PoluareaPoluarea
aerului, aPei,aerului, aPei,
soluluisolului
Prof. Pungă Carmen ElviraProf. Pungă Carmen Elvira
coala Gimn...
IntroducereIntroducere
Prin HG 645/2005 s-a adoptat, in iulie 2005, prima Strategie Nationala privind
Schimbarile Climatic...
Se stie ca exista mai multe tipuri de poluare a apei:
 poluare industriala;
 poluare agricola;
 poluare cu deseuri soli...
POLUAREAPOLUAREA
Poluarea mediului a devenit în ultima perioadă o problemă globală
a omenirii. Cataclismele naturale, acci...
Poluare artificială: Iniţial produsele poluante erau de natură organică şi uşor
biodegradate de bacterii şi ciuperci.
• Da...
POLUAREA AERULUI
• Poluarea atmosferică implică emanarea în atmosferă de substanţe
dăunătoare organismelor vii.
• Poluanţi...
POLUAREA AERULUI
• Monoxidul de carbon şi oxizii de azot sunt principalii poluanţi emişi la
arderea combustibililor.
• Fun...
POLUAREA AERULUI
•Alte materiale poluante pot avea ca sursă industria metalelor (fier, zinc,
plumb, cupru), rafinăriile pe...
POLUAREA AERULUI
• În natură energia există sub diferite forme: mecanică, termică, chimică,
electrică, nucleară.
• Necesit...
POLUAREA AERULUI
•Poluarea atmosferei cu pulberi în suspensie are multe surse:
– industria metalurgică extractivă şi prelu...
POLUAREA AERULUI
•Coşurile de fum înalte pe care le folosesc industriile nu îndepărtează substanţele
poluante, ci doar le ...
POLUAREA AERULUI
•Cele mai eficiente strategii de control a poluării atmosferice implică metode ce reduc,
colectează, capt...
POLUAREA AERULUI
POLUAREA AERULUI
Singapore_ Downtown Core
Smog in Beijing
Smog in Shanghai
Smog in Delhi, India.
Smog in New York
Smog in California _ Golden Gate Bridge
Smogul in Los Angeles
POLUAREA APEI
• Apa este una din resursele naturale cele mai afectate de poluare. Ca urmare,
modificarea calităţilor ei af...
POLUAREA APEI
Efectele negative ale poluării:
• distrugerea unor resurse de apă prin poluare;
• reducerea conţinutului de ...
POLUAREA APEI
In funcţie de modul cum se produce, poluarea poate fi:
• poluare naturală:încărcarea apelor de suprafaţă cu ...
POLUAREA APEI
Ciclul hidrologic cu unele aspecte
induse de stresul uman
Circuitul apei in natură
Circuitul poluării şi poluarea remanentă
PLOILE ACIDE
Dunarea poluata cu petrol
Poluare cu petrol a litoralului la Mangalia
POLUAREA APEI
POLUAREA APEI
POLUAREA APEI
POLUAREA SOLULUI
• Caracteristicile solului determină direct productivitatea agricolă.
Chimizarea în exces a agriculturii ...
POLUAREA SOLULUI
• Acidificarea este procesul prin care suprafaţa pământului este "sărăcită" în
baze şi suferă continuu o ...
POLUAREA SOLULUI
•Producţia de energie (incluzând biomasa şi biogazul) nu este o cauză majoră a
degradării solului; dimpot...
POLUAREA SOLULUI
POLUAREA SOLULUI
POLUAREA SOLULUI
Padure afectata de ploi acide
Formarea ploilor acide
POLUAREA
POLUAREA
Poluarea
ConcluziiConcluzii
De-a lungul secolelor, Pamantul a fost profund modificat de activitatile
oamenilor. Constienti de peric...
Ştim că poluarea provoacă handicap nu numai fizic, ci şi psihologic şi tulburări
comportamentale în oameni.
Următoarele ef...
• Efectelor poluării apei :
• - boli cauzate de apele potabile poluate:
• * Febră tifoidă;
• * Amoebiasis;
• * Giardiaza;
...
