]i de cei ce vin din neam n neam, Din azi n m~ine, peste timp s` cheme Numele-n care singuri ne aveam Mai puri dec~t romanii, roxalanii, Mai n]elep]i dec~t elinii la un loc, Demni ca n Kosovo, dardanii Stau ca naltul cerului de foc Pe-acest p`m~nt ei, dacii! 8
  • 8. NCEPUTURI A [a cum citim n cele mai populare surse [tiin]ifice de dome- niu, Smithsonian Timelines of the Ancient World 1, acum 4.600.000.000 de ani, c~nd s-a format P`m~ntul, atmosfera con]inea gaze vulcanice cu foarte pu]in oxigen, fiind astfel ostil` oric`rei forme de via]`. Cu 3.500.000.000 de ani n urm`, nivelul de oxigen ncepe s` creasc` gradat datorit` elementelor chimice care se combin` [i replic` continuu, cre~nd astfel condi]ii favorabile vie]ii. •n aceast` perioad`, predomin` organisme simple, asem`n`toare algelor. Acum 500.000.000 de ani apar primele vertebrate iar acum 200.000.000 de ani apar dinozaurii care, ns`, vor dispare brusc acum 65.000.000 de ani. Exist` o teorie care sugereaz` apari]ia unui gigantic meteor ce a lovit P`m~ntul, probabil n zona Golfului Mexic de ast`zi. Acest meteor, la contactul cu Terra, a produs n aer o p~cl` de praf de nerespirat, care ar fi cauzat moartea acestor creaturi - dinozaurii - care, dac` ar fi continuat s` existe, ar fi f`cut poate imposibil` apari]ia [i ulterior dezvoltarea rasei umane. Tot cu 65.000.000 de ani n urm`, se termin` formarea Mun]ilor Carpa]i [i a Bazinului Transilv`nean. Acum 50.000.000 de ani apare o mare varietate de mamifere, incluz~nd str`mo[i ai unor animale moderne, cum ar fi: maimu]ele, elefan]ii, felinele, caii. Acum 40.000.000 de ani Marea Neagr` se desparte de Marea Caspic` [i de Lacul Aral. Acum 25.000.000 de ani n p`durile din estul Africii apare ãproconsululÓ, o form` timpurie de maimu]`. 9 Noi nu suntem urma[ii Romei
  • 9. Fig.1. ÓOmul care strig`Ó este un vas de lut apar]in‰nd culturii Vincea, a c`rui gur` a fost considerat c` arat` ca un cap de om sprijinit ”n palme. Totul ar fi r`mas neschimbat dac` eu nu m-a[ fi jucat cu aceast` poz` pe computer ”ncerc‰nd s-o privesc [i din alte unghiuri. R`sturnat la 180 de grade ulciorul, care oricum nu avea un fund plat, devine un cap de schelet , cu o anatomie pregnant`. Cultura Vincea este aceea[i care a dat na[tere t`bli]elor de la T`rt`ria (prima form` de exprimare scris` din istoria lumii, cu 1.000 de ani ”naintea celei Sumeriene). * Descoperit la Parta. Muzeul de istorie al Rom~niei, inv. 54748. O.Radu, E.Resch, C.Germann, Plastica antropomorf` [i zoomorf` de cultur` Turda[-Vincea de la Parta, n ãTibiscusÓ, 3;1974, p.65-69. 10
  • 10. Acum 4.000.000 de ani leg`tura dintre humanoizi [i maimu]e se rupe. Acum 2.000.000 de ani - n TER´IAR - g`sim o faun` bogat`, ca n zona Bugiule[ti. S`p`turile arheologice ntreprinse n punctul ãValea lui GraunceanuÓ, sub conducerea regretatului C.S. Nicol`escu-Plop[or, ntre 1960-1969, [i reluate n 1975, au descoperit aici cel mai bogat [i mai variat depozit de resturi fosile. S-a g`sit un mare num`r de schelete de girafe, rinoceri ca [i singurul ghiboscidian (acesta indic~nd un mediu deschis, bogat n ierburi), numeroase resturi de primate cercopithace. Prezen]a castorilor sugereaz` c` zona nu era lipsit` de arbu[ti [i chiar arbori. Carnivorele, ca ursul erectus, erau [i ele prezente al`turi de alte specii de mamifere. •n plus s-a g`sit [i restul unei maimu]e catarrthilienetestre. Dardu Niculescu Plop[or a descoperit [i o diafiz` femural` [i o tibie caracteristice hominizilor de tip Australopithecus. Descoperirile de la Bugiule[ti au pus pentru prima dat` problema existen]ei unor hominizi, primii str`mo[i ndep`rta]i ai omului n aceast` zon`. Acum 1.700.000 de ani g`sim n Africa HOMO ERECTUS, al c`rui creier este [i mai mare, fapt datorat probabil [i alimenta]iei mai bogate n proteine, crucial fiind faptul c` era... carnivor. Fosile de Homo Erectus au fost descoperite [i n Java, la Mojokerto, aceasta fiind o dovad` a expansiunii humanoizilor. Acum 1.000.000 de ani a nceput perioada QUATERNARŒ (perioada n care ne afl`m [i ast`zi), din care fac parte: PALEOLITICUL, MEZOLITICUL [i NEOLITICUL. S` vedem ce surprize a adus fiecare din ele pe scara dezvolt`rii: PALEOLITICUL (perioada pietrei cioplite) - mp`r]it n: - INFERIOR (1.000.000 - 100.000 .d.H.) - perioada n care apar uneltele de piatr`; - MIJLOCIU (100.000 - 40.000 .d.H.) - perioada n care apare omul de NEANDERTHAL n spa]iul Carpato-Dun`rean; - SUPERIOR (40.000 - 10.000 .d.H.) - n aceast` perioad` apare omul de CRO-MAGNON (HOMO SAPIENS) de la care ne-au r`mas picturile rupestre de la C`ciula]i, Pescari (pe[tera Gura 11 Noi nu suntem urma[ii Romei
  • 11. Chindiei), asem`n`toare cu cele din Spania [i Fran]a, acestea fiind primele indica]ii arheologice privind universul religios al v~n`torului paleolitic. MEZOLITICUL (10.000 - 5.000 .d.H.) - perioada n care vremea s-a nc`lzit, ghe]arii s-au topit (ap`r~nd astfel povestirile despre ãpotopÓ [i supravie]uitorii lui, cea mai veche istorie de acest fel apar]in~nd culturii Vedice), Marea Britanie devine insul`, iar Marea Neagr` cap`t` conturul ei actual. •n zona Por]ilor de Fier s-au g`sit urme ale culturii ãSchela CladoveiÓ, cuptorul de piatr`, vasul cu picior cu decor pictat etc. •n cultura ãCarceaÓ [i face apari]ia pe o cup` de ceramic` ãspiralaÓ carpato-dun`renilor, de culoare alb` pe un fond ro[u. NEOLITICUL (ncepe cu 5.000 de ani .d.H.). Pe teritoriul Rom~niei s-au descoperit urmele a numeroase civiliza]ii ntre 7.500 - 3.500 .d.H. Cultura Pre-Cucuteni este considerat` de specialista american` Marija Gimbutas ca fiind cea mai veche cultur` european`, cu popula]ia pre-indoeuropean` care cunoa[te apogeul dezvolt`rii ntre 5.000 - 4.000 .d.H. (Marija Gimbutas, The Goddesses and Gods of Old Europe: Myths and Cult Images, new and updated edition, Univ. of California Press, Berkeley, LA, 1996, p. 21). Cultura Boian (4.000 - 3.800 .d.H.) ne las` primul sanctuar creat din lut, iar cultura Hamangia prima statuet` lucrat` n marmur` din istoria lumii, c~t [i statuetele de lut antropomorfe ãG~nditorul [i femeia saÓ. Cultura V`deasa con]ine ceramic` decorat` cu forme antropomorfe ce precede pe cea Troian`. Din cadrul culturii Vincea, Nicolae Vlasa descoper` n 1961 la T`rt`ria pe Mure[ (Transilvania) ni[te t`bli]e de lut datate 4.800 - 4.500 .d.H. (5200 .d.H. dup` aceea[i Gimbutas)2 [i considerate ca fiind primul mesaj scris din istoria omenirii, cu mult naintea t`bli]elor sumeriene provenind [i ele, posibil, tot de la Dun`re (vezi Paul Laz`r Tonciulescu).3 •n cultura Cernavod` I (4.400 - 3.500 .d.H.) triburile de p`stori folosesc caii [i arme perfec]ionate; purt`torii acestei culturi vor cobor 12
  • 12. Fig. 2. Harta neoliticului timpuriu de pe teritoriul Rom~niei. ën aceast` perioad`, 6.400-2.500 ”.d.H., poporul Carpato-Danubian (zei]a Danu, la vechii vedici era mama ploii [i a paji[tilor bogate), prezent ”n spa]iu (sf~nt, vedic) inv`]ase s` defri[eze p`durile [i s` des]eleneasc` p`m~ntul, locuind ”n general de-a lungul re]elelor hidrografice, extinz~ndu-se treptat ”n toate zonele locuibile, d~nd astfel na[tere poporului protoeuropean. Aceast` popula]ie arian`, euro-indian`, pelasgic`, carpato-danubian`, ori cum vre]i s` o numi]i, a[ezat` pe aceste bogate meleaguri, constituie ãVechea Europ`Ó. Cercet`toarea american` Marija Gimbutas consider` c` apari]ia acestei culturi, apar]in~nd neoliticului, formeaz` vechea cultur` european` pe care o situeaz` ”ntre 7.500-3.500 ”.d.H. , cu o popula]ie ãpre-indo-european`Ó [i care cunoa[te apogeul dezvolt`rii sale ”ntre 5.000- 4.000 ”.d.H. 13
  • 13. 14 Fig. 3 Fig. 3-4. Harta neoliticului t~rziu pe teritoriul Rom~niei . Apar o serie de schimb`ri locale [i generale ale acestei societ`]i carpato- danubiene. Descoperim culturi ca: St`ncu]a, Gumelni]a, Cucuteni, Petre[ti, Tisa-Polgar-Bodrogkeresztur, Vucedol, Cernavod`, cu schimb`ri manifestate de o ierarhie mai bine pus` la punct c‰t [i cu noi manifest`ri spirituale . *Fig. 2,3,4,din ãPreistoria DacieiÓ, Ion Miclea, Radu Florescu, Ed.Meridiane, 1980 , p. 38, 39.
  • 14. 15 Fig.4
  • 15. Fig. 5. PRIMUL MESAJ SCRIS DIN ISTORIA OMENIRII 1,2,3. T`bli]ele de la T`rt`ria (cca. 5.300-5.200 ”.d.H.) a c`ror descoperire ”n anul 1961 de c`tre Nicolae Vlasa, a revolu]ionat concep]ia privind apari]ia scrisului, fiind considerate primul mesaj scris ”n istoria omenirii. A[adar, inventatorii scrierii ãsumerieneÓ au fost, oric‰t ar fi de paradoxal, nu sumerienii, ci locuitorii Transilvaniei, locuitorii spa]iului Carpato-Dun`rean [i asta cu 1.000 de ani ”naintea sumerienilor. 4,6. Strachina cu inscrip]ii , Gradesnita, Bulgaria. 5. Fusaiola cu inscrip]ii , Kosovska Nitrovita, Iugoslavia . *Iosif Constantin Dr`gan, Istoria Rom‰nilor, Ed. Europa Nova, Bucure[ti 1994 . 16 3 1 5 2 4 6
  • 16. 17 Noi nu suntem urma[ii Romei Fig. 6. Ro]ile care au facut Europa s` se extind`. Prima roat` care a f`cut specia uman` s` se poat` mi[ca mai repede a fost descoperit` pe teritoriul Poloniei de azi, pe a[a-numitul vas de la Bronocice. El a fost descoperit ”n anul 1974 pe el fiind desenate, zg‰riate, c`ru]e cu patru ro]i ”ntre care se interpun linii cu aspect de copaci sau altele imit‰nd apa. Acesta a fost f`cut ”n anul 3.400 ”.d.H., deci cu 200 de ani ”naintea unui desen asem`n`tor g`sit pe teritoriul Irakului de azi. Acest vas apar]in‰nd culturii ãceramicii liniareÓ, apar]in~nd poporului carpato-danubian, este prima dovad` a ro]ii ”n lume. *Early Europe: Mistery in stone. Time-Life Books, Alexandria, Virginia ,1995 ,p.52.
  • 17. 18 Fig. 7. Primul c`ru] f`cut din lut ars g`sit ”n Europa, pe teritoriul Ungariei de azi, pu]in mai la nord de Budapesta, datat 2.700-2.400 ”.d.H. apar]in‰nd aceluia[i popor carpato- dun`rean (ungurii sosind pe aceste meleaguri dup` mai mult de 3.500 de ani). Marginile ”nalte ale c`ru]ului sugereaz` faptul c` ele erau folosite s` transporte produse agricole. *Early Europe: Mistery in stone. Time-Life Books, Alexandria, Virginia ,1995 ,p.53.
