Aspectul diacronic si tipologia serviciilor prestate de biblioteci in anii  reformei bibliotecare si ai tranzi ţ iei Ver...
Modelul Bibliotecomomic Tradiţional <ul><li>S paţii, </li></ul><ul><li>C olecţii, </li></ul><ul><li>P ersonal. </li><...
Începutul schimbării <ul><li>Biblioteca, axată pe spaţii, colecţii şi bibliotecar ca „paznic la porţile cunoaşterii” rezis...
F actorii care au adus în prim plan utilizatorul şi serviciil e pentru utilizator <ul><li>T recerea treptată la un ...
3 valuri în schimbarea bibliotecii moderne <ul><li>Anii 80 - bibliotecile încep pregătirea bazelor de date bibliografice...
Situaţii alarmante pentru biblioteci <ul><li>Rapoartele OCLC (2005 şi 2010) Percepţia bibliotecii şi a resurselor informa...
Soluţii <ul><li>În prefaţa lucrării Bibliotecile publice 2.0 din ţările nordice , Jens Thorhauge, directorul gener...
Ghidul de dezvoltare IFLA-UNESCO Serviciile bibliotecii publice <ul><li>La nivel internaţional problema utilizatorului ş...
Documente naţionale <ul><li>Legea RM “Cu privire la biblioteci” . </li></ul><ul><li>Modelul Strategic Sistemul Naţional ...
Modelul Strategic Sistemul Naţional de Biblioteci din Moldova <ul><li>Începutul reformei bibliotecare. </li></ul><ul><l...
Începutul reformei <ul><li>Servicii statice </li></ul><ul><li>Cărţi la index </li></ul><ul><li>Cenzură ideologică </li>...
Influenţa contactelor cu lumea exterioară <ul><li>Deschiderea spre lumea occidentală influenţează mişcare de idei în dome...
Servicii noi <ul><li>Dezvoltarea serviciilor noi s-a accentuat, mai ales in primul deceniu al acestui secol, odată cu impl...
Programele Simpozioanelor Ştiinţifice Anul Bibliologic <ul><li>În anii de început sunt oglindite toate aspectele ce ţin ...
(2) <ul><li>Problema diversificării serviciilor pentru utilizatori ca factor de imagine se pune mai serios în 2009 – Anu...
Anul bibliologic 2010 <ul><li>Linie de demarcare, start pentru dezvoltarea şi diversificarea serviciilor. </li></ul><ul><...
Situaţie <ul><li>17% din totalul de biblioteci publice infomatizate. 10% conectate internet. </li></ul><ul><li>Sondaj „CB...
Posibilităţi <ul><li>Bibliotecile care nu dispun de tehnologii vor încerca şi în continuare să exploateze la maximum posib...
R esponsabilităţi noi <ul><li>Toate bibliotecile trebuie sa-şi asume responsabilităţi noi. </li></ul><ul><li>I mplicarea î...
Conceptul de „bibliotecă nouă” <ul><li>În dezbaterile profesionale din ţările occidenale apare tot mai frecvent conceptu...
Experienţe locale <ul><li>Deşi încă destul de modeste unele începuturi se întrezăresc şi la noi. </li></ul><ul><li>Ore de...
Pentru a rămâne relevante pentru comunitate bibliotecile trebuie să: <ul><li>integreze serviciile în viaţa de zi cu zi a c...
V iitorul bibliotecii publice <ul><li>S erviciile pentru public vor constitui preocuparea principală . </li></ul><ul><l...
Valorile bibliotecii publice promovate de IFLA <ul><li>Asigurarea accesului liber la informaţii ; </li></ul><ul><li>Sprij...
Probleme de rezolvat : <ul><li>E labor area strategii lor de diversificare şi extindere a serviciilor, care să prevadă ...
www.library20.org <ul><li>“ cu cât învăţ mai mult despre Biblioteca 2.0, cu atăt ştiu mai puţin”( I'm a doctoral cand...