Poluarea aerului, apei, solului
Poluarea aerului, apei, solului
Poluarea aerului, apei, solului
of 49

Poluarea aerului, apei, solului

Poluarea aerului, apei, solului
Published on: Mar 4, 2016
Published in: Education      
Source: www.slideshare.net


Transcripts - Poluarea aerului, apei, solului

  • 1. PoluareaPoluarea aerului, aPei,aerului, aPei, soluluisolului Prof. Pungă Carmen ElviraProf. Pungă Carmen Elvira coala GimnazialaȘcoala GimnazialaȘ ”Sf. Dumitru“ C”Sf. Dumitru“ Craiovaraiova
  • 2. IntroducereIntroducere Prin HG 645/2005 s-a adoptat, in iulie 2005, prima Strategie Nationala privind Schimbarile Climatice. Cu ajutorul acestei strategii, Romania face primii pasi in directia unui efort national concentrat si coordonat pentru implementarea politicilor din acest domeniu in perioada 2005-2007, in vederea limitarii emisiilor de gaze cu efect de sera si a pregatirii masurilor de adaptare la efectele posibile ale schimbarilor climatice. Politicile si masurile privind reducerea de gaze cu efect de sera fac referire la :  intensificarea participarii Romaniei la Programul „Energie inteligenta pentru Europa  promovarea productiei de energie din surse regenerabile  promovarea eficientei energetice la utilizatorii finali de energie  gestionarea emisiilor cu efect de sera provenite din transporturi  promovarea recuperarii energiei prin inchiderea depozitelor de deseuri  introducerea sistemelor de utilizare integrata a terenurilor
  • 3. Se stie ca exista mai multe tipuri de poluare a apei:  poluare industriala;  poluare agricola;  poluare cu deseuri solide;  poluarea termica;  poluarea apei este si cea casnica; Poluarea aerului poate fi cauzata atat de poluantii gazosi, cat si de poluantii solizi; Solul este poluat cu deseuri industriale si menajere, precum si cu pesticide si ingrasaminte chimice; este locul de intalnire al poluanţilor.
  • 4. POLUAREAPOLUAREA Poluarea mediului a devenit în ultima perioadă o problemă globală a omenirii. Cataclismele naturale, accidentele ecologice, urbanizarea excesivă, dar mai ales industrializarea intensivă au dus la degradarea îngrijorătoare a mediului. Poluarea solului, a apei şi aerului au efecte devastatoare asupra faunei şi florei şi în final asupra omului. În acest context toate ţările fac eforturi intense în vederea limitării şi diminuării poluării. • Prin poluare se înţelege acţiunea de introducere în resursele naturale, ca urmare a activităţii social-economice sau în mod natural, a unor substanţe sau forme de energie care prin concentraţia şi caracterul lor modifică proprietăţile şi caracteristicile resurselor, astfel încât acestea devin supărătoare pentru simţurile omului sau improprii oricărei alte utilizări ulterioare. • În funcţie de perioada de timp cât acţionează agentul impurificator poluarea poate fi: – permanentă sau sistemică; – periodică; – accidentală.
  • 5. Poluare artificială: Iniţial produsele poluante erau de natură organică şi uşor biodegradate de bacterii şi ciuperci. • Datorită dezvoltării industriale şi exploziei demografice au apărut deşeuri nebiodegradabile, pentru care nu există în natură enzime capabile să le descompună. • Poluarea artificială este de natură: fizică (sonoră, radioactivă, termică), chimică, biologică (agenţi patogeni precum virusuri, bacterii, fungi). ' Poluare naturală: Ea are importanţă secundară în condiţiile în care aportul antropic de poluanţi devine tot mai grav: - erupţiile vulcanice elimină gaze, vapori, particule solide, care sunt transportate pe distanţe mari de vânt şi curenţi de aer; - eroziunea solului, eoliană sau cauzată de ploi, este cu atât mai intensă cu cât solul este lipsit de vegetaţie, în pantă sau într-o zonă cu reţea hidrografică bogată; - reziduurile vegetale şi animale degajă în urma descompunerii o serie de substanţe gazoase poluante. Polenul sau fungii pot constitui aerosoli naturali care pot influenţa negativ sănătatea populaţiei umane.