  • 18. Fig.8.Acestefigurineg`sitelaT~rgovi[te,Bulgaria”n1971probabilc`aufolositcamodeldealtarpentruagricultorii carpato-dun`reni. Arheologiibaz~ndu-sepestilurilediferitedeobiectedinceramic`autrasatãemigra]iaÓagricultorilorspa]iuluicarpato- dun`rean”ndou`direc]iiprincipale(6.000-5.000”.d.H.):vestic`de-alungulcoasteiM`riiMediterane,a[a-numita ãCardial-warePotteryÓ,[ialtacaresevar`sp~ndisprecentrulEuropeiãLinearPotteryÓnumit`astfeldatorit`zig- zagurilor[icurbelorcucareeraudecorateobiecteledeceramic`;ace[ticoloni[tivorstabiliculturiuniformedinUngaria [ip~n`”nparteacentral`nordic`aFran]ei,dinAlpi[ip~n`laMareaNordului.Aceast`ceramic`liniar`g`sit`pe teritoriulCehoslovacieilaBylany,PolonieilaOlszanica[iOlandeilaElsloo,Sittard[iStein,nufacedec~ts`puncteze expansiuneacarpato-danubienilor”ndrumullordeaexplora[icuceriEuropa. *EarlyEurope:Misteryinstone.Time-LifeBooks,Alexandria,Virginia,1995,p.55. 19 Noi nu suntem urma[ii Romei
  • 19. 20 Fig. 9. Picior de fructier` descoperit la Hot`rani (Muzeul Olteniei, Craiova), face parte din cultura V`dastra, care ocup` o arie restr‰ns` pe cursul inferior al Oltului, precum [i ”n dreapta Dun`rii, ”n zona corespunz`toare gurilor Oltului. Se poate vedea clar ãSpirala Pelasgic`Ó a c`rei semnifica]ie religioas` va fi discutat` ”n ãSimbolistica la PelasgiÓ. *M.Nica, Evolu]ia culturii V`dastra pe baza descoperirilor de la Hot`rani-F`rca[ele (jude]ul Olt), ”n ãHistoricaÓ II; 1972, p. 13
  • 20. 21 Fig. 10. Zei]a de la Naieni . La apus de Pietroasa, jud. Buz`u, localitate celebr` prin descoperirea tezaurului (vezi blestemul p`s`rii Phoenix) ce-i poart` numele, se afl` satul Naeni, unde, prin anii 1900, dup` cum ne spune Tocilescu, ni[te copii au g`sit, juc~nduÐse, grupul de bronz redat aici. Tocilescu l-a prezentat la 23 nov. 1900 Academiei de Inscrip]ii din Paris drept un monument de art` gotic`, inso]indu-l de o descriere erona- t`.Vasile P‰rvan are meritul de a observa faptul c` grupul statuar este mutilat, cuprinz~nd doar dou` figuri. De la a treia se poate vedea resturile unei m‰ini [i al unui picior. Dup` ornamentul care se g`se[te in spatele femeii se pare c` a fost f`cut s` poat` fi at‰rnat de ceva. Felina pe care se g`se[te c`lare femeia de[i seam`n` cu o leoaic`, pare a fi totu[i, dup` indicarea coamei, un leu. Cu m‰na st‰ng` ea se ]ine de coama leului iar cu dreapta de coada acestuia care pare c` se termin` ”n gura de pe[te. Pe cap are o c`ciul` ãfrigian`Ó care-i acoper` t‰mplele [i urechile. L‰ng` ea, n dreapta, ”nso]itorul ]ine [i el cu m‰na dreapt` coama leului, cu st‰nga sus]in~nd-o pe femeie de la spate. De remarcat sunt ornamentele de pe haine c‰t [i de pe harna[amentul leului. •n ceea ce prive[te cel de-al doilea ”nso]itor, din st‰nga femeii, m‰na lui dreapt` se g`se[te al`turi de cea a ãzei]eiÓ, undeva pe coada leului. Personal am v`zut un complex statuar asem`n`tor ”ntr-un templu hindus din insula Balli. Unii consider` c` acest complex ar reprezenta-o pe Mama Mare av‰ndu-l l‰nga ea pe Caloianu. Cert este c`-l g`sim [i la persani (urma[i ai acelora[i arieni- carpato-danubieni) * Vl. Dumitrescu, Arta preistoric` ”n Rom‰nia, Bucure[ti, 1974, fig. 482
  • 21. spre sud, spre Anatolia, puntea de p`m~nt ce lega peninsula Balcanic` de Asia Mic` [i care n 4.000 .d.H. se va scufunda n Marea Mediteran`, l`s~nd n locul ei o puzderie de insule [i o nou` mare, Marea Tracic` (cunoscut` mai t~rziu drept Marea Egee). Urmele culturii noastre carpato-dun`rene se mai p`streaz` [i ast`zi pe unele din aceste insule (foste piscuri muntoase), uimind cercet`torii care nu-[i pot nchipui cum, culturi ca cele miceniene, au putut ap`rea pe ni[te insule izolate, ei ãnev`z~nd p`durea din cauza unui copacÓ... Aceasta, cultura Cernavod` I, a dat na[tere la Troia I. Acei carpato-dun`reni (ãARIENIÓ cum i mai numesc al]ii) au dat na[tere la cultura lumii, ea r`sp~ndindu-se nu numai peste ntreaga Europ` [i spre nordul Egiptului [i Mesopotamiei, ci p~n` n ndep`rtata Indie, unde cultura ãVedic`Ò a ãinspiratÓ ([i mai inspir` [i azi) vechile culturi - caldeean`, egiptean` etc. Hinduismul [i cre[tinismul nu au f`cut altceva dec~t s-o copieze, adapt~nd-o la condi]iile lor locale... Profesorul V. Gordon Childe4, n a sa lucrare: The Aryans, Barnes and Noble Books, New York, 1993, ne pune la dispozi]ie o hart` care ne schimb` cu totul istoriaÉ vezi fig. 48É spa]iul carpato-danubian- pontic devenind centrul de r`sp~ndire al ãindo-europenilorÒ. 22 MERGI LA SECTIUNEA URMATOARE
  • 22. ISTORIA NE[tiut` a romånilor- NOI NU SUNTEM URMA[II ROMEI •nainte de toate vreau s` fiu onest, declar~ndu-v` c` o chez`[ie a tuturor ipotezelor pe care le voi desf`[ura n fa]a dumneavoastr`... nu exist`. Oric~nd o nou` descoperire, o nou` interpretare poate infirma una sau alta dintre ele. Eu nu pot s` afirm dec~t c` n tot ceea ce urmeaz` nu am introdus nici o ipotez` de care personal s` nu fiu con- vins. V` spun aceasta din convingerea c` cititorul nu trebuie n[elat, nu trebuie l`sat s` cread` c` [tiu mai mult dec~t [tiu n realitate. Cititorul nespecialist are dreptul s` cunoasc` limitele actuale, reale ale cuno[tin]elor noastre despre trecutul ]`rii n care ne-am n`scut [i c`reia i vom apar]ine ntotdeauna, indiferent pe ce meleaguri ne-a c`l`uzit destinul. Astfel, pute]i s` v` sim]i]i invita]i n a v` folosi de ãprezum]ia de nevinov`]ieÓ referitor la acest articol conduc~nd la o ãestompare a necredin]eiÓ al`turi de p`rerea dumneavoastr` personal`. *** C u ani de zile n urm`, pe vremea c~nd eram elev n cursul elementar, n cartea noastr` de Limb` Rom~n` ne era spus [i de ãpu]inaÓ influen]` latin` n vocabularul rom~n al`turi de cea ãcople[itoareÓ slav`. A fost poate pentru prima oar` c~nd am sim]it c`... nu eram de acord cu ceea ce era ãscris n carteÓ. Fusesem obligat, mpreun` cu to]i ceilal]i elevi, nc` din clasa a patra elementar` s` ãstudiezÓ limba rus`, iar din clasa a cincea, limba francez` [i astfel am descoperit multe cuvinte rom~no-franceze [i nici unul rom~no- rus! Ghinionul ãg~nditorilorÓ de atunci erau [i c~ntecele italiene care p`trundeau peste tot n Rom~nia [i ale c`ror cuvinte sunau at~t de 23 Noi nu suntem urma[ii Romei MERGI LA SECTIUNEA PRECEDENTA
  • 23. Fig. 11. Expansiunea getic` ”n Europa central` si sud-vestic` ”n anul 1.000 ”.d.H. Uit‰ndu-ne pe harta lui Vasile P‰rvan, Ed. Meridiane 1982 din Getica, p.409, putem s` ne imagin`m r`sp~ndirea nemului nostru ”n Europa ”ntr-o perioad` c~nd ea abia se forma. ãNeamurile daco-getice, cu a[ez`rile lor caracteristice numite dave, s-au ”ntins ”nc` din vremuri imemoriale spre nord, p~n` ”n Silezia, ”n Posen, ”n Gali]ia [i Podolia, iar spre sud, p~n` ”n Rodopi [i pe valea Mari]ei, trec~nd chiar dincolo de Hellespont ”n Asia Mic`Ó. A[a ne spune acela[i V. P~rvan, la vremea lui (1882-1927). Dar ”n ace[ti 100 de ani care ne despart de el, cercet`rile rom~nilor despre al lor trecut ”n loc s` evolueze au involuat, transform~ndu-ne istoria ntr-o moned` politic` devalorizat`. Curios este c` rom~nii nu se revolt` ”mpotriva falsificatorilor istoriei noastre, ”mpotriva paukeri[tilor slavoni[ti ori latinofililor slugarnici incapabili s` vad` p`durea din cauza copacului ! 24
  • 24. apropiate de ale noastre, nc~t teoria ãslavon`Ò a originii noastre ap`rea ridicol` chiar [i pentru un copil din cursul elementar. Cu trecerea anilor procesul de rusificare a rom~nilor a mai sc`zut n intensitate, iar eu ajunsesem n ultimii ani de liceu. De data aceasta lucrurile se ntorseser` cu 180 de grade [i acum nv`]am despre ocuparea Daciei de c`tre romani [i cum ne tr`geam ãnoiÓ din ãeiÓ, ba dintr-unii, ba dintr-al]ii, ba chiar direct din cei ãdoi b`rba]iÓ: Decebal [i a[a-zisul nostru str`bun, Traian. Nu [tiu care este p`rerea Dvs., dar eu personal nu am ncredere n ace[ti ãlingvi[tiÓ [i ãistoriciÓ gata s` ne transforme istoria noastr` n func]ie de interesele lor personale ori scopurile politice urm`rite de ãst`p~niiÓ lor. Ast`zi n Moldova de peste Prut, Bucovina [i ´inutul Her]ei popula]iei dacorom~ne, nc` majoritar` (chiar [i dup` deport`rile masive spre Siberia, f`cute de ru[i dup` cel de-al doilea r`zboi mondial) i se spune n permanen]` c` vorbe[te o limb` diferit`, ãmoldoveneasc`Ò, de origine slav`, teorie pe care mul]i... o [i cred. Dar s` nu-i uit`m pe prietenii no[tri greci, care le spun fra]ilor no[tri arom~ni c` ei de fapt sunt greci, c` Macedonia a fost, este [i va fi Grecia iar Alexandru Macedon a fost... un grec! P`rerea lor nu este criticat`, deschis, de nici un politician sau istoric rom~n. Surpriza am avut-o n luna mai 2002, c~nd am fost invitat la cel de-al 37-lea Congres de studii medievale de la Kalamazoo, Michigan, S.U.A., unde am prezentat ãA new Approach to the Origin of the Romanian PeopleÒ; am avut pl`cerea s` cunosc opinia prof. John V. Fine Jr. asupra dacilorÉ ãstr`mo[ii rom~nilor [i vlahilor de aziÒ5. •n perioada n care am fost student la medicin` am fost invitat s`-mi petrec c~teva s`pt`m~ni din vacan]a de var` la T~rgu-Mure[, la invita]ia unui coleg [i prieten ungur, n casa c`ruia am g`sit o carte scris` n limba rom~n`, singura de altfel: Dacia preistoric` a lui N. Densu[ianu, probabil cel mai documentat scriitor al istoriei dacorom~nilor, ocazie cu care mi-am schimbat cu 180 de grade no]iunile de ãistorie a rom~nilorÓ acumulate n [coal`. Revenind la istoria [i limba rom~n` [i la contradic]iile acestora cu logica... voi face uz de versurile unei poezii scrise de V. B`jenaru [i care mi-a parvenit prin curtoazia unei persoane din New York: 25 Noi nu suntem urma[ii Romei
  • 25. ãCe limb` vorbeau dacii, azi nimenea nu [tie!... C`ci pe atunci s`racii n-aveau creion, h~rtie, Iar vorbele nescrise, precum se [tie... zboar`, Argument~nd ne zise, c~ndva, o profesoar`. Lingvi[tii socotir`, mai cu luare aminte, §i n final g`sir` vreo 7-8 cuvinte Ce par a face parte, chiar din limbajul trac! Dar, de[i-i scris n carte, cu asta nu m`-mpac. P`i stai [i ia aminte, de cumva e posibil, Cu c~teva cuvinte, s` fii inteligibil?...Ó •ntrebarea pe care ne-o punem ast`zi este: ce limb` vorbeau geto- dacii (pelasgii = tracii)? Iar r`spunsurile nu pot fi dec~t dou`, dintre care avem de ales unul: vorbeau o limb` diferit` de cea a cuceritorilor [i n consecin]` au fost nevoi]i s`-[i nsu[easc` latina dup` ocuparea a 14% din teritoriul Daciei de c`tre legiunile mp`ratului Traian n 106 d.H., ori limba popula]iei autohtone a Daciei era asem`n`toare cu latina, astfel nc~t nu a fost necesar` nv`]area altei limbi. Revenind la poezia lui B`jenaru, oare s` fie adev`rat c` tot ce ne-a r`mas de la str`bunii no[tri geto-daci s` fie numai 7-8 cuvinte?... Anii trec, lumea se schimb` iar ast`zi avem a[a-zisa ãArheologie Lingvistic`Ò [i descoperim c` lingvistica, istoria, nu au fost p~n` acum nimic altceva dec~t defilee de erori (vezi [i Shakespeare cu a sa Comedia Erorilor). De 200 de ani, de c~nd un oarecare W. Jones (1786) a intuit [i afirmat provenien]a sanscritei, elinei [i latinei dintr-o ãlimb`mam`Ò,numeroasemin]iãstr`luciteÓ au ncercat s` reconstruiasc` aceast` limb` ãmatc`Ò, gener~nd dou` teorii care sus]in dou` origini: limba indo-european` pe de o parte [i limba arian` pe de alt` parte, localizat` undeva n Europa Preistoric`.6 Cercet`toarea american` Marija Gimbutas, profesoar` la Universitatea din Los Angeles, California, spune: ãRom~nia este vatra a ceea ce am numit ãvechea Europ`Ò, o entitate cultural` cuprins` ntre 6500-3500 .d.H., axat` pe o societate matriarhal`, teocratic`, pa[nic`, iubitoare [i creatoare de art`, care a precedat societ`]ile Indo-Europenizate patriarhale, de lupt`tori, din epocile Bronzului [i Fierului. A devenit, de asemenea, evident c` aceast` str`veche 26