Utilizatorii învaţă încet... <ul><li>Un comentariu de pe blogul lui David Lee King, unul dintre cei mai de seamă promotor...
Adrese <ul><li>http://bnrm.md/ </li></ul><ul><li>http://clubbib.wordpress.com/ </li></ul><ul><li>http://bnrm.wordpress.c...
of 28

Prezentare ab 2010

Prezentare din cadrul Anului Bibliologic 2010
Published on: Mar 4, 2016
Published in: Education      
Source: www.slideshare.net


Transcripts - Prezentare ab 2010

  • 1. Aspectul diacronic si tipologia serviciilor prestate de biblioteci in anii  reformei bibliotecare si ai tranzi ţ iei Vera Osoianu, BNRM vera_osoianu @yahoo.com
  • 2. Modelul Bibliotecomomic Tradiţional <ul><li>S paţii, </li></ul><ul><li>C olecţii, </li></ul><ul><li>P ersonal. </li></ul><ul><li>Utilizator i. </li></ul><ul><li>Servicii axate pe necesit ăţile utilizatori lor. </li></ul><ul><li>Tehnologii. </li></ul><ul><li>P roblema celui de-al patrulea pilon este tratată diferit. </li></ul><ul><li>Liviu Dediu în teza de doctor “Managementul serviciilor pentru utilizatori în bibliotecile contemporane”, susţinută în anul 2010, consideră că „ tehnologia informaţiei reprezintă unul din cei patru piloni ai bibliotecii; ceilalţi sunt colecţiile, personalul şi amenajările ” . </li></ul>
  • 3. Începutul schimbării <ul><li>Biblioteca, axată pe spaţii, colecţii şi bibliotecar ca „paznic la porţile cunoaşterii” rezistă în timp, în aceiaşi formulă, de sute de ani. </li></ul><ul><li>Majoritatea bibliotecarilor activi azi în SNB vin dintr-o cultură biblioteconomică în care au fost învăţaţi să fie mai mult custozi de publicaţii, decât promotori de informaţii şi servicii. </li></ul><ul><li>Marea schimbare începe să se contureze spre sfârşitul ultimului deceniu al mileniului trecut şi este impulsionată de 1)implementarea TIC în activitatea bibliotecară şi 2)de schimbările în comportamentul, necesităţile şi aşteptările utilizatorului. </li></ul>
  • 4. F actorii care au adus în prim plan utilizatorul şi serviciil e pentru utilizator <ul><li>T recerea treptată la un nou tip de dezvoltare socială şi economică: de la economia industrială la economia serviciilor. </li></ul><ul><li>T recer ea de la SI la S C . D evine tot mai evident, că biblioteca face cu greu faţă concurenţei impuse de diverşi promotori de informaţii şi, deci, trebuie să găsească alte modalităţi de a interesa utilizatorii. Trecerea de la S I la SC pentru biblioteci ar însemna trecerea de la oferirea accesului la informaţii la oferirea cunoştinţelor. </li></ul><ul><li>I mplementarea TI C salvează timp, multe din sarcinile specifice activit ăţii bibliotecarului acum pot fi efectuate de către utilizator.Iar aceasta presupune alte roluri pentru bibliotecari. Mai multe servicii, mai multe activitati de instruire, mai mult timp dedicat utilizatorilor. </li></ul><ul><li>B ibliotecarii abandonează mesele de referin ţe şi sunt tot mai prezen ţi acolo unde pot fi de folos, sunt disponibili prin po ş ta electronic ă , conversatiile online , Facebook , Twitter etc . </li></ul>