  • 6. POLUAREA AERULUI • Poluarea atmosferică implică emanarea în atmosferă de substanţe dăunătoare organismelor vii. • Poluanţi precum oxizii de sulf şi azot, cloro-fluoro-carburile, dioxidul de carbon, monoxidul de carbon şi funinginea (cărbunele), sunt pricipalii agenţi de poluare atmosferică. • Poluarea atmosferică poate afecta de asemenea ecosistemele acvatice şi terestre, dacă poluanţii se dizolvă în apă sau precipită fiind antrenaţi de picăturile de ploaie. În fiecare an, dezvoltarea industriei generează miliarde de tone de materiale poluante. • Poluarea aerului a cunoscut o mare amploare o dată cu creşterea producţiei industriale, intensificarea circulaţiei rutiere, incinerarea deşeurilor menajere. – Poluanţii primari sunt acei poluanţi atmosferici emanaţi direct în atmosferă, de exemplu particulele de funingine, dioxidul de sulf şi oxizii de azot. – Poluanţii secundari sunt produşi prin reacţii între poluanţii primari. De exemplu, ozonul se formează deasupra arealelor urbane prin reacţii între poluanţii primari şi componenţii normali ai atmosferei.
  • 7. POLUAREA AERULUI • Monoxidul de carbon şi oxizii de azot sunt principalii poluanţi emişi la arderea combustibililor. • Funinginea şi dioxidul de sulf sunt poluanţii primari produşi în principal prin arderile de combustibili fosili, precum petrolul şi cărbunele, în centralele energetice. În fiecare an peste 1 miliard de tone de astfel de materiale intră în compoziţia atmosferei prin aceste procese. Poluanţii au tendinţa de a se găsi numai în anumite zone. • O parte semnificativă a industriei şi a transporturilor se bazează pe combustibili fosili. Pe măsură ce aceşti combustibili sunt consumaţi, în atmosferă sunt eliminate particule poluante. Cu toate că un mare număr de astfel de chimicale contribuie la poluarea atmosferică, cele mai multe dintre ele conţin carbon, sulf şi azot. • Combustia cărbunelui, a petrolului şi a benzinei este răspunzătoare pentru majoritatea poluanţilor atmosferici. Mai mult de 80% din dioxidul de sulf şi 50% din oxizii de azot sunt produşi de combustibilii fosili utilizaţi în centrale electrice, boilere şi furnale industriale; 80% din monoxidul de carbon şi 40% din oxizii de azot şi hidrocarburi rezultă din arderea gazului şi a combustibililor diesel.
  • 8. POLUAREA AERULUI •Alte materiale poluante pot avea ca sursă industria metalelor (fier, zinc, plumb, cupru), rafinăriile petrolifere, uzinele de ciment şi cele în care se obţine acidul azotic şi acidul sulfuric. Aceşti compuşi interacţionează între ei, dar şi cu razele ultraviolete din radiaţia solară cu intensităţi periculoase. •Smogul se formează în areale urbane, în acele locuri în care există un mare număr de automobile, când dioxidul de azot este descompus de razele solare, eliberându-se ozon, aldehide şi cetone. Smogul poate cauza severe probleme medicale. •Când dioxidul de sulf şi oxidul azotos se transformă în acid sulfuric şi acid azotic în atmosferă, aceste substanţe precipită sub formă de ploaie, aşa- numita ploaie acidă. Ploaia acidă este o gravă problemă globală, pentru că foarte puţine specii sunt capabile să supravieţuiască în asemenea condiţii. Astfel de ploi, înregistrate în anii '80 au avut efecte dramatice asupra pădurilor din Europa Occidentală (în Elveţia 1/3 din păduri au fost afectate, iar în Olanda 40%).
  • 9. POLUAREA AERULUI • În natură energia există sub diferite forme: mecanică, termică, chimică, electrică, nucleară. • Necesitatea acoperirii consumului de energie în continuă creştere determină o preocupare permanentă pentru descoperirea de noi surse de energie, de identificare a modalităţilor pentru protejarea surselor neregenerabile, a resurselor naturale şi de control al emisiilor de CO2. • Cărbunele, petrolul şi gazele naturale reprezintă surse de energie neregenerabile sau convenţionale. • Creşterea pe scară mondială a consumului de petrol şi cărbune încă din anii ’40 au condus la creşteri substanţiale ale emisiilor de dioxid de carbon. Efectul de seră ce rezultă din această creştere a CO2 permite energiei solare să pătrundă în atmosferă, reducând astfel reemisia de raze infraroşii de la nivelul Pământului. • Efectul de seră influenţează tendinţa de încălzire a atmosferei, afectând climatul global; datorită acestui fapt calota glaciară de la poli s-ar putea topi parţial. • Efectele poluării energetice s-au facut simţite datorită creşterii sporite a producţiei şi consumului de energie, urmate totdeauna de efecte adverse asupra mediului şi sănatăţii umane.