  • 26. civiliza]ie european` precede cu c~teva milenii pe cea Sumerian`, f`c~nd imposibil` ipoteza conform c`reia civiliza]ia r`zboinic` [i violent` a sumerienilor ar fi fost cea mai timpurie de pe glob.Ó7 Spa]iul Carpato-Dun`rean este una din pu]inele zone ale Europei care nu a fost afectat` direct nici de calota glaciar`, nici de cea alpin`, r`m~n~nd n cea mai mare parte zona cu condi]ii de vie]uire at~t pentru om c~t [i pentru animalele [i plantele ce-i asigurau traiul, de[i pe n`l]imi s-au format ghe]ari n c~teva masive muntoase: Rodna, C`limani, Bucegi, F`g`ra[, Cindrel, Par~ng, Retezat. Astfel, cercet`ri f`r` repro[ de la Universitatea din Cambridge au stabilit c` singurul ãspa]iuÓ care corespunde condi]iilor din vechea literatur` Vedic` este cel Carpatic [i sub titulatura ãAncient IndianÓ, plaseaz` faza primar` a culturii Vedice la noi. Dup` nv`]a]ii englezi ([i nu rom~ni), cetatea Carpatic` face parte din ãhabitatul primitiv al arienilorÓ.8 De la teoria dezvoltat` de englezi s` ne ntoarcem la poezia lui V. B`jenaru: ãIstorici de-asemeni la Roma au g`sit Legenda acelor gemeni ce Roma a uimit: Pe Romulus [i Remus lupoaica i-a crescut; Din ei, spune legenda, rom~nii s-au n`scut!...Ó Povestea idilic` a celor doi gemeni g`si]i pe apa Tibrului de o ãlupoaic`Ò, sigur c` ne-a impresionat, n special c~nd ni se spune c` [i ãnoiÓ am fi un fel de urma[i ai lor. Dar chiar s` fim m~ndri de aceasta? S` ncerc`m s` vedem aceast` istorioar` cu al]i ochi: Rhea Silvia, fiica lui ãNumitorulÓ Rege de Alba Longa [i totodat` o vestal` virgin` din templul lui Marte (Zeul R`zboiului) a r`mas gravid` ãdin seninÓ cu zeul Marte [i a n`scut doi gemeni pe care unchiul ei Amulius (care pare a nu fi crezut minunea cu zeul) i-a renegat d~nd ordin servitorilor s`-i arunce pe bastarzi n Tibru. Co[ul cu copii este g`sit de o lupoaic`, termen folosit pe atunci pentru femeile de moravuri u[oare. A[a c` apare mult mai plauzibil c` o astfel de persoan` i-a salvat pe gemeni, iar ciobanul Faustulus i-a crescut. Fanteziile cu Zeul Marte nu le-a crezut nici unchiul nefericitei, de ce ar trebui s` le credem noi? Crede]i c` noi rom~nii ar trebui s` ne c`ut`m o astfel de ... origine trivial`?... 27 Noi nu suntem urma[ii Romei
  • 27. ãPe daci i ocupar` acei viteji romani §i i-a-nv`]at latina n cam 100 ani! C` dacii nv`]ar` latina a[a u[or, Vezi, asta nu m` mir` [i zis-am: ÇBravo lor!È Dar c`-[i uitar` limba, vocabular ntreg Vezi domnule, eu asta nu pot s-o n]eleg! C` un popor [i pierde treptat din obiceiuri, C` [i mai schimb` portul, ar fi niscai temeiuri... Dar c` [i uit` limba, exemplu nu-i sub soare, Dac~t acele cazuri, c~nd un popor... dispare!Ó Legiunile armate romane au ocupat numai 1/7 din teritoriul Daciei (14%) [i pentru o perioad` istoric` foarte scurt`, de exact 165 de ani (106 d.H. - 271 d.H.). La ei acas`, n Peninsula Italic` avem [i ast`zi dialecte ca cel toscan, lombard, calabrian ori sardinian care-i fac, [i azi pe italieni, s` nu se n]eleag` ntre ei. Mai mult, sutele de alte dialecte din Italia (se estimeaz` c` ar exista circa 1500) dovedesc c` Peninsula Italic` nu a fost ãromanizat`Ò acas` la ea. Astfel cum se explic` ãromanizareaÓ noastr` de c`tre cuceritorii Daciei? Cum s` ni-i nchipuim pe ]`ranii daci, locuind prin v`i [i mun]i, dealuri [i p`duri, repezindu-se s` nve]e latina?... §i nu numai ei, cei din teritoriul ocupat de romani, dar [i dacii liberi, din teritoriul de 86% al Daciei neocupat` de romani. Cum v` nchipui]i c` ]`ranii daci care nu aveau nici texte, dic]ionare, profesori, caiete sau creioane, au putut nv`]a at~t de bine latine[te nc~t au realizat cea mai unitar` limb` latin` cunoscut`, pe care latinii n[i[i nu au fost n stare s-o realizeze nici m`car la ei acas`, n Peninsula Italic` (p~n` azi c~nd au la dispozi]ie un regiment de c`r]i de gramatic` [i materiale audio-video)? Nu am dreptate s` m` revolt mpotriva profesorilor care se mul]umesc s` se rezume la ceea ce au nv`]at sau n-au nv`]at n tinere]ea lor, mpotriva celor care din interese geo-politice ncearc` s` bage n capul genera]iilor acestui secol c` avem o alt` limb` [i o alt` origine dec~t cea evident` [i real`? De ce s` accept`m transmiterea ne[tiin]ei prin [tiin]`? O situa]ie similar` cu cea din ãItalia-Mam`Ò n privin]a num`rului de dialecte populare se nt~lne[te [i n alte ]`ri ale Europei: Fran]a, Spania, Marea Britanie [i Germania, n care locuitorii comunic` ntre ei 28
  • 28. prin intermediul limbii literare nv`]ate n [coal`, cea vorbit` acas` f`c~ndu-i de nen]eles pentru co-na]ionalii lor situa]i n alte col]uri ale ]`rii. Numai n Rom~nia situa]ia este fundamental diferit`, toat` popula]ia ]`rii este capabil` s` comunice prin limba nsu[it` de mic copil n familie. Totodat` limba deprins` acas` nu este diferit` de cea nv`]at` la [coal`... Vom ncheia aceast` dezbatere analiz~nd o a doua ntrebare fundamental`, la care se vrea un r`spuns din partea oric`rui a[a-numit ãistoricÓ [i ãlingvistÓ lipsit de credin]` sau bun`voin]` n acceptarea Adev`rului: cum v` explica]i c` romanii au reu[it n aproximativ 100 de ani, afla]i fiind la 1500 kilometri departe de Roma, performan]e pe care nu au fost n stare s` le reproduc` n propria lor cas`?... §i asta f`r` ca picior de roman s` fi c`lcat pe mai mult de 86% din teritoriul Daciei! ãArdealuÕa stat sub Unguri aproape ani o mie §i asupri]i Rom~nii, a[a precum se [tie, Nu [i-au uitat nici graiul, nici obicei, nici portul, Cum de-n a zecea parte Dacii uitar` totul?Ó Apari]ia [i existen]a Ungariei s-au datorat convie]uirii hunilor cu popula]ia primitoare geto-dac` [i care i-a nv`]at agricultura, p`storitul, [i care apoi a fost asuprit` [i sf~rtecat` n numele catolicismului. Mul]i aristocra]i rom~ni transilv`neni, pentru a-[i salva via]a [i avutul, s-au convertit la catolicism, s-au maghiarizat, ns` n-au uitat nici limba, nici tradi]iile. De ce ast`zi noi s` credem c` ce n-au putut face ungurii n o mie de ani au putut face romanii n o sut` de ani ?... Cu alte cuvinte, cum putem crede c` ace[tia i-au determinat nu numai pe dacii ocupa]i, dar [i pe cei din 86% din teritoriul Daciei neocupate s` nve]e ãlatinaÓ [i n acela[i timp s`-[i uite propria limb`?... ãC~nd sub Traian Romanii i-au biruit pe Daci, La Sarmisegetuza n-a trebuit t`lmaci! Afirma Densu[ianu [i asta totul schimb`: Deci Dacii [i Romanii vorbeau aceea[i limb`! Cum e posibil asta? •ndat` v` explic, De n-a]i pierdut r`bdarea [i m-asculta]i un pic: ÔNaintea erei noastre, c~t? Nu prea [tiu precis 29 Noi nu suntem urma[ii Romei
  • 29. La Nord [i Sud de Istru (de Herodot e scris) Tr`ia un popor harnic, pe plaiuri Carpatine Ce cultiva p`m~ntul, v~na, cre[tea albine §i dup` zona-n care acei oameni tr`iau, Ei Daci sau Ge]i sau Sci]i sau Iliri se numeau. Uni]i sub Burebista [i-apoi sub Decebal Ei st`vileau barbarii, ce veneau val de val... Dar secole Õnainte c~nd nu erau regat, O parte-acestor Traci spre vest au emigrat De-a lungul Europei, pe-alocuri s-au oprit §i-aproape n tot Sudul, treptat s-au stabilit Iar bunele-obiceiuri [i limba o p`strar`, De[i cu alte neamuri, n timp se-ncruci[ar` A[a se-explic` faptul de ce zisa Latin` Au n]eles-o Dacii [i nu le-era str`in`! Deci nu cu Roma Õncepe al nostÕ bogat trecut, Ci mult mai nainte c`uta]i un nceput!Ó •n conformitate cu afirma]iile lui Nicolae Densu[ianu despre migra]ia spre vest a pelasgilor n Dacia Preistoric` 9 [i ale lui N. Iorga n Istoria Rom~nilor, n mod special n capitolul intitulat ãStr`mo[ii nainte de romaniÓ10 a existat o ãRom~nie Apusean`Ò din care s-au desf`cut na]iile francez`, italian`, spaniol`, portughez` [i o ãRom~nie R`s`ritean`Ò unde urmele-i tr`iesc nc`... Un aspect controversat cu privire la limb`, care mi se pare c` a fost ignorat, ar fi: dac` ãromanitatea Occiental`Ò a evoluat dezvolt~ndu-se n mai multe limbi romanice (italiana, latina, spaniola, provensala, portugheza, franceza), de ce n cadrul ãRom~nit`]ii OrientaleÓ nu s-a ajuns la formarea unei limbi noi, ci s-a r`mas numai la stadiul de dialecte: istro-rom~n (pe teritoriul ocupat de iugoslavi), megleno-rom~n (pe teritoriul ocupat de bulgari), arom~n (pe teritoriul ocupat de greci), daco-rom~n (Rom~nia de ast`zi, plus teritoriul ocupat de ru[i, ucraineni [i iugoslavi - Banatul S~rbesc)? Unitatea lingvistic` a acestor dialecte nu poate avea dec~t o explica]ie: cuceritorii romani au nt~lnit o popula]ie de aceea[i limb`. Dac` ast`zi se consider` c` 95% din cuno[tin]ele acumulate de 30
  • 30. omenire sunt ob]inute n ultimii 50 de ani... s` vedem cum istoria se poate, de asemenea, schimba. C~nd, nu de mult, s-a publicat teoria evolu]iei speciei umane n func]ie de vechimea cromozomal`, s-a ajuns la concluzia c` ãprima femeieÓ ar fi ap`rut n Sud-Estul Africii. Urm`torul pas uria[ ar fi fost Nordul Egiptului, iar de aici, Peninsula Balcanic`, la... noi! C~nd cei de la Cambridge vorbeau de arienii din zona Carpato-Dun`rean`, teoria cromozomal` nu ap`ruse nc`. §i din nou, de la noi, se desprind dou` mari grupuri, unul ce se va r`sp~ndi spre Est, Indo-Asia, iar cel`lalt spre estul Europei. Dac` cineva ar c`uta n arhivele romane ori cele de la Vatican, ar g`si manuscrisul lui Criton, doctorul lui Traian, care ne descria pe noi, geto-dacii, n lucrarea lui, ãGeticaÒ. C~nd poetul roman Ovidiu a fost deportat la Tomis (Constan]a de ast`zi, pe ]`rmul apusean al M`rii Negre) a scris [i poeme n limba localnicilor ge]i, limba tracilor dar n alfabet latin11, limb` pe care a putut s` o nve]e cu u[urin]` datorit` asem`n`rii limbii latine cu ea. Din p`cate, poemul este pierdut pe undeva prin arhivele Vaticanului [i nimeni p~n` n prezent nu s-a l`sat ãconvinsÓ n a-l g`si. Despre limba latin` afl`m de la Cesar Pruteanu12 c` era dialectat` - la fel ca orice limb` vorbit` n zilele noastre - n: 1. limba latin` cult` (sau clasic`) 2. limba latin` vulgar` (pe care o vorbea poporul) 3. limba latin` prisc` (b`tr~n`) cum avem [i noi limba din cronicile noastre. Aceasta a fost limba dacilor, aceasta a fost [i prima limb` vorbit` de carpato-dun`renii invadatori ai Peninsulei Italice, r`mase n c`r]ile sfinte numite Saliare, aceasta a fost limba sanscrit`-vedic`. Cum se face c` o mul]ime de cuvinte din limba noastr` sunt aproape similare cu cele din sanscrita-vedic` n timp ce ele nu exist` aproape n limba Latin`? De exemplu: apa = ap` (aqua n Latin`), gata = gata, gu[` - ghosa, iat` = yatha, maiu = mayu, mascar` = mascara, pit` = pita, pricin` = pracina, pleav` = plava, gr`mad` = gramata, iasc` = jaska, ism` = isma, limb` = lamba, m~nie = manyu, muierea = muherea (mulier-mulieris n Latin`), plut` = pluta, potec` = path-ika. Dar num`r`toarea n sanscrita-vedic` nu este mai apropiat` de limba noastr` dec~t Latina cult`? Iat` cum num`rau ei: una, duya, 31 Noi nu suntem urma[ii Romei
  • 31. treya, patra, pancia, sase, sapta, ashte, nava, dasha, shata = suta (centum n latin`). M` ntreb, prin ce minune limba noastr` p`streaz` aceste forme de sanscrit`-vedic`? Explica]ia este una singur`: spa]iul carpato-dun`rean este locul de unde Europa a nceput s` existe [i s` se extind`. Iar noi, ne place sau nu ne place, suntem p`rin]ii popoarelor europene [iÉ nu numai ai lor. Odat` stabilit` problema limbii geto-dacilor, descoperim cu m~ndrie c` noi nu suntem urma[i nici ai slavilor, nici ai romanilor, ci ei sunt urma[ii no[tri. Dup` N. Iorga analizele chimice au ar`tat c` parte din aurul faraonilor egipteni provine din Mun]ii Apuseni13 [i nimeni nu s-a decis de atunci s` fac` un studiu al acestei probleme pe m`sura poten]ialului tehnic de ast`zi. §tie oare cineva c` Spartacus, acel gladiator care s-a autoeliberat [i s-a pus n fruntea sutelor [i miilor de sclavi romani, cre~nd o armat` care a speriat Roma, era un trac de-al nostru, din mun]ii Rodopi?...14 32
  • 32. R`SPÂNDIREA PELASGILOR (A TRACO-GETO-DACILOR) H erodot ar`ta c`: ã... dup` indieni, neamul tracilor este cel mai numeros dintre toate popoarele.Ó15 S` ne oprim pu]in asupra acestui aspect: dup` localizarea lor geografic` ncep s` se desprind` geto-dacii prin primul mileniu .d.H. la nord de Istru (Dun`re), ilirii (zona Albaniei de ast`zi), sci]ii (Dobrogea) etc. Ne r`sp~ndim treptat n toat` Europa, c~t [i n toat` Peninsula Balcanic`, pe care o st`p~nim pentru sute [i sute de ani. •n zona M`rii Egee, a insulelor ei, cum este Creta, c~t [i a Asiei Minor (Turcia de ast`zi), apar culturi ca cele mino-miceniene. Grecii ãprietenii no[tri heleniÓ de mai t~rziu, cum le place s`-[i spun`, sosesc n Europa din zona estic` a M`rii Caspice n jurul anilor 1900-1400 .d.H., fiind ini]ial o popula]ie tribal` nomad`. Sosesc n grupuri mici, ãnal]i, blonziÓ cum i descrie marele poet antic (orb!) Homer, urma]i 300-400 de ani mai t~rziu de dorieni care-i subjug` pe primii, iar apoi de triburile aeoliene [i ionice. To]i ace[tia [i g`sesc ãcasa ideal`Ò la noi n Peninsula Balcanic`, mping~ndu-ne spre Nord- Vestul ei [i numindu-ne mai t~rziu macedoni, iliri, ge]i, daci, sci]i, dup` locurile n care tr`iam, n ciuda limbii comune vorbite. Odat` p`trun[i n spa]iul Balcanic, invadatorii greci, afla]i la nceputul stadiului de civiliza]ie, se impun cu duritate asupra popula]iei locale, distrug a[ez`rile egeene, pentru ca mai t~rziu s` absoarb` majoritatea culturii locale. Ei mprumut` mult din cultura egeenilor, a mino-micenienilor [i a egiptenilor, ntemeindu-[i o cultur` proprie, cea greceasc`, care se va r`sp~ndi n Europa. Nu numai cultura au mprumutat-o, dar [i scrierea, alfabetul: dac` 33 Noi nu suntem urma[ii Romei