  • 5. 3 valuri în schimbarea bibliotecii moderne <ul><li>Anii 80 - bibliotecile încep pregătirea bazelor de date bibliografice care au stat la baza OPAC-urilor. OPAC-urile se numără printre primele servicii oferite de biblioteci on line. BNRM începe această activitate în anul 1991. </li></ul><ul><li>Anii 90 (sec.XX) – primul deceniu al secolului curent marcat de conectarea bibliotecilor la Reţeaua Globală Internet şi apariţia noilor medii digitale. În această perioadă bibliotecile încep să dezvolte servicii noi: accesul la revistele electronice, pagi Web ale bibliotecilor (47 sau 3.4%- 2010) , servicii web, de tipul „întreabă bibliotecarul” etc. Biblioteca Congresuşui este conectată internet în anul 1992. BNRM - 1997.În acestă perioadă , o parte de biblioteci sunt dotate cu echipament şi soft specializat. Începe crearea reţelelor locale. În anul 2003 începe elaborarea Proiectului SIBIMOL (Sistemul Informatic Integrat al Bibliotecilor din Republica Moldova). </li></ul><ul><li>Al treilea val al schimbării este acum în plină dezvoltare şi este mar c at de utilizarea mot o arelor de căutare precum Google (sau Google-tizare), a site-urilor YouTube, Flickr,etc a reţelelor de socializare Facebook, Twitter etc. Bibliotecile nu mai controlează sfera accesului la informaţii şi cunoaştere. Folosesc mediile noi pentru a promova serviciile proprii. Este tot mai evidentă o nouă tendinţă în relaţiile dintre producătorii de informaţii şi utilizatori. Utilizatorii găsesc de sinestătător informaţia, o evaluează şi chiar contribuie la crearea conţinuturilor digitale gen Wikipedia, Knol, bloguri, reţele de socializare etc. </li></ul>
  • 6. Situaţii alarmante pentru biblioteci <ul><li>Rapoartele OCLC (2005 şi 2010) Percepţia bibliotecii şi a resurselor informaţionale . În 2005,  82% dintre utilizatori încep căutarea informaţiilor, accesând un motor de căutare şi un procent începe de la pagina Web a bibliotecii, conform raportului  din 2010, 84% încep căutarea cu un motor de căutare şi 0!!! (nimeni!)cu pagina Web a bibliotecii. </li></ul><ul><li>T ot mai mulţi politicieni, factori de decizie administrativă şi financiară consideră că informaţia de actualitate poate fi găsită în internet şi tratează bibliotecile ca pe nişte „depozite de cărţi vechi”. Recent la o întrunire a activului Consiliului Raional Cahul, preşedintele raionului Gheorghe Vasilachi şi-a exprimat public nemulţumirea faţă de activitatea bibliotecarilor, avertizându-i că trebuie să-şi reorienteze activitatea şi cât mai repede posibil. </li></ul><ul><li>Anglia este practic bulversată de deciziile reprezentanţilor organelor locale de a închide, pe alocuri, 20 - 50% din numărul total de biblioteci. Primarul oraşului Londra, Boris Johnson a anunţat intenţia sa de a crea un trust de voluntari, care să lucreze în biblioteci. O treime din bibliotecile Londrei sunt sub ameninţarea de a fi închise. Prezicerea lui Tim Coates, expert britanic în politici privind bibliotecile publice ar putea să se adeverească. </li></ul><ul><li>Presedintele Obama a cerut Congresului SUA să micşoreze cu 20 milioane de dolari bugetul pentru biblioteci. </li></ul>
  • 7. Soluţii <ul><li>În prefaţa lucrării Bibliotecile publice 2.0 din ţările nordice , Jens Thorhauge, directorul general al Agenţiei Daneze pentru Biblioteci si Media, menţionează faptul, că “Bibliotecile din intreaga lume sunt influenţate de mediile digitale şi schimbările din comportamentul utilizatorilor. Bibliotecile publice în particular trebuie să-şi regândeasca rolul, serviciile si priorităţile . Dac ă acceptăm, că informaţia este in mâna noastră “promovarea accesului” poate fi î nlocuită de “facilitarea cunoştinţelor” ca preocupare de bază a bibliotecilor. Şi trebuiesc create un şir de servicii relative la