  • 10. POLUAREA AERULUI •Poluarea atmosferei cu pulberi în suspensie are multe surse: – industria metalurgică extractivă şi prelucrătoare (care eliberează în atmosferă cele mai însemnate cantităţi de pulberi), – centralele termice pe combustibili solizi, – fabricile de ciment, – transporturile rutiere, – haldele şi depozitele de steril etc. •Natura acestor pulberi este foarte diversificată. Ele conţin oxizi de fier, în cazul pulberilor din jurul combinatelor siderurgice, metale grele (plumb, cadmiu, mangan, crom) în cazul întreprinderilor de metale neferoase, sau alte noxe. •Deşi faţă de anii precedenţi se remarcă reducerea concentraţiei de metale grele din sol, acestea se regăsesc încă în concentraţii peste limita pragului de alertă. Trebuie remarcată şi reducerea arealului de maximă poluare şi a celui de poluare medie. •Natura complexă a emisiilor şi acţiunea sinergică a poluanţilor afectează activitatea microbiologică, fapt ce duce la încetinirea până la dispariţie a proceselor de humificare.
  • 11. POLUAREA AERULUI •Coşurile de fum înalte pe care le folosesc industriile nu îndepărtează substanţele poluante, ci doar le propulsează în straturile înalte ale atmosferei, reducând concentraţia agenţilor poluanţi în arealul respectiv. •Poluanţii sunt însă transportaţi la mari distanţe de locul emisiei şi pot produce efecte adverse în alte areale. •Emisiile de sulf şi de azot din America Centrală cauzează ploi acide în statele New York, New England şi în estul Canadei. Efecte similare au fost semnalate şi în Europa. •Nivelul pH-ului sau aciditatea multor lacuri din acele zone au fost dramatic deteriorate de această ploaie acidă, astfel că întreaga populaţie de peşte din lacurile respective a fost distrusă. •Emisiile de dioxid de sulf şi reacţiile de formare a acidului sulfuric pot determina degradarea stâncilor şi a rocilor la mari distanţe de sursa de poluare.
  • 12. POLUAREA AERULUI •Cele mai eficiente strategii de control a poluării atmosferice implică metode ce reduc, colectează, captează sau reţin poluanţii înainte ca ei să intre în atmosferă. •Din punct de vedere ecologic, strategia preferată este reducerea emisiilor poluante printr-o mărire a randamentului energetic şi prin măsuri de conservare, precum şi arderea unor cantităţi mai mici de combustibil. •De asemenea, dacă oamenii ar folosi transportul în comun în locul autovehiculelor personale, acest lucru ar determina îmbunătăţirea calităţii aerului urban. •Poluanţii potenţiali pot exista în materialele ce intră în procese chimice sau în procese de combustie (de exemplu plumbul din benzină). Metodele de control al poluării atmosferice includ îndepărtarea materialelor poluante direct din produsul brut (înainte ca acesta să fie folosit), sau imediat după ce s-a format. •De asemenea, metodele includ şi modificarea proceselor chimice ce duc la obţinerea produsului finit, astfel încât produşii poluanţi să nu se formeze sau să se formeze în cantităţi scăzute. •Reducerea emisiilor de gaze din arderea combustibililor folosiţi la automobile este posibilă prin realizarea unei combustii cât mai complete a carburantului sau prin recircularea gazelor provenite de la rezervor, carburator şi motor. •De asemenea, reducerea emisiilor poate avea loc prin descompunerea gazelor rezultate în compuşi nepoluanţi sau puţin poluanţi cu ajutorul proceselor catalitice. •Poluanţii industriali pot fi la rândul lor captaţi în filtre, precipitatori electrostatici etc.