  • 33. Fig.13.PelasgialaãapogeulneoliticÓ,”ntreorizonturileanilor8.175-4.400”.d.H. Acela[idomnTatomirescunespune:ãAndreLeroi-Gourhanafostunuldinprimiipreistoricieniceaueviden]iat extraordinaraunitateacon]inutuluifigurativ,permanen]a,persisten]a,continuitateareprezent`rilor”nspa]iu[i timp,dinAsturiap~n`laDon,unitatecultural`apar]in~nd[iuneiunit`]idemografice,dincares-auivit”nzorii istorieiEuropenii/PelasgiiArhaici(pelasgi=oameniip`m~ntului/locului),unitateceaantrenatprinmilenii[iO LIMBŒCOMUNŒ,pelasgicaÉdiversific~ndu-segeografic-lingvisticdelaunmileniulaaltul,evolu~nd-[i re”nflorind”ndeosebi”nvremeaImperiuluiRoman-”ndirec]iioriginalecese”nf`]i[eaz`azidreptfamilialimbilor romanice.Ó *CaieteleDaco-Rom~niei,anulIIInr.9,22sept.-22dec.1998,Ed.Aethicus,Timi[oara,Rom~nia 34
  • 34. ãLinear Script AÓ, incomplet descifrat, nc` mai p`streaz` caracterul hieroglific, ãLinear Script BÓ reprezint` un dialect arhaic grec, pentru ca 700 de ani mai t~rziu s` g`sim cea mai timpurie scriere clasic` ãgreceasc`Ò!... Ast`zi nici un grec nu ar recunoa[te meritul egiptenilor, cum de altfel mai t~rziu ru[ii, care, cu ajutorul celor doi greci cu nume slave, Chiril [i Metodiu, vor transforma alfabetul elenic n chirilic. Apari]ia romanilor a condus indirect la unificarea acestor pelasgi, traci, iliri, daci, ge]i, tibali [i odrii n lupta lor mpotriva cotropitorilor. Marea majoritate a popoarelor barbare care ne atac` sau ne traverseaz` sunt n num`r mic, fiind respinse ori absorbite f`r` a l`sa influen]e deosebite p~n` n secolul al VI-lea d.H. c~nd sosesc slavii, popor barbar, crud [i nemilos, care, dup` insuccesul de la Nordul Dun`rii, se a[az` n Sudul acesteia [i n felul acesta ne vor desp`r]i pentru totdeauna printr-un ãcoridor slavÓ de fra]ii no[tri de la sudul Dun`rii care se vor g`si ca ntr-un fel de sandwich ntre greci [i slavi. Mai exist`m [i ast`zi prin aceste locuri: istro-rom~ni (foarte pu]ini la num`r) prin aria iugoslavo-croat`, megleno-rom~nii, sub bulgari [i arom~nii (nc` n num`r mare) sub greci. Dup` ncerc`ri nereu[ite de asimilare for]at`, [i ast`zi, dup` aproape 1500 de ani de ocupa]ie, macedonenii nu [i-au schimbat nici limba, nici portul, iar limba sau ãdialectulÓ cum l numesc ei nsi[i, nu-l pot n]elege nici grecii, nici bulgarii ori iugoslavii, ci numai noi, rom~nii. De ce?... Aproape to]i avem prieteni ori cunoscu]i macedoneni [i dac` nu i-a]i ntrebat, o pute]i face acum: ntreba]i-i de ãdialectÓ [i ve]i r`m~ne uimi]i de similaritatea lui cu limba rom~n`. Limba lor este cea mai veche [i mai bine p`strat`, fiind de fapt limba pelasgic`, tracic` sau dacic`, dup` cum vre]i s` o numi]i [i care este [i... limba noastr`. §i dac` ne mai amintim c` n urm` cu 2000 de ani Alexandru I al Macedoniei era respins la Jocurile Olimpice pe motiv c` nu era grec, declara]iile grece[ti din prezent precum c` Macedonia este egal Grecia ne surprind. De ce oare 35 Noi nu suntem urma[ii Romei
  • 35. regele Filip al Macedoniei i va aduce t~n`rului de 7 ani, Alexandru, pe Aristotel (care era grec dup` tat` [i macedon dup` mam`) ca s`-l nve]e limba civiliza]iei de atunci, elena, dac` a[a cum spun azi grecii, ei, macedonenii, sunt greci? De ce a trebuit s` treac` 2000 de ani de la moartea lui Alexandru Macedon, ca acesta s` fie recunoscut ca grec [i pus n Pantheon? Aceast` p`rere asupra originii [i locului macedonenilor [i mai ales asupra adjudec`rii lor de c`tre alte na]ii este mp`rt`[it` [i de al]i istorici. De exemplu Raymond Bonner, care n The New York Times public` un articol despre Macedonia, ãp`m~nt care nu poate avea un numeÓ, acesta fiind adjudecat de c`tre bulgari, greci [i s~rbi. Bonner spunea despre Alexandru Macedon c` orice ar fi fost, numai grec nu...16 Paradoxal, singurii care nu s-au implicat n adjudecarea Macedoniei au fost ãfra]iiÓ lor din nord, adic` noi rom~nii, care, n plus, aproape ntotdeauna i-am neglijat [i abandonat. §i totu[i, n 1995, o delega]ie rom~n` care a vizitat Albania a decis de comun acord cu guvernul albanez s` deschid` pentru popula]ia macedonean` local` biserici rom~ne [i [coli cu predare n limba rom~n`. S` nu uit`m c` n Grecia n perioada ante-belic`, n Macedonia, existau biserici [i [coli rom~ne[ti care mai t~rziu au fost arse [i distruse iar popula]ia local` (arom~nii - cum se numesc ei n[i[i, valahi, cum grecii n numesc cu dispre]) a fost persecutat`, chinuit`, chiar omor~t`, unii reu[ind s` scape fugind n Rom~nia, al]ii chiar n America, unde-[i povestesc [i ast`zi necazurile trecutului. S` fim [i noi oare, descenden]i direc]i ai poporului pelasgic, trac, un popor blestemat?... §i ast`zi ucrainenii [i ru[ii vor s` ne fac` s` uit`m cine suntem, acolo la noi acas`, n Bucovina, ´ara Her]ei, Basarabia [i Buceag, unde rom~nilor li se spune c` nu sunt ãrom~niÓ, ci o na]ie slav`, vorbind o limb` slav`, moldoveneasc`!... C~nd oare ne vom dezdoi genunchii [i vom sta n picioare, drep]i, noi rom~nii din Rom~nia, Basarabia, Bucovina, ´inutul Her]ei, Banatul S~rbesc, 36
  • 36. Fig.12.Pelasgicaarhaic`[iarialimbiipelasge”ntreorizonturileanilor30.000[i8.175.d.H. ãDelaAtlantic[ip~n`laDon[iMareaGetic`(MareaNeagr`)aexistatoimpresionant`ariecultural`,osublim` unitatedemanifestarespiritual`/lingvistic`,delaãDansulÓbizonilor,dinsanctuarul-pe[ter`delaAltamira(Spania), saudelaFront-deGaume(Fran]a),laFelinadefilde[delaPavlov(Cehia),laPantera,cai[iãCavalerucisÓ,din sanctuarul-pe[ter`delaCuciulat(1.500-1.200”.e.n.dinRom~nia)orilaGaie-natac,dinsanctuarulpe[teriiGaura Chindiei(10.000-8.000”.e.n.-Rom~nia)Óa[anespune”nãCaieteleDaco-Rom~nieiÓIonPachiaTatomirescu. *CaieteleDaco-Rom~niei,AnulIII,nr.6,23dec.1997-21martie1998,EdituraAethicus,Timi[oara,Rom~nia. 37
  • 37. Buceag, Cadrilater, din Pocu]ia [i Ungaria, din toat` Macedonia, pentru a ne proteja drepturile?... S` vedem cum arat` limba macedonean` n compara]ie cu limba dacorom~n`. Pentru aceasta am ales un c~ntec vechi arom~n, compus cu mult nainte ca Bolintineanu s` publice ãMuma lui §tefan cel MareÓ: Dialect arom~n-macedonean Traducere n rom~ne[te Cari-nÕi bati, noaptea Cine-mi bate noaptea La firida mea, moi? La fereastra mea, m`i? Io huia, msata Marioara Eu sunt, frumoasa M`rioara Nu-nÕi ti-aspirea, moi. Nu te speria, m`i. ÉÉÉÉÉÉÉÉÉÉÉ ÉÉÉÉÉÉÉÉÉÉÉÉÉ Scoal aprondÕi lampa ScoalÕde-aprinde lampa S-ti vedua fata ta, S`-]i v`d fa]a ta Fata ta tea alb-arosi Fa]a ta cea alb`-ro[ie Ca trandafila. Ca de trandafir. 38 MERGI LA SECTIUNEA URMATOARE
  • 38. BUREBISTA D up` ce v-am purtat cu imagina]ia peste Europa preistoric`, povestindu-v` despre str`mo[ii no[tri ndep`rta]i, pelasgii (traci, ge]i, sci]i, daci - numi]i astfel, nu dup` limba vorbit`, care era aceea[i - pelasgica sau Latina prisc`, ci dup` localizarea lor geografic`, cum [i azi, noi dacorom~nii, mai suntem numi]i: moldoveni, reg`]eni, vlahi, b`n`]eni, dobrogeni ori macedoneni), voi ncepe s` vi-i descriu pe unii din aceia care au avut atunci un impact asupra viitorului nostru de azi: voi ncepe cu BUREBISTA, cel mai mare dintre Regii Traciei, care s-a n`scut cam pe la nceputul secolului I .d.H., la mai mult de 2000-3000 de ani de la pr`bu[irea Marelui Imperiu Pelasgic, atunci c~nd lumea antic` era dominat` de Imperiul Roman. ¥ •n 111 .d.H., se na[te la Argedava, ca fiu al regelui burilor, un t~n`r care va readuce spa]iul carpato-dun`rean [i locuitorii acestuia din nou n fruntea Europei pre-istorice, se na[te Burebista. ¥ 84 .d.H.: la v~rsta de 27 de ani, pleac` n fruntea unei armate, primit` de la tat`l s`u, [i cucere[te Coste[tii, unde se instaleaz` ca re-unificator al regatelor dacice. Cam tot atunci, la Roma, Sulla punea m~na pe putere. ¥ 80-70 .d.H., Acornion, prietenul s`u, n v~rst` de cca. 30 de ani este trimis n misiune diplomatic` la Argedava, la tat`l lui Burebista (pe atunci n v~rst` de 60-70 de ani). ¥ 7 iunie-9 august 48 .d.H., Acornion l va nt~lni pe Pompei. ¥ 44 .d.H., la v~rsta de 67 de ani [i dup` o domnie de 38-40 de ani Burebista va muri, se pare asasinat. 39 Noi nu suntem urma[ii Romei MERGI LA SECTIUNEA PRECEDENTA
  • 39. Fig.14. Sanctuar dreptunghiular de 3 x 6 tambururi de granit (andezit) de la Sarmi-seget-usa (Eu-m` gr`besc-s` curg , sanskrit`) De fapt la Sarmi-seget-usa s-au descoperit patru sanctuare dreptunghiulare: - la nivelul inferior, un sanctuar de 4 x 13 tambururi, av‰nd incluse ”ntre ele, ”ntr-o pozi]ie longitudinal` [i central`, simetric ”n raport cu centrul sanctuarului ”nc` 7 tambururi mai mari ca diametru [i supra”n`l]ate. - la nivelul mediu, unde se afl` [i sanctuarele circulare al`turi de discul de andezit al lui Aplo, sunt ”nc` dou` sanctuare, unul de 3 x 5 [i altul de 3 x 6. - la nivelul superior g`sim unul de 4 x 10 tambururi Fig.15. Dup` S. Bobancu , C. Samoil`, E. Poenaru, 1 tambur=1 an dacic •n felul acesta sanctuarul de 4x13 tambururi este purt`torul unei perioade de timp tipice dacilor, perioada de 52 de ani.
  • 40. Pentru simpla dumneavoastr` curiozitate voi face o paralel` ntre Burebista [i Cezar. ¥ 100 .d.H., se na[te Iulius Cezar. ¥ 58-51 .d.H., cucere[te Galia [i scrie ãDe Bello GallicaÒ. ¥ 48 .d.H., l nvinge pe Pompei la Pharsalas (nchipui]i-v` cum s-ar fi schimbat istoria dac` ar fi fost invers). ¥ 44 .d.H., preg`te[te campania mpotriva regelui Burebista, dar... este asasinat [i moare la v~rsta de 66 de ani. Dar s` revenim la magnificul nostru rege, uitat de istoricii no[tri, scos din c`r]ile de istorie alternative, aruncat n groapa istoriei tocmai de aceia care ar fi trebuit s`-i apere memoria, istoricii no[tri. Burebista [i propune [i realizeaz` reunificarea popula]iei tracice; n procesul de reunificare limba [i religia au fost elemente fundamentale. Rolul limbii [i religiei comune p`g~ne a constituit un mijloc puternic de nentrerupt` leg`tur` a unit`]ii [i fr`]iei ntre toate p~lcurile neamului nostru, f`r~mi]at p~n` la el; Burebista a unit neamurile ntr-o mp`r`]ie respectat` aici n Centrul [i R`s`ritul Europei, ntinz~ndu-[i hotarele de la lacul Constan]a (Elve]ia de azi) p~n` dincolo de Nipru. Numele adev`rat al lui Burebista s-a pierdut undeva prin veacuri, dar inteligen]a, puterea [i vitejia lui n lupt` aveau s`-i aduc` meritatul nume de BU-ERE-BU-IST-AS (Care-era- care-este-nu), ceea ce nseamn` ãNemaipomenitulÓ, ãCum nu a mai fost [i nu mai esteÓ.17 Joannes Magnus18, considera c` adev`ratul nume al s`u a fost Boroista (vezi c.XVII ) [i vorbe[te despre el: ãBOROISTA se num`r` printre regii str`luci]i ai Go]ilor [i, pe bun` dreptate, a fost a[ezat la loc de cinste n timpul s`u, n vremea Regatului Gotic, pe vremea c~nd Roma era sub conducerea lui Sulla, care domnea mai cur~nd violent dec~t moderat (se refer` la dictatorul Lucius Cornelius Sulla, 138-78 .d.H., n.t.). Acela, n`scut n cetatea Romei [i educat dup` obiceiurile cele mai barbare, le-a [i exercitat apoi cu cruzimea care i era proprie. Acest Get ns`, BOROISTA, de[i crescut pe t`r~muri barbare, a demonstrat c` [i-a nsu[it cele mai umane obiceiuri. •n timp ce Sulla 41 Noi nu suntem urma[ii Romei
  • 41. 42 Fig.16.Vederedeansambluasanctuarelor-calendar(reconstituirepemachet`lascar`) Subaspectconstructivsepotvedea:Marele[imiculsanctuarcircular,disculsolarc‰t[icelepatrusanctuare dreptunghiulare.EnigmaSarmi-seget-usa-ei,aceluimaivechicalendareuropean,amo[teniriil`satenou` destr`mo[iicarpato-danubieniseparec`numaiesteoenigm`. *CalendaruldelaSarmizegetusaRegia,S.Bobancu,C.Samoil`,E.Poenaru.Ed.Academiei,Rom~ne,Bucure[ti,1980.