bibliotecă în calitatea ei de loc de întâlnire, spaţiu pentru învăţarea neformală, activităţi culturale si evenimente ” . </li></ul><ul><li>În lucrare sunt prezent ate servicii noi oferite de bibliotec ile public e , bazate pe extinderea rapidă a noilor TIC şi pe ide e a incluziunii şi implicării active on line a cetăţenilor în contextul provocărilor generale. </li></ul><ul><li>Aceasta este preocuparea ţărilor nordice iar ele, în mare parte, dau tonul dezvoltării biblioteconomiei europene şi respectiv practicele lor de calitate sunt demne de urmat. </li></ul>
  • 8. Ghidul de dezvoltare IFLA-UNESCO Serviciile bibliotecii publice <ul><li>La nivel internaţional problema utilizatorului şi a serviciilor bazate pe necesităţile utilizatorului se pune mai accentuat în ultimul deceniu al secolului XX şi începutul primului deceniu al secolului XXI. </li></ul><ul><li>Ghidul de dezvoltare IFLA-UNESCO Serviciile bibliotecii publice (ediţia anului 2001) conţine un capitol aparte Satisfacerea necesităţilor utilizatorilor cu două subcapitole dedicate serviciilor şi anume Servicii pentru utilizatori şi Acces la servicii . </li></ul><ul><li>Edificiile de bibliotecă apar aici, doar ca parte integrantă a acestui capitol şi sunt tratate, în special, prin prisma asigurării serviciilor de calitate pentru utilizatori. Aceiaşi viziune este perpetuată şi în ediţia anului 2010, completată şi revăzută, a Ghidului. </li></ul>
  • 9. Documente naţionale <ul><li>Legea RM “Cu privire la biblioteci” . </li></ul><ul><li>Modelul Strategic Sistemul Naţional de Biblioteci din Moldova . </li></ul><ul><li>Programul guvernamental de dezvoltare al Sistemului Naţional de Biblioteci al Republicii Moldova anexat Modelului Strategic al SNB. </li></ul><ul><li>Programul de dezvoltare a bibliotecilor în Republica Moldova (1997-2000) . </li></ul><ul><li>Proiectul Strategi ei de dezvoltare a Sistemului Naţional de Biblioteci în perioada 2010-2020, compartimentul Informatizarea bibliotecilor include şi obiectivul “Extinderea volumului de servicii oferite de biblioteci ”. </li></ul><ul><li>P rogramele Simpozionului Ştiinţific Anul Bibliologic . </li></ul><ul><li>P ublicaţiile “Bibliotecile publice din Republica Moldova: situaţii statistice” etc. </li></ul>
  • 10. Modelul Strategic Sistemul Naţional de Biblioteci din Moldova <ul><li>Începutul reformei bibliotecare. </li></ul><ul><li>Este aprobat l a 24 decembrie 199 1. </li></ul><ul><li>Prioritatea strategiei a fost crearea a bazei legislative si documentare pe care avea să se înalţe biblioteconomia naţională aliniată la normele şi principiile biblioteconomice interaţionale. </li></ul><ul><li>Programul Guvernamental de Dezvoltare al Sistemului Naţional de Biblioteci al Republicii Moldova anexat Modelului Strategic al SNB prevedea printre altele proiectarea şi construirea unor noi edificii, dezvoltarea colecţiilor, instruirea personalului. </li></ul><ul><li>Problemele ce ţin de utilizatori şi servicii pot fi desprinse doar printre rânduri. O scăpare a strategiei? Deloc nu. La acea vreme era încă în plină dezvoltare Modelul Biblioteconomic Tradiţional axat pe spaţii, colecţii şi personal. </li></ul><ul><li>Începutul reformei bibliotecare de la noi n-a avut ca ţină clară serviciile bibliotecare. </li></ul>
