Sindromul
Gulliver
Reprezentări ale Românilor în
Clișee Literare Engleze
Studii de Imagologie Literară
Eugenia Gavriliu
Profesor de Literatura Engleză la
Universitatea "Dunarea de Jos"Facultatea de Litere, Istorie si Teologie...
“Dintre toate națiile Europei, cele mai dedate înv ățăturii, nici una
nu a contribuit mai mult la șirul scrierilor privito...
… studiu de imagologie literară
“Identificarea imaginii celuilalt într-o operă literară, o întreagă literatură națională
s...
De ce “sindromul Gulliver”...?
Ca un concept operațional specific, autoarea introduce sindromul
Gulliver.
Acesta ascunde, ...
Ce a văzut consulul
An Account of the Principalities of Vallachia and Moldavia (Wilkinson, Londra,
1820) – primul studiu ...
La sfîrșit de mileniu
Odată cu prăbușirea Cortinei de Fier, perioadă în care România, izolată fiind
pentru mass-media stra...
Cum ne place
… de r ă u
… de bine
-
-
România, rezervație naturală și etnoculturală,
încă liberă de poluarea industrial...
of 8

Prezentare eugenia gavriliu sindromul gulliver

Eugenia Gavriliu - Sindromul Gulliver
Published on: Mar 4, 2016
Published in: Education      
Source: www.slideshare.net


