VINURI ROŞII SECII
 
Vin uri <ul><li>Aceste vinuri se prepara din strugurii, negri, cu zeama colorata (soiuri tinctoriale) sau necolorate, pri...
 
 
Materia prima <ul><li>pentru vinurile de consum curent se culeg struguri cu un conţinut in zaharuri de 136_180g/l, din ...
Culesul si transportul strugurilor <ul><li>in mod obişnuit, strugurii negrii se culeg după cei albi, f a ra a-i la s a s...
Prelucrarea strugurilor <ul><li>Sulfitarea si zdrobirea strugurilor se face la fel ca si in cazul vinurilor albe. Deoseb...
 
Macerarea pe boştina <ul><li>In condiţiile de la noi, macerarea fermentarea vinurilor roşii se face, de obicei in cazi d...
 
<ul><li>Încărcarea cu boştina se realizează prin aşezarea zdrobitorului. </li></ul><ul><li>-dezbrobonitor direct deasupra ...
<ul><li>-Prin sulfitare se obtin vinuri mai sănătoase, mai bogate in culoare si mai rezistente la diferite boli, mai bogat...
<ul><li>Doza obişnuita este de 2-3%, dar poate fi mărita pana la 5% in cazul recoltelor avariate, ca si atunci când tempe...
of 14

Prezentare vinurii rosii monik

Published on: Mar 4, 2016
Source: www.slideshare.net


Transcripts - Prezentare vinurii rosii monik

  • 1. VINURI ROŞII SECII
  • 3. Vin uri <ul><li>Aceste vinuri se prepara din strugurii, negri, cu zeama colorata (soiuri tinctoriale) sau necolorate, prin fermentarea mustului împreuna cu boştina. </li></ul><ul><li>Pigmenţii antociamici sunt insolubili in mustul boabelor cu zeama,necolorata. Dar ei devin solubili o data cu zdrobirea strugurilor si începerea procesului de fermentaţie, când se înregistrează o creştere a temperaturii. </li></ul><ul><li>In timpul fermentaţiei alcoolice, o data cu materiile colorante, trece in masa mustului si o parte din materiile aromate si substanţele taninoase. Drept urmare, vinurile roşii sunt mai bogate in aroma si tanin decât cele albe. </li></ul>
  • 6. Materia prima <ul><li>pentru vinurile de consum curent se culeg struguri cu un conţinut in zaharuri de 136_180g/l, din soiurile Băbeasca neagra, porto, Sangiovese, Codana etc.; </li></ul><ul><li>pentru vinurile de calitate superioara se culeg struguri cu peste 180g/l. </li></ul>
  • 7. Culesul si transportul strugurilor <ul><li>in mod obişnuit, strugurii negrii se culeg după cei albi, f a ra a-i la s a sa treacă in faza de supracoacere când se imbogatesc in zaharuri dar pierde din aciditate si culoare. Materiile colorante sunt distruse si de mucegaiuri. </li></ul>
  • 8. Prelucrarea strugurilor <ul><li>Sulfitarea si zdrobirea strugurilor se face la fel ca si in cazul vinurilor albe. Deosebirea esenţiala consta in obligativitatea efectuării, desciorcanirii. </li></ul>
  • 10. Macerarea pe boştina <ul><li>In condiţiile de la noi, macerarea fermentarea vinurilor roşii se face, de obicei in cazi de stejar. </li></ul><ul><li>Căzile pentru fermentarea vinurilor roşii sunt prevăzute obligatoriu cu cate o portiţa, prin care se descărca boştina fermentata. La rândul ei clapa care închide portiţa căzii este prevăzuta cu un orificiu in aceste se introduce o canea din lemn sau un robinet din lemn prin care se scoate vinul ravac. </li></ul>
  • 12. <ul><li>Încărcarea cu boştina se realizează prin aşezarea zdrobitorului. </li></ul><ul><li>-dezbrobonitor direct deasupra lor. Căzile se încărca cu boştina si must in aceasi zi, cu asigurarea golului de fermentare </li></ul>
  • 13. <ul><li>-Prin sulfitare se obtin vinuri mai sănătoase, mai bogate in culoare si mai rezistente la diferite boli, mai bogata in alcool si acizi si extract total. </li></ul><ul><li>- După sulfitare, boştina se insamanteaza cu mai o activa de drojdii selecţionate, care se toarnă la suprafaţa mustuieli </li></ul>
  • 14. <ul><li>Doza obişnuita este de 2-3%, dar poate fi mărita pana la 5% in cazul recoltelor avariate, ca si atunci când temperate mustuieli si a cramei este sub 150c. </li></ul><ul><li>Tratamentul cu enzime se aplica in scopul favorizării extragerii culorii si taninurilor, se recomande aplicarea pe mustuiala in recipiente de macerare – fermentare a enzimelor pectolice de tip Vinozym G </li></ul>

Related Documents