  • 11. Începutul reformei <ul><li>Servicii statice </li></ul><ul><li>Cărţi la index </li></ul><ul><li>Cenzură ideologică </li></ul><ul><li>Cărţi mai valoroase şi mai solicitate sub lăcată </li></ul><ul><li>Accesul deschis acceptat cu greu de bibliotecari </li></ul>
  • 12. Influenţa contactelor cu lumea exterioară <ul><li>Deschiderea spre lumea occidentală influenţează mişcare de idei în domeniu. </li></ul><ul><li>Bibliotecarii vin cu idei noi, unele implementate cu succes. </li></ul><ul><li>Devin mai inventivi în privinţa s erviciilor oferite tradiţional: consultarea documentelor în sălile de lectură, împrumutul la domiciliu, împrumutul interbibliotecar, mai noul serviciul de referinţe unde se regăsesc serviciile bibliografice şi de informare, serviciile de informare comunitară, etc . </li></ul><ul><li>Are loc dezvoltarea de mai departe atât a serviciilor cu character individual: convorbiri, liste, informaţii, etc, cât şi servicii destinate grupurilor de utilizatori sau publicului larg: prezentări şi l a nsări de cărţi, discuţii, serate de întrebări şi răspunsuri, treceri în revistă etc. </li></ul><ul><li>Aici imaginaţia şi creativitatea s-a manifestat la cote maxime. </li></ul>
  • 13. Servicii noi <ul><li>Dezvoltarea serviciilor noi s-a accentuat, mai ales in primul deceniu al acestui secol, odată cu implementarea proiectelor de informatizare. Fundaţia SOROS. </li></ul><ul><li>După primile proiecte de informatizare serviciile tradiţionale au fost completate cu servicii mai noi, precum centre de informa re juridică, agricolă, centre de informa re in domeniul businessului, sănătăţii, e tc. </li></ul><ul><li>M ai puţin au fost promovate servicii, precum biblioteci-club, biblioteci-cafenea-Internet, biblioteci-teatru, biblioteci-librării, experimentate cu succes in lume. </li></ul><ul><li>Serviciile tradiţionale rămân să ocupe un loc important în activitatea bibliotecilor obişnuite cu serviciile axate pe promovarea cărţii şi a informaţiei. </li></ul><ul><li>E ste evident că se impune necesitatea unor servicii moderne, inovative, care să corespundă necesităţilor tuturor utilizatorilor atât celor educaţi în spiritual biblioteconomiei tradiţionale , cât şi utilizatorilor din generaţia net. </li></ul>
  • 14. Programele Simpozioanelor Ştiinţifice Anul Bibliologic <ul><li>În anii de început sunt oglindite toate aspectele ce ţin de organizarea activităţii bibliotecare, structură, legislaţie, instruire, activităţile de promovare a cărţii şi doar foarte rar - aspectele ce ţin de serviciile moderne pentru utilizatori şi de promovare a acestora. </li></ul><ul><li>În a doua parte a deceniului precedent, la SŞ Anul Bibliologic 2006, cu genericul Situaţia actuală şi proiectele de perspectivă ale domeniului bibliotecar se pune problema imaginii intr-o comunicare prezentată de dna Lidia Sitaru, BPR Orhei şi problema serviciilor de bibliotecă pentru copii în comunicarea dnei C.Balaban. Tot aici apare ideea de bibliotecă – centru al comunităţii în comunicarea dnei Maria Furdui, BPR Teleneşti „Biblioteca Publică – centru istoric al comunităţii”. </li></ul><ul><li>AB 2007 a avut ca temă Implementarea tehnologiilor informaţionale în bibliotecile Moldovei: situaţia la zi (relaţia de corespondenţă în paradigma destinaţie echipament – resurse informaţionale – servicii informaţionale). </li></ul><ul><li>Aici pentru prma dată este prezentată o temă axată pe utilizarea tehnologiilor Web 2.0 în asigurarea serviciilor pentru public, şi anume „Blogs. Social bookmaking and tagging”, Laura Kaspari Hohtmman, responsabil de resursele informaţionale, Ambasada SUA în Warşovia. </li></ul>