Transcripts - Prezentare eugenia gavriliu sindromul gulliver

  • 1. Sindromul Gulliver Reprezentări ale Românilor în Clișee Literare Engleze Studii de Imagologie Literară
  • 2. Eugenia Gavriliu Profesor de Literatura Engleză la Universitatea "Dunarea de Jos"Facultatea de Litere, Istorie si Teologie, Galați Preocupare intensă pentru relațiile literare și lingvistice dintre cultura engleză și cea română; o serie de lucrări si prefațe la lucrări care tratează această problematică. Lucrari importante: – “Cultura Engleză în Țările Române – 1790-1850” – “Primele traduceri româneşti din literatura engleză – 1830-1850; texte selectate şi comentate, dosare de receptare, tabel cronologic.”
  • 3. “Dintre toate națiile Europei, cele mai dedate înv ățăturii, nici una nu a contribuit mai mult la șirul scrierilor privitoare la starea și progresul diferitelor țări ale lumii cum au f ăcut englezii ; și nici un călător nu este dăruit în aceeași măsură cu dragostea de a le descrie, oricît de numeroase ar fi relatările care au precedat perioada observațiilor trăite de ei înșiși.” William Wilkinson, 1820
  • 4. … studiu de imagologie literară “Identificarea imaginii celuilalt într-o operă literară, o întreagă literatură națională sau în structurile mentale ale unei comunități culturale fac obiectul de studiu al imagologiei literare.” Pageaux, 1981 Explorarea coordonatelor imagologice ale unui text literar consideră textul ca mărturie a reacției străinului la practicile sociale, moravuri, religie, condiții de locuit, deprinderi alimentare și de igienă etc. E de așteptat ca autorul unui astfel de text să fie supus unor tensiuni formale, prins între nevoia de a comunica un corpus informațional obiectiv și tentația spre fabulație. Structură: 19 capitole, din care primul este introductiv, ultimul este o concluzie a autoarei, iar celelalte 17 prezintă problematica imaginii culturii și spațiului românesc așa cum reiese din scrierile din literatura engleză din secolul al XVIlea și pînă în prezent.
  • 5. De ce “sindromul Gulliver”...? Ca un concept operațional specific, autoarea introduce sindromul Gulliver. Acesta ascunde, sub masca complexului de superioritate insular ă, atribuit imago-ului etnic britanic, o rețetă mult mai subtil ă de rela ții generate de impactul cu un mediu cultural străin. Comentariul gulliverian propune patru puncte de vedere ale perceperii realității culturale: 1. Ființa superioară care consideră restul lumii ca ridicol și meschin. 2. Străinul pentru care alteritatea apare sub semnul abaterilor de la normalitate supradimensionate în mod grotesc. 3. Punctul de vedere rațional care tratează manifestările codului cultural examinat ca lipsite de judecată și bun simț practic. 4. Modul parodic swiftian prin care, printr-o conștientizare excerbat ă a sinelui, lumea e considerată un congoloemerat de instincte animalice josnice.
  • 6. Ce a văzut consulul An Account of the Principalities of Vallachia and Moldavia (Wilkinson, Londra, 1820) – primul studiu sistematic consacrat în totalitate țărilor române, lăudat de Nicolae Iorga pentru “întindere, informație și judecată”. ( William Wilkinson, apropiat și mai apoi consul al Ambasadei Engleze de la Constantinopol între 1806 și 1818) ______________________________________________________________________ “Natura i-a înzestrat cu toate mijloacele posibile de a deveni prosperi; oamenii sau dovedit mereu dușmanii hotărîți ai propriei lor prosperități.” “Cincisprezece sau douăzeci de persoane de ambele sexe se prind de mîini și, formînd un cerc larg, se învîrt mereu și mereu, într-un pas foarte lent; bărbații lăsîndu-se în genunchi din cînd în cînd, ca pentru a marca ritmul muzicii și aruncînd priviri galeșe într-o parte și alta în timp ce țin mîinile femeilor.” “București, capitala actuală a Valahiei, este un oraș excesiv de murdar, situat pe un teren jos și mlăștinos[…] în care anotimpul cald produce cele mai periculoase duhori cauzînd boli de natură purulentă și dăunătoare la care poziția naturală a orașului îi expune pe o mare parte din locuitorii săi.”
  • 7. La sfîrșit de mileniu Odată cu prăbușirea Cortinei de Fier, perioadă în care România, izolată fiind pentru mass-media straină, era considerată doar un miracol al Europei de Est, o țară de uzine și furnale cu ogoare roditoare, ea redevine prada clișeelor jurnalistice. Pentru o scurtă perioadă dupa 1989, România se bucură de un capital de simpatie fără precedent, pe cît de masiv pe atît de fragil, întemeiat pe informații eronate, o cunoaștere superficială și pe goana de senzațional a mass-media. Avem de-a face cu un număr record de clișee negative, propagate prin reportaje, prin filme, prin literatura de călătorie, desfigurînd imaginea a ceea ce se credea a fi România: - Amalgamul vampiristic al poveștilor despre Dracula - Imagini consternate din căminele de copii - Bandele care terorizează civilizata Germanie - Raiul pedofililor internaționali - Corupția din toate structurile “O imagine globală este cea de perferie a Europei, același ținut sălbatic de surghiun a lui Ovidiu.”
  • 8. Cum ne place … de r ă u … de bine - - România, rezervație naturală și etnoculturală, încă liberă de poluarea industrială și morală a super-civilizației moderne Românii au bune deprinderi de comunicare cu străinii, spirit de toleranță și ospitalitate România are un potențial intelectual surprinzător în tânăra generație, stimulată de complexul de inferioritate de cultură periferică. - - - - - România – cea mai puțin civilizată țară de la periferia Europei, cu nivel de trai și de confort mult inferior Românii își acceptă cu fatalism condiția Românii nu au voință și capacitate de mobilizare în acțiunile majore, așteptînd mereu intervenția unor instanțe superioare europene Românii sunt complexați de statutul de cultură periferică, inferioară, retardată față de ritmurile occidentale Mitul mioritic mereu readus la suprafață de cele două componente ale etosului românesc: fatalism și lipsă de voință pe de-o parte, și violență și trădare pe de altă parte. România își păstrează handicapul cu care a intrat în istoria modernă București – oraș deprimant și apăsător Proiectarea, în spațiul literaturii de ficțtiune a României ca un topos sordid și dezumanizant și a românilor ca personaje purtătoare de conotații negative