  • 42. se comporta fa]` de propriii lui cet`]eni ca un asasin, Boroista era indulgent [i cu du[manii nvin[i [i a[a a r`mas ca un [ef de stat uman; Sulla ac]iona la voia nt~mpl`rii; Boroista, cu mare pruden]`; acela (Sulla) [i exercita func]ia de conducere prin violen]`, acesta prin consilii, virtu]i [i reglement`ri juridice. Apoi, dac` facem o compara]ie ntre cei doi conduc`tori, n general, socot c` este de ajuns s` afirm`m c` nu to]i Ge]ii sunt sau au fost umani, nici cel care este Roman c` este str`in obiceiurilor barbare. Sub acest Boroista a tr`it [i genialul [i admirabilul profesor Deceneu, i]it din vechile [coli filosofice eline sau, dup` al]ii, din cele egiptene, ajung~nd la cel mai nalt grad de n]elep- ciune filosofic` a oamenilor [i admirat ca atare de p`tura elevat` a societ`]ilor umane contemporane lui, ajuns n rangul de rege la Go]i gra]ie prieteniei lui cu regele Boroista. Acest rege cu totul prudent a atras aten]ia prin acel umanitarism de care a dat dovad` foarte limpede, c`ci judeca cu mult` n]elepciune at~t faptele umane, c~t [i cele divine [i adunase n jurul lui profesori care [tiau s` diferen]ieze, c~nt`rind cu dreapt` n]elepciune, faptele trec`toare ale domniei de cele care ]in de adev`rata [i ve[nica n]elepciune; de la dasc`lii cei b`tr~ni a nv`]at Deceneu ce nseamn` cu adev`rat pruden]a [i la ce te po]i a[tepta de la omul onest [i foarte citit; de aceea s-a bucurat de mult` autoritate [i n r~ndul oamenilor simpli, precum Zamolxe de care am vorbit mai sus; de aceea ei, c~nd auzeau vocea regelui lor, socoteau c` o aud pe cea a unui Dumnezeu. A educat oamenii, i-a instruit cu mult` n]elepciune [i i-a mpodobit cu n]elepciunea [i pietatea religioas`; a ales preo]i, a ierarhizat pontifi capabili s` interpreteze [i legile, dar [i faptele de religie. Pe ei i consulta f`r` ocol cu privire la treburile statului.Ó Monede descoperite din vremea lui, n Transilvania, ni-l nf`]i[eaz` pe acest rege al regilor cu dou` capete, simboliz~nd trecutul [i prezentul. Unele inscrip]ii de pe monede sunt n limba tracic`, ãlatina prisc`Ò, [i-l numesc pe Burebista SARMIS VASIL, Cel Mai Mare Rege. Alt nume al lui, cu n]elesul de st`p~n absolut al tracilor este ãPAVEL-TERÓ. 43 Noi nu suntem urma[ii Romei
  • 43. Fig. 17. Discul solar (al lui Aplo ”nconjurat de cei 10 ucenici ai s`i ??). 44 Fig. 18. Acela[i disc de andezit de la SARMI-SEGET-USA (n sanscrit` Ð Eu m` gr`besc s` curg)
  • 44. Numele so]iei lui, Zina, mp`r`teasa [i marea preoteas` a tracilor, s-a g`sit tot pe dou` monede din Transilvania.17 Sf`tuitorul lui, Marele Preot Deceneu, i-a instruit pe traci s` tr`iasc` potrivit cu legile naturii cunoscute p~n` azi ca ãLegile BelagineÓ.19 Se pare c` n timpul lui Burebista s-a decis ca anul I s` fie anul c~nd s-au n`scut cei doi Zamolxis, 713 .d.H.; trebuie notat c` anul reformelor politico-religioase 666 apare pe tot felul de inscrip]ii de pe tot teritoriul pelasgic, ca ãSSSÓ (6,6,6) sau ãCCCÓ (C-grecesc) ori ãVIVIVIÓ (6-latin).20 Este interesant de observat cum aceast` cifr` apare n rug`ciunea unei femei gete, Zamolxiene, g`sit` pe o plac` de marmur` la Tomis, con]in~nd [i un ... acrostih... dovedind nc` o dat` marele rafinament atins de geto-daci. Fig. 19. Fragment de roat` de piatr` din]at` ”n interior de la Sarmi-seget-usa Dacica. 45 Noi nu suntem urma[ii Romei
  • 45. AYRELIA I STRŒLUCITOARE BENERIA I CURATŒ SYM FORO I MŒREA´Œ DOAMNŒ SYN DIO I SUNT CREDINCIOASŒ SYN ZE SASE TRI I SUNT CU TREI DE §ASE KAI TETHI GATRI I DAR AT•T TE ROG AYRIS NONAM I C•NDVA SŒ MŒ AJU´I NIASCHARIAN I SŒ RENASC Citind doar primele litere n acrostih avem forma]ia ÒABT SSS KANÓ: ãCu 666, de aniÓ acesta fiind semnul la care se nchinau cei ntor[i la adev`rata religie, semn ce se purta pe m~na dreapt` sau pe frunte.21 Re[edin]a ini]ial` a regelui, Sargedava este localizat` pe undeva pe la Coste[ti (dealurile Or`[tiei). Principalul ajutor al regelui trac de atunci era DECENEU, marele preot care, dup` ce a fost pentru o perioad` de timp n Egipt, ini]iindu-i pe preo]ii egipteni n tainele sacerdotale pelasgice, revine n Ge]ia (Go]ia - dup` povestirea istoricului ostrogot Iordanes), devenind [eful suprem al spiritualit`]ii tracice, reu[ind mpreun` cu Burebista s`-i uneasc` pe traci at~t militar, c~t [i spiritual. Burebista [i ndeamn` supu[ii la ãabstinen]`, sobrietate [i ascultare de porunciÓ, noul mod de via]` fiind propagat dintr-un centru spiritual, numit de Straborn ãMuntele Sf~ntÓ, legendarul KOGAION care, dup` Adrian Bucurescu, ar fi undeva n mun]ii Bucegi, l~ng` ãSfinxul Rom~nescÓ, deoarece KOG-A-ION nsemna [i ãCapul MagnificuluiÓ; cu toate astea, azi, mul]i arheologi localizeaz` legendarul Kogaion undeva pe Dealul Gr`di[tei (1200m altitudine) n Masivul Surianu (Surya = Zeul Soare la vechii vedici), la Sarmisegetusa Regia (Gr`di[tea Muncelului) afl~ndu-se [i unul din sanctuarele patrulatere. S` fie oare acesta l`ca[ul unde preo]ii lui Zamolxis, Zeul sub-p`m~ntean, ofereau credincio[ilor acea nemurire complet`, at~t a sufletului, c~t [i a trupului, unde ucenicii (ãrecru]iiÓ) c~ntau: ãSf~nt e Domnul Nop]iiÓ?22 46
  • 46. La sudul Dun`rii proconsulul provinciei Macedonia, generalul Varro Lucullus, n cadrul celui de-al doilea ãr`zboi MithridaticÓ (74-72 .d.H.), ocup` ora[ele grece[ti vest-pontice, de la Apollonia p~n` la Delta Dun`rii, ncheind un tratat ntre romani [i alte cet`]i vecine, cu avantaje [i obliga]ii pentru ambele p`r]i. Aceast` tutel` mascat` i nemul]ume[te pe locuitorii ora[elor grece[ti, care trimit o solie la Burebista s`-i ajute. Oastea proconsulului Macedoniei, a generalului Antonius Hybrida este nvins` l~ng` Histria; Burebista supune pe cale pa[nic` ora[ele: Tomis (Constan]a de azi), Calatis (Mangalia), Dionysopolis (Balcic) [i Apollonia. Pe calea r`zboiului sunt integrate cet`]ile: Aliobrix (Cartal, sudul Basarabiei, ocupat azi de ru[i, sub numele de Orlovka), Tyras, Odessas (Odesa, azi ora[ ucrainean ce are n centrul lui cel mai romantic cartier, cartierul... ãMoldoveancaÓ!).23 Burebista [i ncepe organizarea puterii monarhice cu caracter militar prin activit`]i administrative cum ar fi: recrutarea de oameni ns`rcina]i cu administrarea agriculturii, str~ngerea d`rilor, supravegherea muncilor ob[te[ti obligatorii, f`c~nd posibil` realizarea sistemului de fortifica]ii n Dacia (nucleul din Mun]ii Surianu ntins pe o suprafa]` de 200 km p`tra]i). Incinta militar` din centrul religios are o suprafa]` de 3 hectare, cu ziduri de piatr` ecarisat` (blocuri de calcar fasonate) care fac din Sarmisegetusa dacic` un unicat n Europa; Zidul Dacic (Murus Dacicus) este format din cet`]i construite din blocuri de calcar; a construit [i cet`]i de piatr` nefasonate, legate cu lut, ca cele de la Piatra Neam] (Piscul B~tca Doamnei [i colina Cozla), Cet`]eni (Jud. Arge[), Covasna-Valea Z~nelor sau Sighi[oara. Armata lui num`ra, la vreme de r`zboi, mai mult de 200.000 de oameni, f`c~ndu-l de temut. La cel de al II-lea Congres Interna]ional de Dacologie am avut pl`cerea s` o ascult pe prof. Gianina Georgescu din New York vorbindu-ne de Dacii din Spania: ãNoi dacorom~nii, direc]i descenden]i ai acestora ne m~ndrim mai pu]in cu str`mo[ii daci consider~ndu-i ni[te barbari. •n schimb ne m~ndrim din ce n ce mai mult cu ob~r[ia 47 Noi nu suntem urma[ii Romei
  • 47. fra]ilor no[tri romani care ne-au omor~t, jefuit [i umilit. •n schimb, spaniolii se m~ndresc [i ast`zi cu simbolurile getice, s`ge]ile [i jugul, care stau pe stema noului stat al Spaniei, noble]ea [i dreptul la suveranitate. De asemenea, geticismul [i genealogia getic` devin stan- dard pentru noble]ea nobilimii spaniole, at~t c~t [i ideea nemuririi Zamolxiene, dispre]ul fa]` de moarte. Foarte interesant este faptul c` nu g`sim aproape nimic scris n Spania despre cucerirea Daciei de c`tre Traian (care era n`scut n Spania). •n schimb, g`sim o tradi]ie invers`, o tradi]ie dacic` a Spaniei. Spaniolii sunt descenden]i din ge]i sau daci, iar Spania a fost fondat` - la a IV-a ei ntemeiere, cea definitiv`, n secolul al V-lea - de poporul de la Dun`re. Cei care n Tracia erau numi]i Ge]i au fost numi]i pe vremea lui Procopius Go]i [i n vremuri mai vechi fuseser` numi]i Sci]i. Legile lor au fost alc`tuite de Samolse, a[a cum precizeaz` foarte clar Messenius. Respectul pentru biseric` i mpiedic` pe autorii spanioli s`-l numeasc` pe Zamolxis fondator de religie [i de aceea ei l folosesc pe Deceneu. Deceneu nu se cuvenea s` fie p`g~n. De aceea el apare ca un fel de cre[tin care-i nva]` pe go]i teologia [i pune preo]i [i episcopi. El ini]iaz` n r~nduiala celor dou`sprezece semne, n astrologie [i astronomie. Fi]i m~ndri de daci, renvia]i amintirea lor, [i rescrie]i istoria noastr`.Ó Burebista ducea [i o politic` extern` activ`, intervenind chiar [i n cadrul conflictului deschis dintre cei doi rivali ai Romei (respectiv Cezar [i Pompei) n anul 48 .d.H. •n leg`tur` cu aceasta, o inscrip]ie recent descoperit` la Balcic (anticul Dionysopolis) citeaz` numele lui Acronion, un mesager personal trimis de Burebista la generalul Pompei pentru a-i sugera ipoteza unei alian]e cu ultimul. Vor mai trece cam 3-4 ani p~n` c~nd Cezar, dup` ce-l va nvinge decisiv pe Pompei l~ng` Pharsalla, pentru a se r`zbuna pe fostul aliat al inamicului s`u va trimite numeroase legiuni cu ãmisiuni de pedepsireÓ c`tre grani]ele regelui geto-dacilor. Oricum, la scurt timp nainte de a ncepe lupta decisiv` cu regele trac, pe 15 martie 44 .d.H., Cezar a 48
  • 48. fost asasinat n senat de noii s`i adversari politici secre]i [i la scurt timp [i Burebista va muri n circumstan]e asem`n`toare. Doi dintre cei mai str`luci]i militari ai lumii antice au disp`rut astfel, aproape simultan, istoria conferindu-le destine similare. Marele preot Deceneu a fost ulterior numit succesor al regelui defunct. Azi e dificil s` apreciem n ntregime cuno[tin]ele sale [tiin]ifice extrem de vaste. Numeroase inscrip]ii n piatr` sugereaz` no]iuni de matematic` cum ar fi triunghiul lui Pitagora, a[a-numitul ãnum`r perfectÓ 6 sau ãnum`rul cosmicÓ 36; informa]ii de astronomie despre ãpentagonul planetarÓ (acesta fiind: Saturn, Jupiter, Marte, Venus [i Mercur); pozi]ia soarelui la echinoc]ii [i solsti]ii; pozi]ia lunii la cele patru faze ale sale [i calendarul dacic (unde un an de 360 de zile alterna cu unul de 365 de zile). Ultimul este confirmat de scena pictat` pe o cup` de fructe descoperit` la B~tca Doamnei, ca [i pe o lamp` de lut ars g`sit` pe l~ng` B`rbo[i-Gala]i. O tablet` descoperit` la Dumbrava (jude]ul Ia[i) confirm` n]elegerea de c`tre Marele Preot a celor 4 anotimpuri [i 12 semne zodiacale ntr-o manier` ce aminte[te de zodiacele vechi chineze[ti sau maia[e. Autori, istorici, arheologi, ba chiar [i juri[ti nordici, to]i str`luci]i erudi]i, printre care [i Carolus Lundius24, subliniaz` un adev`r de net`g`duit [i anume c` elinii [i latinii se fac vinova]i de st~lcirea unor nume de popoare, de regi, de cet`]i, de ape etc., acesta fiind [i cazul lui DROMGETHIS, OSTROGETA, BOROISTA, DECIBALUS, DICENEU... •n contextul celor prezentate, cum putem crede c` a[a o societate evoluat` [i puternic` [i-ar fi putut uita limba na]ional`, costumele tradi]ionale [i obiceiurile ad~nc nr`d`cinate n mai pu]in de dou` secole de asuprire roman`, a[a cum unii ãistoriciÓ (sunt ei oare ai no[tri?) caut` s` ne nve]e?! Cum este posibil ca, n timp ce doar 14% din teritoriul dacic fiind cucerit [i ocupat de nes`tulul imperiu Roman, adic` de trupe de mercenari analfabe]i, care de-abia puteau nchega dou` vorbe n latin`, ace[tia s` ne nve]e pe noi o limb` pe care ei n[i[i nu o vorbeau cum trebuie? Oricum, se 49 Noi nu suntem urma[ii Romei
  • 49. argumenteaz` c` ei ne-au nv`]at latina [i mai mult, ne-au f`cut s` ne uit`m limba noastr` matern` p~n` la limita la care doar vreo 7-8 cuvinte au mai r`mas n limba noastr` rom~n` contemporan`! Tracii ar fi putut fi, n ceea ce ne prive[te, oameni inteligen]i, dar este absurd s` g~ndim c` str`mo[ii no[tri, tr`ind liberi [i ferici]i pe restul de 86% din teritoriile trace, s` nceap` subit un maraton prin v`i [i defilee, p`duri [i mla[tini c`tre teritoriile (mult mai mici) dominate de opresori, hot`r~]i s` nve]e o limb` mai la mod`! •nsu[i g~ndul este absurd. 50
  • 50. 51 Noi nu suntem urma[ii Romei PODUL DE PIATR` DE PESTE DUN`RE P odul de piatr` de peste Dun`re a fost una din minunile antichit`]ii; romanii ni-l prezint` ca fiind o realizare a lui Apolodor din Damasc, idee preluat` [i de unii dintre ãistoricii no[triÓ. Exist` unii care nu i-au crezut, cum a fost domnul C. Iordache.25 Este ilogic ca o armat` care posed` teritoriul doar de pe un mal al fluviului Dun`rea (Istrul) s` reu[easc` construirea unui pod de piatr`, al c`rui al doilea cap`t se afla pe teritoriul inamic. Ast`zi, cu toat` tehnica modern` de care dispunem, se consider` c` un pod de piatr` peste Dun`re se poate construi ntr-o perioad` de aproximativ 5-7 ani... ori ãistoriciiÓ sus]in c` Traian l-a construit la nceputul celui de al doilea r`zboi cu dacii n doi ani?!... Socotim imposibil` construirea ntr-o perioad` at~t de scurt`, de numai doi ani, a unui pod de piatr` peste Dun`re, n special c~nd Traian se g`sea n plin` campanie militar`, contraatacurile lui Decebal provoc~nd mari pierderi invadatorilor romani. Este ciudat c` nici un itinerariu antic [i nici un text epigrafic nu ne vorbe[te de ãpodul lui TraianÓ [i nu a fost g`sit niciodat` vreun text care s` vorbeasc` de tehnica folosit` n construirea lui. Deoarece comentariile ãDe Bello DacicoÓ ale lui Traian sunt pierdute, ast`zi avem la dispozi]ie numai Columna lui Traian, unde se vede clar c` n anul 101 d.H., romanii treceau Dun`rea pe un pod de vase. De ce oare, m~ndrul arhitect Apolodor din Damasc, c`ruia i se atribuie construc]ia podului [i a Columnei lui Traian, a uitat s` imortalizeze pe Column` o asemenea mare realizare - un pod de piatr` peste Dun`re care era chiar opera sa?!