  • 13. POLUAREA AERULUI
  • 14. POLUAREA AERULUI
  • 15. Singapore_ Downtown Core
  • 16. Smog in Beijing
  • 17. Smog in Shanghai
  • 18. Smog in Delhi, India.
  • 19. Smog in New York
  • 20. Smog in California _ Golden Gate Bridge
  • 21. Smogul in Los Angeles
  • 22. POLUAREA APEI • Apa este una din resursele naturale cele mai afectate de poluare. Ca urmare, modificarea calităţilor ei afectează întreg ecosistemul, pe suprafeţe mari, datorită apelor curgătoare şi infiltraţiilor. În funcţie de concentraţia şi compoziţia apei se disting următoarele stadii ale procesului de poluare: – impurificare: impurităţile reduc capacitatea de utilizare a apei; – murdărire: impurităţile modifică compoziţia şi aspectul fizic al apei; – degradare: poluare gravă care compromite viaţa; – otrăvire: poluare gravă cu substanţe toxice. Gradul de poluare este dependent de: • gradul de diluţie a poluantului (raportul poluant-receptor); • structura evacuatorului şi modul de dispersare (evacuare concentrată sau difuză); • tipul receptorului (emisarul este apă curgătoare în regim torenţial sau lent-fluvial, lac natural sau artificial); • condiţiile spaţiale şi temporale ale difuziei şi dispersiei poluantului în efluent; • compoziţia şi concentraţia receptorului; • compoziţia şi concentraţia efluentului poluant; • persistenţa, stabilitatea chimică în timp a poluantului
  • 23. POLUAREA APEI Efectele negative ale poluării: • distrugerea unor resurse de apă prin poluare; • reducerea conţinutului de oxigen în apă şi implicit distrugerea florei şi faunei acvatice; • formarea peliculelor de hidrocarburi care împiedică aerarea; • substanţele chimice oxidante şi substanţele organice consumă oxigenul din apă; • suspensiile (ex. praful de cărbune) colmatează malurile şi împiedică autopurificarea; • celuloza sulfit (de la fabricile de celuloză) în contact cu sărurile de fier (existente în apele noastre) dau o coloraţie de cerneală şi formează colonii de ciuperci care înfundă filtrele; • dezvoltarea microbilor şi agenţilor patogeni în apele cu conţinut mare de proteine şi grăsimi (abatoare, lăptării, tăbăcarii); • depuneri de săruri pe conducte şi în cazane (conduc la colmatări şi explozii).
  • 24. POLUAREA APEI In funcţie de modul cum se produce, poluarea poate fi: • poluare naturală:încărcarea apelor de suprafaţă cu suspensii minerale sau organice, independent de activitatea social-economică a omului; • poluare urbană: rezultat al activităţii oamenilor pe teritoriile concentrărilor urbane; • poluare industrială: ape industriale uzate • poluare agricolă: ape de la complexe zootehnice sau provenite de la solurile tratate cu ierbicide, fungicide, îngrăşăminte; • poluare termică : datorită căldurii reziduale din apele deversate de centralele termice; • poluare radioactivă: • – surse controlate (uzine de combustibil nuclear, centrale nucleare); • – surse necontrolate (accidente nucleare).
  • 25. POLUAREA APEI
  • 26. Ciclul hidrologic cu unele aspecte induse de stresul uman
  • 27. Circuitul apei in natură
  • 28. Circuitul poluării şi poluarea remanentă
  • 29. PLOILE ACIDE
  • 30. Dunarea poluata cu petrol Poluare cu petrol a litoralului la Mangalia
  • 31. POLUAREA APEI
  • 32. POLUAREA APEI
  • 33. POLUAREA APEI
  • 34. POLUAREA SOLULUI • Caracteristicile solului determină direct productivitatea agricolă. Chimizarea în exces a agriculturii duce la tulburarea echilibrului solului şi la acumularea în sol şi în apa freatică a unor substanţe minerale (de exemplu nitriţi, care au efect methemoglobinizant pentru om şi animale şi distrug bacteriile fixatoare de azot atmosferic). • Pesticidele, nebiodegradabile în majoritatea lor, se concentrează de-a lungul lanţurilor trofice, fiind toxice pentru plante şi animale. De asemenea, dăunătorii devin rezistenţi la pesticide, fiind necesară crearea de substanţe de sinteză noi, mai eficiente, dar care au dezavantajul că sunt mai toxice pentru mediu. • O soluţie alternativă pentru reducerea poluării solului este combaterea biologică a dăunătorilor. • Datorită poluării cu pesticide peste 300 de milioane de hectare se găsesc într- un nivel înalt de degradare, astfel încât se consideră că fenomenul este ireversibil.