  • 15. (2) <ul><li>Problema diversificării serviciilor pentru utilizatori ca factor de imagine se pune mai serios în 2009 – Anul promovării imaginii bibliotecii publice în comunitate, an când se conturează tot mai mult conştientizarea rolului aparte pe care il are în formarea imaginii pozitive a bibliotecii, modernizarea şi diversificarea serviciilor. </li></ul><ul><li>La SŞ Anul Bibliologic 2009, se fac totaluile anului promovării imaginii. Dna Maria Rapcea, BPR Criuleni prezintă comunicarea „Modernizarea şi extinderea serviciilor în BPR, Criuleni”. Se vorbeşte concret despre serviciile noi, implementate în baza TIC. </li></ul><ul><li>Tot la AB 2009 - comunicarea „Promovarea imaginii bibliotecii publice: forme şi tehnici bazate pe Biblioteca 2.0” autor Ludmila Pânzaru, director adjunct, BM ”B.P.Hasdeu”. Fiind vorba de Biblioteca 2.0 este clar că se au în vedere în primul rând serviciile axate pe utilizator. </li></ul><ul><li>Anul promovării imaginii a impulsionat activitatea de studiere a nivelului de satisfacţie a utilizatorilor, privind serviciile oferite de bibliotecă şi necesităţile de lectură, informare, documentare etc ale acestora. </li></ul>
  • 16. Anul bibliologic 2010 <ul><li>Linie de demarcare, start pentru dezvoltarea şi diversificarea serviciilor. </li></ul><ul><li>Biblioteca 2.0,reprezintă o combinaţie de instrumente şi atitudini, o nouă modalitate de promovare a serviciilor interactive de bibliotecă, centrate pe necesităţile utilizatorilor, prin intermediul noilor tehnologii internet, bazate pe exploatarea inteligenţei colective în crearea conţinuturilor şi atragerea utilizatorilor în activitatea bibliotecii şi în viaţa comunităţii. </li></ul>
  • 17. Situaţie <ul><li>17% din totalul de biblioteci publice infomatizate. 10% conectate internet. </li></ul><ul><li>Sondaj „CBS-AXA” (februarie 2011) 34% dintre respondenţi folosesc Internetul, 22% - zilnic. 26% din populaţia ţării folosesc serviciile BP. </li></ul><ul><li>Nu este mult, dar este un nucleu serios. </li></ul><ul><li>Procesul de informatizare a bibliotecilor s-ar putea să se întâmple mult mai repede decât ne imaginăm. </li></ul><ul><li>Proiectul de informatizare a bibliotecilor promis de Uniunea Europeană, despre care Ministrul Culturii, domnul Boris Focşa a vorbit la sfârşitul anului trecut. </li></ul><ul><li>Suntem pregătiţi? </li></ul>
  • 18. Posibilităţi <ul><li>Bibliotecile care nu dispun de tehnologii vor încerca şi în continuare să exploateze la maximum posibilităţile oferite de serviciile tradiţionale, situând în centrul activităţii utilizatorul, necesităţile şi aşteptările lui. </li></ul><ul><li>Bibliotecile care au cunoscut avantajele TIC să dezvolte servicii noi, să acumuleze experienţe şi pentru cei care se vor alătura mai târziu. </li></ul><ul><li>Promovarea serviciilor noi </li></ul><ul><li>Pro i ectul “ Vânătoarea după non-U”Danemarca </li></ul>