  • 51. 52 Oare nu este mult mai verosimil ca podul de peste Dun`re s` fi fost construit de poporul care st`p~nea ambele maluri ale fluviului, popor condus de cel despre care Strabon scria: ãBurebista st`p~ne[te tot teritoriul de pe ambele maluri ale Dun`rii, este temut de romani, ataca, trecea fluviul c~nd voia prin MacedoniaÓ. Luat prin surprindere de invazia romanilor, Decebal, un mare strateg, ncearc` s` opreasc` naintarea romanilor, demol~nd partea de lemn carosabil` a podului, restul fiind incendiat, dup` cum arat` b~rnele arse de la fa]a locului. Din acest motiv Traian [i-a trecut trupele n Dacia nu pe un pod de piatr` ci pe unul de vase, dup` cum chiar Apolodor din Damasc arat` pe Columna lui Traian. Mai t~rziu armata roman` a ref`cut vechiul pod de piatr` al lui Burebista pentru a transporta prada luat` de la popula]ia dacic`, dar c`r`mizile cu [tampila legiunilor romane g`site pe acest loc nu dovedesc c` ei au [i construit podul! •n secolul al IV-lea d.H., Constantin cel Mare, dac de origine n`scut la Ni[, reconstruie[te podul de la Drobeta, adaug` un castru cu patru turnuri [i un edificiu cu numeroase nc`peri. Men]ion`m c` ntr-o balad` arom~n`, ãPuntea din art`Ò, se vorbe[te de trei me[teri iscusi]i care au construit un pod peste Dun`re [i care au lucrat la el 6 ani.
  • 52. 53 Noi nu suntem urma[ii Romei DIURAPNEUS, supranumit [i ...Decebal Motto: ãDin Zei de-am fi scobor~tori, C-o moarte tot suntem datori; Totuna e dac-ai murit Fl`c`u ori mo[ ”ng~rbovit, Dar nu-i totuna Leu s` mori, Ori C~ine-nl`n]uitÓ. (George CO§BUC: ãDecebal c`tre poporÓ) ë n perioada secolului I d.H. spa]iul Carpato-Dun`rean-Pontic ne apare ca o mare zon` de h`r]uire a popula]iei autohtone tracice, care este continuu pr`dat`, furat`, mpins`, lovit`, izbit` [i jefuit` de popoarele nou sosite care reu[esc s` se a[eze [i... s`-[i creeze propria ãistorieÓ [i ãcultur`Ò, fur~nd-o de la noi. Grecii sosi]i n patru valuri din zona Estic` a M`rii Caspice (1900-1400 .d.H.) s-au a[ezat lini[ti]i [i sunt [i ei acum cuceri]i de... Romani... [i vor sta sub jugul acestora 500 de ani, mai mult ca noi, dacii,... dar ãminuneÓ, ei nu-[i vor ãschimbaÓ limba, ci, numai noi, [i nu n 500 de ani, ci n 100 [i ceva! S` fie aceasta adev`rat, ori adev`rat e c` limba dacilor a fost a[a-zisa ãlatin` priscaÒ dup` cum ne spunea Nicolae Densu[ianu, [i, n felul acesta, ei, dacii, nu a mai trebuit s` nve]e ão nou` limb`Ò, [i s-o uite pe a lor ? •n aceast` perioad`, n vara anului 87 d.H., mp`ratul roman Domitian trimite, sub comanda lui Cornelius Fuscus, trupe romane s` ocupe Dacia de la nordul Dun`rii. Acesta trece pe un pod de vase Dun`rea, la Tapae (Por]ile de Fier) dar este atacat de daci, prin surprindere, [i... nvins. Legiunea roman` a V-a Alaude este complet nimicit` iar generalul ei Cornelius Fuscus, ucis n lupt`. Dar cine a fost conduc`torul armatei dacice?... Numele lui, numele dacului nving`tor, a fost consemnat numai de Tacitus (din opera c`ruia se va inspira Orasius n secolul V d.H. [i Iordanus, sec. VI d.H.)... numele lui
  • 53. 54 era... DIURAPNEUS ãCel OrfanÓ, un tarabostes din Sud-Vestul Daciei, care a fost apoi divinizat, ca un semizeu, de popula]ia dacic`, supranu- mindu-l DE-CEBALUS, ãNeam de CalÓ ori ãPe CalÓ, ãCavalerÓ, ori ãI NOROGULÓ (Ducipalul) [i c`ruia, regele dac de atunci, DURAS, printr-un gest nobil [i inteligent, i va ceda tronul. Pe vasul funerar descoperit la Gr`di[tea de Munte - Sarmi-seget-usa (eu m` gr`besc s` curg - sanscrit`) - apar dou` [tampile cu inscrip]ia: DE CE BALUS PERS CORILO, ce se poate traduce ãDecebalus a pl`tit n`l]area la cerÓ... iar dac` l citim n oglind` ãOliroc Srep Sula Beced: Viteazul Cal s-a sinucisÒ. Dar inscrip]ia se mai poate citi [i: ãDE CEBALUS PERSCO RILOÓ: ãDe neamul calului va pieri du[manulÓ (Adrian Bucurescu, Dacia Secret`, Ed. Arhetip, Bucure[ti, 1998, p. 183). Se pare c` acest blestem a circulat printre daci p~n` la dispari]ia imperiului Roman. Go]ii care se credeau urma[ii Ge]ilor au avut un rege cu nume predestinat, ALARIC, Inorogul, n`scut n... Dacia, care purta n sufletul lui acest blestem, astfel c` la nceputul secolului V d.H., vizigo]ii, condu[i de Inorog, au p`r`sit Hemus - Peninsula Balcanic` [i au p`truns n Italia. Alaric cucere[te Roma la 24 August 410 d.H., distrug~nd-o p~n` n temelii, trec~nd-o prin foc [i sabie... S` se fi ndeplinit astfel blestemul lui De-Cebalus ? Dacii s-au luptat sub stindardul lupului, stindard tradi]ional al tracilor: capul de lup cu corpul de dragon; Romanii au avut capitala, Roma, ntemeiat` [i ea ãsub semnul lupuluiÓ... [i dup` vechile legende, de un raman, Enea-Str`lucitorul, plecat din zona Oltinei (Oltina-Latina). Dar [i numele de Roma nc` nu-[i are rezolvat` originea, provenien]a. Anul nfiin]`rii Romei nu este sigur. Nici numele ei nu este de la Romulus, cum afirm` legenda p`strat` de la istoricul Titus Livius: ÒCONDITA URBES, CONDITORIS NOMINE APPELLATAÓ - ci de la situa]ia ora[ului, a[ezat l~ng` o ap`, ãR•UÓ sau ãRUMONÓ (cuv~nt trac ori etrusc echivalent pentru r~u). Romulus nu a putut fi ntemeietorul ei, ci doar fiu al ora[ului de pe ãR•UÓ sau ãRUMONÓ, fiul Romei. •ntreaga legend` cu Romulus, pare a fi fost mprumutat`, spune Titus Livius, mai degrab`, din vechile legende ale poporului pelasgic (tracic), din care [i ei se tr`geau. A[a c` ei, dacii [i romanii, vorbeau aceea[i limb` [i dac` vrem s` l`s`m la o parte anii... nu este o ironie a isto- riei c` azi ei, Romanii, se numesc italieni, iar noi tracii-pelasgi, Rom~ni? Dar s` revenim la viteazul Diurapneus-Decebal; ca rege, reface unitatea statal` a Daciei, nt`re[te armata [i stabile[te leg`turi de
  • 54. 55 Noi nu suntem urma[ii Romei alian]` cu popoarele vecine form~nd noua Confedera]ie Dacic`, Dacia ncadr~ndu-se ntre grani]ele naturale precizate ulterior de Ptolemeu, din Carpa]i [i p~n` la Nistru (Tyros) [i de acolo la Dun`re. Neamurile getice mpr`[tiate n r`s`ritul Moldovei p~n` dincolo de Bug, iazygii [i roxalanii, se vor al`tura [i ei Confedera]iei opus` Romei. Din timpul lui Decebal dateaz` construc]iile grandioase de la Sarmisegetuza, dac` nu chiar nainte de el, incinta sacr`, discul solar de andezit, sanctuarele patrulatere, c~t [i atelierele metalurgice de la Gr`di[tea Muncelului, capabile s` produc` un fier cu o puritate de 99,97%26. •n acela[i timp la Roma Domitianus nemul]ume[te pe contemporanii s`i prin ãpolitica de grandoareÓ ce o duce: sec`tuirea finan]elor, propagarea despotismului, reprimarea crunt` a cre[tinismului. La 18 Septembrie 96 d.H. Domitianus este asasinat de un libert iar n ziua urm`toare armata [i conspiratorii l vor proclama mp`rat pe b`tr~nul senator MARCUS COCCEIUS NERVA, care l va adopta ca fiu [i asociat pe MARCUS ULPIUS TRAIANUS la 29 Octombrie 97 d.H. Traian, dup` nvingerea Germanilor, sup`rat pe ãdispre]ul pe care-l aveau dacii fa]` de romaniÓ (Pliniu cel T~n`r), hot`r`[te m`rirea efectivelor militare din Moesia inferioar`, construie[te castrul de la B`rbo[i-Gala]i, consolideaz` fortifica]iile din ora[ele pontice p~n` la Tyros (Nistru), dispune terminarea [oselei de la malul sudic al Dun`rii la Cazane (inscrip]ia Tabula Traiana confirm` aceasta). Dar adev`rata cauz` a reizbucnirii r`zboiului cu Dacia o constituie aurul pe care Dacia l st`p~nea, reprezent~nd pentru Roma un ãEl DoradoÓ, o ãCalifornieÓ a antichit`]ii. Traian ad`uga celor nou` legiuni de la Dun`rea mijlocie [i inferioar`, nc` alte patru, aduse din provinciile germane [i alte dou` create special cu prilejul primului r`zboi dacic. La 25 Martie 101 •mp`ratul Traian p`r`se[te Roma a[ez~ndu-se n fruntea a 150.000 de solda]i, ca s` cucereasc`... ce?... o ]ar` de analfabe]i, f`r` limb` [i cultur`?... o ]ar` cu foarte pu]in` popula]ie (cum le place ungurilor s` spun` de noi)? O ]ar` de agricultori f`r` o for]` armat`? Dac` eram a[a de pu]ini de ce i trebuiau lui Traian 150.000 de solda]i?!... Dac` eram a[a de s`raci de ce veneau la noi?!... •n vara anului 101 legiunile romane conduse de Traian debarcau la Lederata (Rama) [i se ndreptau spre Acidava (V`r`di]a). Decebal i l`s` s` p`trund` p~n` n Banat, concentr~ndu-[i oastea n zona de la Tapae-Bucova, unde Traian ob]ine o modest` victorie. Totu[i
  • 55. Fig.20. A[a ar`ta, EL, Decebal. Portret al marelui rege dac, de pe Columna lui Traian. *Decebal [i Traian, Ion Miclea, Radu Florescu, ED. Meridiane 1980. 56
  • 56. Fig.21. Nobil dac - Tarabostes - statuie decor‰nd aticul arcului de triumf al lui Constantin cel Mare de la Roma, el ”nsu[i dac de la sudul Dun`rii, satul Ni[. Figura dacului a fost tratat` cu respect, aerul lui b`rb`tesc, vigoarea trupului, atitudinea calm`, impun [i nu las` impresia unui speriat, umil captiv, ci mai degrab` a unui st`p‰n care [tie rosturile lumii. Dar ce mi se pare misterios sunt cei trei SSS (666 ori CCC ). •n anul 666 de la Zalmoxis, ”mp`ratul Burebista [i marele preot Decaineus au hot`r‰t s` restaureze ãadev`ratul cultÓ, dezv`luindu-le ge]ilor misterele sacre. Atunci s-a decis ca anul I al calendarului s` fie anul na[terii Celor Doi Zalmoxis. Astfel anul reformei religioase a fost 666, adep]ii lui consider‰nd acest num`r benefic (norocos), pe c‰nd adversarii l-au considerat num`r malefic. Complexul de sanctuare de la Sarmi- Seget-Usa constituind probabil apogeul [i centrul sacerdotic al misterelor sacre. Acest num`r apare pe foarte multe inscrip]ii dacice sub forma de CCC ori 666 (vezi opai]ul de la Drobeta, placa de marmur` de la Tomis, ori cea de la Tetovo (Macedonia). Cum de a ajuns 666 s` simbolizeze ãnum`rul fiareiÓ ”n ãApocalipsaÒ Sf‰ntului Ioan Teologul, este un alt mister! -Vezi ãTeribilul num`r 666Ó, Adrian Bucurescu, Dacia Secreta, ARHETIP R.S., Bucure[ti 1997. 57
  • 57. 58 aceast` victorie deschide romanilor drumul spre ´ara Ha]egului situat` n apropierea nucleului dacic din Mun]ii Surianului (Surya - zeul soarelui la vechii vedici). Datorit` diversiunii f`cute de Decebal, care se aliaz` cu burii, bastornii [i roxalanii trec~nd Dun`rea [i atac~nd a[ez`rile romane acum a[ezate ntre Dun`re [i Pontul Euxin (Constan]a), Traian este silit s`-[i retrag` o parte din legiunile din Dacia, pentru a-i respinge pe daci [i pe alia]ii lor din sudul Dobrogei, unde mai t~rziu, n 109, va ridica Monumentul de la Adamclisi [i Tropaeum Traiani. Al]i istorici spun c` acesta a fost ridicat de daci. •n prim`vara anului 102 Traian preia ofensiva, str`bate Muntenia prin pasul Bran, nving~ndu-l pe Decebal. •n urma p`cii ncheiate, Decebal pierde Banatul, ´ara Ha]egului, Oltenia, Sudul Munteniei [i al Moldovei. •n decembrie 102, la Roma, Traian prime[te numele de DACICUS (nving`tor al dacilor). Traian nt`re[te linia Dun`rii cu efective militare. •ntre 103-105, cu ajutorul lui Apolodor din Damasc (Siria), reconstruie[te podul de piatr` de peste Dun`re la Drobeta-Turnu Severin (adev`ratul constructor al podului fiind Burebista). Apolodor din Damasc era cel mai vestit arhitect al timpului s`u; lui i s-a ncredin]at mai t~rziu construc]ia Columnei lui Traian (ciudat c` pe co- lumn` a uitat s`-[i prezinte podul!). A scris [i o carte despre construc]ia, ori mai corect spus reconstruc]ia podului, care ns` s-a pierdut; cuprin- sul ei pare s`-l fi cunoscut DIO CASSIUS, care d` n istoria sa o descriere am`nun]it` [i exact` a podului. Marile construc]ii de poduri au ntotdeauna ceva simbolic, aproape eroic, semnific~nd tot at~tea m`rturii curajoase despre perpetua silin]` uman` de a nl`tura piedicile pe care natura le a[terne adeseori n calea noastr`; menirea lor este nlesnirea leg`turilor de comunica]ie sigure ntre un ]`rm [i altul... c~t despre reconstruc]ia podului de c`tre Apolodor, aceasta a nsemnat nlesnirea jefuirii ]`rii noastre, a subjug`rii [i sclaviei poporului dac, a cotropirii n propor]ie de 14% a teritoriului Daciei, cum nc` mai spun unii dintre ãistoricii no[triÓ, n scop ãcivilizatorÓ! Constantin cel Mare, dac n`scut n satul Ni[ de la Sudul Dun`rii, va reconstrui [i el acest pod la aproape 200 de ani dup` retragerea trupelor romane din Dacia. De ce l va fi reconstruit el dac` dup` retragerea romanilor locurile au r`mas pustii, goale, a[a cum sus]in unii istorici? §i dac` nrobirea, njosirea, jefuirea o numesc d~n[ii proces civilizator, de ce s` nu le spunem [i ru[ilor tot... ãcivilizatoriÓ pentru