  • 35. POLUAREA SOLULUI • Acidificarea este procesul prin care suprafaţa pământului este "sărăcită" în baze şi suferă continuu o creştere a acidităţii; acest proces duce la degradarea solului şi a apelor, precum şi la deteriorarea ecosistemelor aferente. • Principalele surse de acidificare sunt emisiile de dioxid de sulf, oxizi de azot şi amoniac provenite din depozitele de minereuri, de la spălarea combustibililor solizi, reacţiile chimice şi transportul. • Prognozele arată că acidificarea solului produce importante daune, în special asupra agriculturii. • Există metode de combatere a efectelor acesteia, dar costurile sunt foarte ridicate. • Statisticile indică o degradare globală de 2000 milioane de hectare de pământ, adică o suprafaţă echivalentă cu o treime din suprafaţa agricolă globală şi suprafaţa ocupată de pădure.
  • 36. POLUAREA SOLULUI •Producţia de energie (incluzând biomasa şi biogazul) nu este o cauză majoră a degradării solului; dimpotrivă, aceasta poate juca un rol pozitiv în stoparea fenomenului. De exemplu, introducerea unui sistem modern de producere a energiei pe bază de biomasă ar fi profitabilă pentru restaurarea unor zone cu potenţial productiv afectat de degradare şi ar transforma aceste zone în aşa- numite "ferme energetice". •Schimbările climatice sunt datorate creşterii în atmosferă a concentraţiilor de gaze cu efect de seră, datorate dezvoltării industriale globale; acestea se reflectă asupra balanţei energetice a pământului în general. •Contribuţia cea mai însemnată la producerea schimbărilor climatice o are sectorul energetic. În mod curent sistemul energetic este bazat pe arderea combustibilor solizi, care însumează aproximativ 76% din energia primară a lumii. Arderea combustibililor solizi produce trei sferturi din emisiile anuale de dioxid de carbon.
  • 37. POLUAREA SOLULUI
  • 38. POLUAREA SOLULUI
  • 39. POLUAREA SOLULUI
  • 40. Padure afectata de ploi acide Formarea ploilor acide
  • 41. POLUAREA
  • 42. POLUAREA
  • 43. Poluarea
  • 44. ConcluziiConcluzii De-a lungul secolelor, Pamantul a fost profund modificat de activitatile oamenilor. Constienti de pericolul care ameninta viitorul, oamenii se straduiesc astazi sa protejeze si sa conserve planeta. Timp de secole, oamenii au crezut ca rezervele Pamantului sunt inepuizabile. Astazi, procesele de degradare s-au accelarat si, imgrijorati, oamenii de stiinta au lansat semnale de alarma. Guvernele si organizatiile internationale au devenit constiente de pericolele care ameninta mediul si au stabilit masuri pentru a ocroti viitorul Pamantului.
  • 45. Ştim că poluarea provoacă handicap nu numai fizic, ci şi psihologic şi tulburări comportamentale în oameni. Următoarele efecte de poluare asupra oamenilor au fost raportate: • iritaţii ale ochilor, nasului, gurii şi gâtului; • astm, atacuri; • simptome respiratorii, cum ar fi tuse şi respiraţie şuierătoare; • creşterea numarului de boli respiratorii cum ar fi bronşita; • dureri de cap şi ameţeli; • perturbare a sistemelor endocrine, de reproducere şi imunitar; • tulburari neuro-comportamentale; • probleme cardiovasculare; • moartea prematură
  • 46. • Efectelor poluării apei : • - boli cauzate de apele potabile poluate: • * Febră tifoidă; • * Amoebiasis; • * Giardiaza; • * Ascariasis; • * Hookworm. • • -bolile cauzate de apele de suprafata si plajele poluate: • * Erupţii cutanate, dureri de urechi, ochi de culoare roz; • * Infecţii respiratorii; • * Hepatită, encefalită, gastroenterită, diaree, vărsături şi dureri de stomac.