  • 19. R esponsabilităţi noi <ul><li>Toate bibliotecile trebuie sa-şi asume responsabilităţi noi. </li></ul><ul><li>I mplicarea în instruirea pe tot parcursul vieţii , acumularea noilor cunoştinţe, dezvoltarea competenţelor. </li></ul><ul><li>F ormarea culturii informaţiomale a utilizatorilor . </li></ul><ul><li>I nstruirea utilizatorilor, în special în vederea utilizării TIC . A cest serviciu este inclus în Standardul internaţional de statistică şi respectiv bibliotecile vor trebui să raporteze realizările obţinute la sfârşit de an. </li></ul><ul><li>Servicii gratuite pentru comunitate, precum acces internet. </li></ul><ul><li>Servicii de asistenţă în procesul de căutare a unui loc de muncă, dezvoltarea carierei, pregătirea temelor pentru acasă, servicii în ajutor micului business. </li></ul><ul><li>Spaţiu fizic pentru întruniri, activităţi şi evenimente culturale, etc. </li></ul>
  • 20. Conceptul de „bibliotecă nouă” <ul><li>În dezbaterile profesionale din ţările occidenale apare tot mai frecvent conceptul de „bibliotecă nouă”. </li></ul><ul><li>În acest concept colecţiile şi spa ţiile nu mai sunt puncte de referinţă. </li></ul><ul><li>În centrul conceptului - necesităţile utilizatorilor în contextul SC. </li></ul><ul><li>„ Biblioteca nouă” implică dezvoltarea serviciilor noi de bibliotecă, bazate pe interacţiunea dintre biblioteca virtuală şi biblioteca fizică şi pe relaţiile interactive dintre utilizatori şi bibliotecă. </li></ul><ul><li>“ Biblioteca nouă” trebuie să fie acolo unde este utilizatorul: pe web, acasă, la serviciu, în asociaţii şi cluburi, în grădiniţe, în şcoli, în magazine. Mai nou biblioteci pot fi întâlnite în metrouri, în aeroporturi – oriunde sunt utilizatorii.Aeroportul Taiwan – prima bibliotecă electronică pentru călători. </li></ul><ul><li>Oferă servicii care tradiţional nu constituiau prioritatea bibliotecii. </li></ul>
  • 21. Experienţe locale <ul><li>Deşi încă destul de modeste unele începuturi se întrezăresc şi la noi. </li></ul><ul><li>Ore de instruire a utilizatorilor în vederea utilizării TIC încearcă să ofere bibliotecile publice raionale Anenii Noi, Făleşti, Ungheni, biblioteca publică din s.Crihana Veche, Cahul, precum şi alte biblioteci care au beneficiat, începând cu anul 2000 de susţinerea financiară a Fundaţiei SOROS-Moldova, a altor organizaţii , pentru implementarea proiectelor de informatizare. </li></ul>
  • 22. Pentru a rămâne relevante pentru comunitate bibliotecile trebuie să: <ul><li>integreze serviciile în viaţa de zi cu zi a cetăţenilor; </li></ul><ul><li>ofere conţinuturi digitale, muzică, filme, jocuri; </li></ul><ul><li>ofere servicii noi atât în spaţiul bibliotecii cât şi online. In spaţiile bibliotecii oamenii trebuie să întâlnească alţi oameni, să comunice şi să participe; </li></ul><ul><li>dezvolte oferte relevante pentru toţi membrii comunităţii; </li></ul><ul><li>lucreze în parteneriate cu instituţii adiacente. </li></ul>
  • 23. V iitorul bibliotecii publice <ul><li>S erviciile pentru public vor constitui preocuparea principală . </li></ul><ul><li>Biblioteca publică prin menirea ei este garant al protecţiei sociale în cultură. </li></ul><ul><li>S erviciile bibliotecii publice trebuie să fie în principiu gratuite, moment consfinţit şi în Manifestul IFLA-UNESCO pentru biblioteca publică. </li></ul><ul><li>În Finlanda Legea cu privire la biblioteci are un capitol special “Serviciile gratuite ale bibliotecii”. </li></ul><ul><li>Legea RM “Cu privire la biblioteci” specifică în capitolul 4 “Drepturile şi obligaţiunile beneficiarului” “Utilizatorii pot beneficia în bibliotecă şi de servicii contra plată în conformitate cu legislaţia în vigoare” . </li></ul><ul><li>S erviciile obligatorii trebuie să fie gratuite . </li></ul>