  • 58. 59 Noi nu suntem urma[ii Romei c` [i ei ne-au ãcivilizatÓ mai bine de 50 de ani, de am r`mas s`raci dup` at~ta ãciviliza]ieÓ... ori ãbunului prieten HitlerÓ [i germanilor s`i care v`z~nd c` nu vrem s` intr`m n r`zboi al`turi de ei ne-au ãcivilizatÓ mp`r]ind cu generozitate trupul ]`rii: Transilvania la unguri, Bucovina la ru[i, Cadrilaterul la bulgari. Al doilea r`zboi al lui Traian mpotriva lui Decebal, ncepe n vara anului 105, c~nd Traian sose[te la Drobeta-Turnu Severin. (Reamintim c` ntre timp a avut loc o tentativ` de asasinat mpotriva lui Traian care ns` a e[uat. Ar fi schimbat oare reu[ita atentatului soarta noastr` de azi ?... Am fi ar`tat diferit ?... Am fi vorbit o alt` limb`?... Iat` ntreb`ri ce r`m~n f`r` r`spuns.) S` revenim deci la armatele romane, care, dori- toare nu de faim` ci de aurul [i averile dacilor, nainteaz` n trei coloane: - prima coloan` nainteaz` pe Valea Cernei (prin locurile unde legendele tracice povesteau c` venea tocmai din Nordul Egiptului, s` moar`, pas`rea PHOENIX; ea ]inea n cioc cel mai vechi nsemn pelasgic, iar n gheare ãsmirnaÓ; din cenu[a ei, undeva n mun]ii Cernei, pas`rea Phoenix ren`[tea). A[adar prima coloan` roman` nainteaz` prin Valea Cernei, ´ara Ha]egului, ajunge la cet`]ile Coste[ti, Blidaru [i Piatra Ro[ie, pe care le distruge. - a doua coloan` urc` pe Valea Jiului, pe la Castrul de la Bumbe[ti, p`trunz~nd n Masivul Surianul pe la Bani]a. - a treia coloan`, condus` de Traian, se deplaseaz` de la Drobeta la Sucidava [i Romula, str`bate Valea Oltului p~n` la Castra Traiana (S~mbotin-V~lcea), ajunge la Tili[ca, apoi la C`p~lna. Restul coloanelor romane pornite din Moesia inferioar`, trec pe la Bran, Bratocea, Oituz. B`t`lia pentru Sarmisegetuza Regia se d` la nceputul verii anului 106 d.H., cu participarea legiunilor a II-a ADRIUTIX, a IV-a FLAVIA FELIX [i a unui deta[ament (vexillatio) din Legiunea a VI-a FERRATA. Dacii resping primul atac, dar sunt distruse conductele de ap` care aprovizionau capitala Daciei. Cetatea este incendiat`, sunt reteza]i to]i st~lpii sanctuarelor n incinta sacr`, se distruge ntreaga fortifica]ie. R`zboiul, ns`, continu`. Prin tr`darea lui Bacilis (confident al regelui dac), romanii g`sesc n albia r~ului Sargesia, tezaurul lui Decebal (evaluat de Jerome Carcopino la 165.500 kg de aur [i 331.000 kg de argint; vezi Marcela Nica, Istoria Rom~nilor, Ed. Mondan, Bucure[ti, 1994, p. 26)27. Ultima lupt` cu oastea regelui dac are loc la Porolissum (Moigrad).
  • 59. 60 Fig.22. Femeie dac` cu copil.
  • 60. Fig.23.DaciitrecDun`rea”nMoesia[iatac`uncastruroman. 61
  • 61. 62 Fig.25. Spre Sarmi-Seget-Usa
  • 62. Noi nu suntem urma[ii Romei Era ad~nc nr`d`cinat n firea tracilor obiceiul de a nu se teme de moarte. De aceea se spunea despre ei c` plecau la lupt` mai veseli dec~t n oricare alt` c`l`torie. •n retragerea spre mun]i, Decebal este urm`rit de cavaleria roman` condus` de decurionul Tiberius Claudius Maximus. Religia dacic` a lui Zamolxes admitea sinuciderea ca o ultim` u[urare pentru cei prea greu lovi]i de nenorocire, ba chiar o nal]` [i pream`re[te cu f`g`duin]e supranaturale. Dacii care au ascultat ultima cuv~ntare a lui Decebal, se mpr`[tie [i se sinucid. Numai nesupusul rege, mai mare dec~t zeul s`u, nu-[i caut` uitarea n moarte, ci ncearc` s` se sustrag` dinaintea romanilor, n speran]a m`rea]` c` va mai putea g`si nc`, n str`fundurile mun]ilor sau n codrii neumbla]i, mijlocul de a preg`ti renceperea luptei [i r`zbunarea. Dar cavaleria roman` l urm`re[te f`r` r`gaz, este gata s` pun` m~na pe el, [i atunci marele Decebal [i mpline[te destinul pun~ndu-[i cap`t zilelor. Scena m`rea]` a mor]ii sale poate fi reg`sit` pe Columna lui Traian. Am fost [i eu la Sarmi-seget-usa, la Gr`di[tea Muncelului [i ceea ce mi s-a p`rut ciudat a fost lipsa de r`m`[i]e arheologice ca: s`ge]i, s`bii, v~rfuri de l`nci etc. pe care ne-am fi a[teptat s` fi r`mas sub p`m~ntul colinelor c`lcate de ãvitezeleÓ legiuni romane. Am g`sit o lini[te des`v~r[it` nu numai din punctul de vedere al dezinteresului arheologic dar [i din punctul de vedere al lipsei fie [i a unui v~rf de s`geat` roman` care s` dovedeasc` c` s-au dat lupte n acea zon`. M-am a[teptat ca istoricii no[tri s` scrie ãcevaÒ mai mult despre Decebal, fiica lui Dachia (?), fratele lui Diegis, sora lui Sarmis, marele preot VezinaÉ dar ei scriu [i scriu numai despre ãvitejiiÒ de romani care, de fapt, au pustiit, t~lh`rit, p~rjolit, robit, satele [i c`tunele noastre dacice impun~ndu-[i ãpacea roman`Ò. P~n` acuma, despre r`zboiul daco-roman avem doar patru surse: Herodot, Iordanes, Dio Cassius [i Dion din Prusa, zis [i Dio Chrisostomus. Acesta din urm`, din cauza lui Domitian, sufer` [i el, ca [i Ovidiu, pedeapsa surghiunului. Aruncat afar` din Imperiul Roman, el r`t`ce[te [i prin ]`rile de la Dun`re, prin anul 87 d.H., fiind martor ocular al celor mai importante evenimente, preg`tirea r`zboiului daco-roman. Se pare c` a trecut [i pe la Sarmisegetusa [i chiar c` l-a nt~lnit pe Decebal. •nsemn`rile lui ãOrationesÒ - cuv~nt`ri, par nsemn`ri de reporter. Din p`cate au ajuns p~n` la noi doar c~teva fragmente. Chrisostomus28 a ãf`cut o c`l`torie lung` pe malul Istrului [i n ´ara ge]ilorÉÒ El este mirat de comporta- mentul deosebit de civilizat al dacilor: ãcum de m` rabd`, c~nd m-au 63
  • 63. 64 v`zut, cum nu [tiam s` c`l`resc, nici arca[ priceput, nici osta[ cu arme grele, nici arunc`tor de l`nci sau pietre nu eramÒ. ´ara dacilor i se pare lui Chrisostomus o tab`r` ost`[easc`: acolo puteai vedea pretutindeni s`bii, plato[e, l`nci, toate pline de cai, arme [i oameni narma]iÒ29. Cu o real` admira]ie pentru daci, el, Dio Chrisostomus, continu`: ã•n mijlocul at~tor oameni deosebi]i, eu singur ar`tam grozav de nep`s`tor, un spec- tator foarte pa[nic al r`zboiuluiÒ. P`cat c` cei interesa]i nu ncearc` s`-i g`seasc` opera complet` a acestui om deosebit, contemporan cu Decebal. Sunt convins c` undeva el trebuie s`-i descrie pe daci, s` le descrie obiceiurile, limba. Nu v` surprinde c` at~t Ovidiu c~t [i Dio Chrisostomus se simt confortabil printre ace[ti str`ini? Ei nu sunt deran- ja]i de diferen]ele de limb`. G~ndi]i-v` c` dumneavoastr` sunte]i surghiu- nit n China, o ]ar` a c`rei limb`, obiceiuri v` sunt complet str`ineÉ Dar ace[tia doi, Ovidiu (care a scris [i versuri n limba ge]ilor, [i asta n numai 4-5 ani de convie]uire cu ace[tia) [i Dio Chrisostomus se plimb` ca la ei acas`, f`r` s` aib` aparent nici o barier` de comunicare cu dacii. S` nu-l uit`m pe Pu[kin, care fiind exilat n Moldova/Basarabia a scris, cu patim` poezia (n limba rus`) ãBlestemat ora[ Chi[in`uÒ, poate tocmai din cauz` c` nu putea comunica cu localnicii [i se vedea din toate punctele izolat. Dar cum eu am reu[it s` g`sesc p~n` acum c`r]i uitate, autori ignora]i, care vorbeau acum 400-500 de ani despre noi (geto-dacii) [i istoria noastr` (m` refer la Joannes Magnus-1554, Bonaventura Vulcanius-159730, Carolus Lundius-1687), c`r]i pe care unele le-am cump`rat, altele le-am copiat, reu[ind s` g`sesc traduc`tori pentru ele, m` ntreb de ce cei care sunt pl`ti]i de poporul dacorom~n nu au f`cut [i nu fac aceast` munc`? Am fost zdrobi]i, nvin[i dar... nu nimici]i! Ne putem m~ndri cu Decebal! Dar cu Traian ?... Ce a avut el comun cu noi ?!... Vom vedea!
  • 64. 65 Noi nu suntem urma[ii Romei RE[EDIN]A LUI DECEBAL Motto: ãOricine t~nje[te dup` un STŒP•N, SERVITOR se va numiÓ I storia lumii pare uneori extrem de ciudat` [i controversat`. •n jurul anului 1574 un c`lug`r spaniol numit Alphonso CIACCONE prezint` n premier` basorelieful lui Apolodor din Damasc sculptat pe Columna lui Traian n Roma, basorelief care nf`]i[a, spune el, scene din cele dou` campanii militare n cucerirea Daciei ale sus-numitului mp`rat (101-102 d.H [i 105- 106 d.H.). Arat`, ntr-adev`r, ciudat c`, exact ei, romanii, nu au l`sat nici o m`rturie scris` despre Columna de Piatr`, o adev`rat` piatr` de hotar a culturii antice, chiar ei, care obi[nuiau s` scrie at~t de mult despre orice, oriunde. §i va fi acela[i spaniol care va fi primul s` stabileasc` faptul c` toate basoreliefurile columnei se refer` la aceste dou` dramatice r`zboaie dintre Roma Imperial` [i str`mo[ii poporului Rom~n31. Red`m aici descrierea exact` f`cut` de p`rintele Ciaccone (c`lug`r bine pus la punct cu aspectele majore ale realit`]ii italiene ale sec. XVI) primei scene a Columnei lui Traian: ãRe[edin]a lui Decebal era un palat magnific, decorat cu columne [i portrete, probabil situat pe ]`rmul nordic al Dun`rii, pe care mp`ratul Traian l va ocupa ulterior, d~nd ordine s` se p`streze toat` mobila regal`. Momentul culminant este n timpul ÇTratatului de PaceÈ temporar ncheiat n 102 d.H. ntre Traian [i Decebal. De-a lungul esplanadelor de sus ale palatului se putea vedea o presupus` statuie a nsu[i regelui
  • 65. Fig.24. Palatul lui Decebal. Se pot vedea cei trei leri, fe]e tipice dacice [i chiar ”n partea st‰ng` sus, dragonul, capul de lup dacic. •n dreapta jos, un vas roman ce se apropie de ]`rm. 66
  • 66. Fig,26. •n ´ara Zeilor, Daksha, pe Drumul Zeilor, terase construite de daci cu peste 2.000 de ani ”n urm`, dac` nu [i mai mult. O societate de ã]`raniÓ capabil` s` taie st‰nci, s` construiasc` ziduri care dup` mii de ani nu s-au surpat ”nc`, terase din blocuri de andezit pe care trebuiau s` le care peste mun]i [i v`i de la mari distan]e (70 km. dac` nu [i mai mult ), temple ale c`ror ruine ”nc` mai st`p‰nesc mun]ii, un adev`rat Machu Pichu, aici ”n mun]ii Transilvaniei, aici la Gr`di[tea Muncelului [i nu numai aici. Fig.27. Cas` dacic` la construc]ia c`reia nu s-a folosit nici un cui 67
  • 67. Decebal, sculptura put~nd reprezenta n acela[i timp unul din marii s`i predecesori, mbr`cat n costumul na]ional dacic. Poarta principal` a palatului se vede c` era ndreptat` spre Dun`re. Frontul ei nf`]i[a trei tineri complet dezbr`ca]i, fiecare ]in~nd c~te o tor]`. Cel din mijloc avea ar`t`torul [i bra]ul drept ridicat, c`r~nd tor]a cu m~na st~ng`, av~nd dou` crucifixuri n m~na dreapt`. Aceste ultime dou` sculpturi pot fi considerate ca imagini ale a[a-numi]ilor ÇLARSÈ, adic` acele divinit`]i care indicau n cadrul vechii mitologii dacice cine avea grij` de cas` [i cine o p`zea. Aparent, nimic n`untrul unei case nu putea fi ascuns de ace[ti mici ÇZei de cas`È deoarece se credea c` ei de]in focul [i lumina, fiind extrem de credincio[i locatarilor casei lorÒ. Aceast` nou` descriere contravine, binen]eles, cu ceea ce am fost nv`]a]i decenii de-a r~ndul n [colile comuniste. Mul]i dintre noi au crezut mereu c` vechii daci ar fi fost un fel de s`lbatici [i ]`rani primitivi, locuind n bordeie sub p`m~nt, n timp ce aveau mari [i 68 Fig.28. Ziduri dacice, contemporane cu cele ale cet`]ii Troiei [i care dup` mii de ani, f`r` s` se fi folosit vreun beton, nu las` ”ntre pietrele lor s` p`trund` nici o lam` de ras!
  • 68. 69 Noi nu suntem urma[ii Romei numeroase mine de aur mprejur; [i care, a[a cum sus]in aceia[i istorici, au trebuit s` a[tepte venirea ãromanilor civilizatoriÓ condu[i de ãstr`mo[ul nostruÓ Traian nsu[i, pentru a putea ajunge la ãsociet`]ile de elit`Ò ale lumii antice. ãCivilizatoriiÓ au fost n realitate trupe mercenare romane care pe durata primului an de [edere pe buc`]ile de teritoriu cucerite, aveau s` devin` ãfaimoaseÓ nu numai pentru c` au furat tezaurul regelui Decebal (dup` ce l-au for]at pe viteazul rege s` se sinucid`) dar [i prin ulterioara lor considerare de c`tre un val de istorici iresponsabili ca fiind promotori ai progresului social. El, mp`ratul Traian, avea s` ia credit postum pentru ãcivilizareaÓ noastr` ntr-un mod similar n care, secole mai t~rziu, l-au aplicat conduc`torii fanario]i str`ini de neamul nostru, fasci[tii sau ru[ii. Fiecare dintre ace[tia [i-a dat osteneala s` ne ãcivilizezeÓ mai bine dec~t predecesorii s`i, nel`s~nd n urm` dec~t numai s`r`cie [i suferin]` nefericitei popula]ii autohtone daco-rom~ne. S` fi devenit ace[ti a[a-numi]i ãcreatori de istorieÓ orbi, [i s` nu vad` frumoasa [i totodat` reala interpretare de mai sus a primelor scene ale Columnei lui Traian? Binen]eles, foarte posibil ca ipotezele c`lug`rului spaniol s` se dovedeasc` gre[ite dar totu[i, pentru a nl`tura orice presupunere gre[it`, se cere nt~i ncercat s` se fac` cunoscut`, ca apoi, efectiv s` se dovedeasc` c` este eronat`. Respectiva imagine despre Columna lui Traian de care vorbim este nregistrat` la num`rul 231 n albumul lui Ciaccone, n timp ce ea apare la 357 conform elaboratei analize a basoreliefului f`cut` de cuplul de istorici Miclea-Florescu. Ace[ti doi istorici, reputa]i profesioni[ti, sus]in cu t`rie c` scena descrie prima campanie a mp`ratului Traian, mbarcarea la portul Ancona n drumul s`u c`tre Dacia, al`turi de el fiind sora sa Maria [i so]ia Plotina (fapt pu]in verosimil deoarece este pu]in probabil ca mp`ratul Traian s`-[i fi reprezentat pe column` mama [i sora dezbr`cate; p`rerea noastr` este c` cele trei figuri reprezint` pe cei trei Lars, zeit`]ile dacice ale casei). Au existat mai multe ipoteze privind semnifica]ia scenelor columnei [i multe altele vor ap`rea n viitor, dar un singur lucru
  • 69. 70 Fig,29. Statuia unui Tarabostes, din marmur` [i porfir de la Roma, din Museo Nazionale Roman. §i aceast` monumental` figur`, de dimensiuni colosale, face parte din aceea[i bogat` plastic` prezent‰nd Mitul Dacic. Trebuie s` recunoa[tem c` romanii trebuie s` fi fost cu adev`rat impresiona]i de ace[ti daci, pentru care , ca s` le cucereasc` c‰]iva kilometri de ]ar`, au venit cu zecile [i sutele de mii...... ca s` cucereasc` ce? o societate de ]`rani care a trebuit s`-i a[tepte pe ei, romanii, s`-i ”nve]e latina (limba pe care o vorbeau cu mii de ani ”nainte s` apar` Imperiul Roman). Au cucerit ei, romanii, ”n urma unui r`zboi fratricid, 14% din teritoriul Daciei [i... minune , TO´I dacii din teritoriul ocupat dar [i din cel neocupat, 86%, a[a peste noapte au ”nceput s` vorbeasc`... latina, [i asta ”n 165 de ani, uit~ndu-[i complet limba? Au inv`]at-o ei dacii din mun]i [i v`i, p`duri [i mla[tini, a[a de pl`cere; [i de la cine? de la ni[te legionari analfabe]i veni]i din toate col]urile lumii [i care abia b‰lb‰iau c‰teva cuvinte latine! *Museo Nazionale Romano, inv. 124482, Salvatore Aurigemma, e terme di Diocleziano e il Museo Nazionale Romano, Roma, 1963, nr. 500.
  • 70. 71 Fig.30.PrindereacopiilorluiDecebal.Cavaleri[tiiromani”iprindpedoiadolescen]i,aparentcopiiiluiDecebal. Dintrelupt`toriidinescort`untarabosteszacelap`m‰ntmort;uncomatusafostprins,iarcopiiisuntlua]ide doisolda]iromanipentruafidu[iluiTraian. *Fig.20,21,22,23,24,29,30,ãDecebal[iTraianÓ,IonMiclea[iRaduFlorescu,Ed.Meridiane,Bucure[ti,Romania,1980.
  • 71. 72 poart` semnifica]ia sa etern` de piatr`: n`untrul grani]elor unei super-bogate ]`ri, n mod special prin terenurile aurifere, pare foarte plauzibil ca cei mai de seam` conduc`tori locali s` se fi bucurat de via]` [i palate capabile s`-i fac` invidio[i chiar [i pe ãciviliza]iiÓ regi [i mp`ra]i ai Europei de mai t~rziu! MERGI LA SECTIUNEA URMATOARE MERGI LA SECTIUNEA PRECEDENTA
  • 72. CINE A FOST TRAIAN? S untem nv`]a]i nu numai o istorie care nu ne apar]ine, dar trebuie s` ne [i m~ndrim cu ceea ce nu ne apar]ine; peste tot ni se spune c` ãne tragemÓ din doi b`rba]i, dintr-un DECEBAL, un adev`rat erou na]ional [i dintr-un... TRAIAN. C~]i dintre noi [tiu ns` cine a fost acest TRAIAN [i ce a f`cut el pentru noi? S` ncepem cu ce ãa f`cutÓ pentru noi: - Ne-a zdrobit [i cucerit 14 % din Dacia; - Ne-a furat tezaurul (a[a cum mai t~rziu o vor face [i al]ii). Prin tr`darea acelei ãcozi de toporÓ Bacilis, confident al regelui dac, romanii descoper` n albia r~ului Sargesia tezaurul lui Decebal (evaluat de Jerome Carcopino la 165.500 kg de aur [i 331.000 kg de argint; pentru acea vreme un tezaur fabulos, n fa]a c`ruia p~n` [i faraonul Egiptului ap`rea s`rac. §i aceasta, ntr-o ]ar` ãs`lbatic`Ò [i ãnecultivat`Ò! ...•ntr-o ]ar` care nu [tia s` vorbeasc` [i s` socoteasc`... •ntr-o ]ar` care a fost fericit` s` dea totul romanilor ca s` nve]e... ãLATINAÓ, limba pe care ei, dacii, o vorbeau de mii de ani! §i dup` cucerirea s~ngeroas` a mai pu]in de un sfert din teritoriul Daciei, tot el, Traian, a continuat s` stoarc` tot ce se mai putea de la noi (la fel ca al]ii, aproape dou` milenii mai t~rziu). Cine a fost Traian? Marcus Ulpius Traianus este fiul unui comandant de legiune (de origine mai pu]in roman`) care va ajunge mai t~rziu guvernatorul Siriei [i Asiei. •n urma victoriilor militare ale lui Traian mpotriva germanilor, mp`ratul Nerva l va adopta ca fiu la 27 octombrie 97, proclam~ndu-l asociat la putere. El, Traian, nu ne-a iubit niciodat`, ci dimpotriv`... 73 Noi nu suntem urma[ii Romei MERGI LA SECTIUNEA PRECEDENTA
  • 73. 74 Fig.31. Traian ãstr`mo[ulÓ.Chiar acest pederast s` fie ãstr`mo[ulÓ neamului nostru domnilor istorici ?Ó Moneda de la TraianÓ, din bronz , b`tut` ”n anul 114 d.H. Pe aceasta scrie : Ó•mp`ratului Caesar Nerva Traianus Augustus Germanicus Dacicus, cel mai mare preot , cu putere Tribunician` [i consul a [asea oar`, p`rinte al patrieiÓ. Kunsthistorisches Museum , Viena, RIC, pp. 286-289.
  • 74. Ce ar avea el n comun cu noi? Ceea ce au avut n comun cu noi [i al]ii mai t~rziu c~nd ne-au cucerit, ne-au jefuit tezaurul, [i nu numai o dat`... dup` primul [i dup` al II-lea r`zboi mondial, care ne-au dat marele seism civilizator... MARXISMUL! Triumful lui Traian a nsemnat pentru noi nfr~ngere: n toamna anului 106, n loc ca ]`ranii daci s`-[i str~ng` recoltele, erau m~na]i la Roma pentru a fi sacrifica]i n circuri n cinstea triumfului lui Traian. Dup` nfr~ngerea lui Decebal, Traian [i-a am~nat intrarea ãtriumfal`Ò n Roma p~n` la sosirea mamei sale ãibericeÓ din Spania, ]in~nd s-o aib` l~ng` el n acele momente mari de bucurie, c~nd ntreaga Dacie pl~ngea [i-[i jelea mor]ii ale c`ror suflete se ridicau spre ]inuturile din cer ale zeului Ghebeleizis sau spre ]inu- turile subp`m~ntene ale lui Zamolxe... §i noi ne m~ndrim ast`zi cu... Traian! O treime de an (123 de zile) au ]inut petrecerile [i serb`rile populare la Roma. Din cele mai ndep`rtate col]uri ale lumii veneau solii, trimise anume s` ia parte la aceste serb`ri; [i toate cheltuielile au fost suportate de acel El Dorado... acea Californie a antichit`]ii, jefuit` de romani n frunte cu ãmarele nostru str`mo[Ó - TRAIAN! •n cea mai frumoas` pia]` a Romei s-a n`l]at n amintirea acestei biruin]e, cu banii no[tri, un monument de marmur` ce se cheam` COLUMNA LUI TRAIAN, construit` de marele Apolodor din Damasc... Un nv`]at german, Theodor Mommsen, scrie despre Columna aceasta c` este ão carte de tablouri s`pate n piatr`Ò32. Av~nd 124 de tablouri cu 2000 de figuri n relief, ea nf`]i[eaz` momente nsemnate din luptele romanilor cu dacii. Setea de ãglorie ost`[easc`Ò [i de expansiune politic` l-au cam ]inut pe Traian departe de so]ia sa, mp`r`teasa Plotina - mult l`udat` pentru virtu]ile ei - [i mult mai aproape de tinerii solda]i. Dorin]a lui 75 Noi nu suntem urma[ii Romei Fig.32. §i din nou capul ãstr`mo[uluiÓ. Descoperit la Ostia, M.I.R.S.R.
  • 75. 76 Fig.33. Tabula Traiana comemor‰nd REPARAREA [i •NTŒRIREA drumului de la Cazane de c`tre ”mp`ratul Traian. Au mai reparat la acest drum t`iat ”n piatra Cazanelor [i al]i ”mp`ra]i romani ”nainte de Traian: Tiberius, Claudius [i Domi]ian, dar cine i-a fost constructorul nu este clar. Dacii erau adev`ra]i arti[ti ”n t`iatul celor mai tari granituri, a[a cum este andezitul [i de asemenea ”n metalurgia fierului ”i ”ntreceau cu mult pe romani. •n plus Dacia era un fel de El Dorado al antichit`]ii ”n ceea ce prive[te aurul [i ”n general bog`]iile ei. A[a c` apare mai plauzibil ca drumul de la Cazane s` fi fost construit de c`tre daci la fel cum tot ei au construit [i podul de piatr` de peste Dun`re (re-construit mai t‰rziu de Traian [i din nou de dacul Constantin cel Mare) la peste 100 de ani de la retragerea armatelor romane, atunci c‰nd vecinii unguri ne spun c` locurile erau pustii [i ”i a[teptau pe ei s` soseasc` [i s` le populeze - 800 de ani mai t‰rziu. De ce oare Constantin cel Mare a vrut s` cheltuiasc` o mul]ime de bani, timp [i bra]e de munc`, ca s` reconstruiasc` un pod peste Dun`re, ce-l lega de o zona depopulat`? Chiar a[a s` fi fost el de ãrisipitorÓ? Fig. 31-32-33 Ð dup` ãSTRŒMO§II ROM•NILOR, vestigii milenare de art` [i cultur`. Decebal [i TraianÒ. I. Miclea [i R. Florescu, Ed. Meridiane, 1980.
  • 76. Fig.34. Putem vedea una dintre cele dou` biblioteci din forumul lui Traian, ”n care ”nc`peau 22.000 de manuscrise. La mese ”i putem vedea pe cei ce le studiau. Aceast` construc]ie, ca de altfel ”ntregul forum, s-a construit cu aurul adus din Dacia, de la noi, pe care James E. Packer, ”n Arheology Magazin, feb. 1998, o descrie ca ãUn regat barbar foarte bine organizatÓ Vezi [i fig.35,36 din acela[i Jurnal de Arheologie 77
  • 77. Fig.35. Reconstruc]ia planului ãForumul lui TraianÓ: (1) arcul de triumf de la intrare, (2) statuia ”mp`ratului c`lare, (3) bastioane semicirculare, (4) judec`toria-basilica Ulpia, (5) dou` biblioteci, (6) columna lui Traian, [i (7) templul lui. Mai jos se poate vedea o reconstruc]ie a pie]ei principale a forumului, av‰nd ”n centru statuia ”mp`ratului c`lare. •n spatele acestuia se afl` intrarea spre tribunal, Basilica-Ulpia cu Columna lui Traian ”n spate. §i toate acestea au fost ridicate ”n cinstea cuceririi a 14% din teritoriul Daciei! 78

Related Documents