  • 24. Valorile bibliotecii publice promovate de IFLA <ul><li>Asigurarea accesului liber la informaţii ; </li></ul><ul><li>Sprijinirea instruirii pe tot parcursul vieţii ; </li></ul><ul><li>Stimularea imaginaţiei şi a creativităţii copiilor şi tineretului ; </li></ul><ul><li>Sprijinirea dialogului intercultural şi a diversităţii culturale ; </li></ul><ul><li>Sprijinirea tradiţiilor orale şi a moştenirii culturale ; </li></ul><ul><li>Lichidarea inegalităţii digitale. </li></ul><ul><li>Pe aceste valori trebuie să se axeze serviciile oferite de bibliotecile publice. </li></ul>
  • 25. Probleme de rezolvat : <ul><li>E labor area strategii lor de diversificare şi extindere a serviciilor, care să prevadă îmbunătăţirea serviciilor existente şi dezvoltarea serviciilor noi, axate pe necesităţile utilizatorilor. Orice strategie a bibliotecii, privind serviciile pentru utilizatori trebiue să reflecte: </li></ul><ul><li>priorităţile de dezvoltare ale societăţii şi implicit ale comunităţi, </li></ul><ul><li>recomandările M anifestului şi a Ghidului IFLA-UNESCO, </li></ul><ul><li>necesităţile utilizatorilor din aria de servire, în special a le grupurilor cu necesităţi speciale şi în special a le utilizatorilor copii cu necesităţi speciale. </li></ul><ul><li>Modernizarea infrastructurii (2010-74 computere) </li></ul><ul><li>Formarea profesională continuă a bibliotecarilor. </li></ul>
  • 26. www.library20.org <ul><li>“ cu cât învăţ mai mult despre Biblioteca 2.0, cu atăt ştiu mai puţin”( I'm a doctoral candidate (information science/ University of North Texas) and the more I learn about Library 2.0, the less I know. That is probably a good thing, right?). </li></ul><ul><li>Ideea este destul de veche, dar atunci când este vorba de tehnologii devine extrem de actuală. Tehnologiile se modernizează atât de rapid, că este foarte greu să ţii pasul cu evoluţia lor. </li></ul><ul><li>Biblioteca devine tot mai dinamică. </li></ul>
  • 27. Utilizatorii învaţă încet... <ul><li>Un comentariu de pe blogul lui David Lee King, unul dintre cei mai de seamă promotori ai tehnologiilor WEB 2.0 în bibliotecile din SUA „M-am înregistrat pe blogul tău şi am încorporat unele dintre ideile tale din lucrarea Rolul bibliotecii publice în societate (facând trimitere la tine, bineînţeles). Am participat anul trecut la câteva cursuri on line Biblioteca 2.0 şi apoi am dezvoltat un Program Web 2.0 pentru utilizatorii noştri. Este un succes extraordinar! Utilizatorii învaţă încet cum să comunice cu biblioteca mea prin Twitter, Facebook şi Blogging. Este cea mai mare răsplată să vezi aceasta realizare. Annie A.” </li></ul><ul><li>Utilizatorii învaţă încet şi împreună cu utilizatorii învăţăm noi, şi în curând utilizarea TIC, a reţelelor sociale etc va fi la fel de firească ca şi utilizarea motoarelor de căutare, a poştei electronice, sau a altor tehnologii si instrumente Web fără de care nimeni nu-şi mai concepe existenţa. </li></ul><ul><li>Alfabetizarea digitală. </li></ul>
  • 28. Adrese <ul><li>http://bnrm.md/ </li></ul><ul><li>http://clubbib.wordpress.com/ </li></ul><ul><li>http://bnrm.wordpress.com/ </li></ul><ul><li>http://cercetaribibliografice.blogspot.com/ </li></ul><ul><li>http://dic.andries.eu/ </li></ul><ul><li>http://www.facebook.com/pages/Blogul-de-biblioteconomie-si-stiinta-informarii/142586482424613 </li></ul><ul><li>http:// www.slideshare.net/cdbclub . </li></ul>