Reforma instituțională a statului român<br />PROPUNERI<br />
Reforma instituțională statului român<br />La peste 20 de ani de la căderea comunismului, procesul de transformare economi...
Reforma instituțională statului român<br />Nu putem contesta că au fost făcuți câțiva pași în sensul unei mai bune funcțio...
Reforma instituțiomală a statului român<br />Nu legile lipsesc în România, ci justa lor aplicare în interesul cetățeanului...
Reforma instituțională statului român<br />În acest context, nivelul de încredere în instituțiile statului este unul foart...
Reforma instituțională statului român<br />În România, cetățeanul este un simplu spectator care privește de pe margine dec...
În scopul evaluării politicilor publice și a activității administrative, propunem constituirea<br />OBSERVATORULUI MODERNI...
Necesitatea evaluării modernizării<br /><ul><li>Reforma administrativă are în centru principiul evaluării, care trebuie tr...
Reforma trebuie să aibă în vedere îmbunătățirea serviciilor oferite cetățenilor, în același timp având în vedere o utiliza...
Transparența este esențială în demersul de centrare a acțiunii publice în jurul cetățeanului; în acest scop, propunem dema...
Dialogul cu cetățenii este un motor indispensabil al modernizării, având următoarele avantaje:</li></ul>Asigură o mai mare...
Necesitatea evaluării modernizării<br />Evaluarea trebuie să aibă în vedere multiple paliere ale activității administrativ...
Necesitatea evaluării modernizării<br />O precauție esențială privind evaluarea este găsirea celui mai bun mod prin care d...
Procesul evaluării<br />Este necesară constituirea unui board, având ca misiune gestiunea evaluării sistemului administrat...
Procesul evaluării<br />Pe parcurs, acest barometru va înregistra îmbunătățirea și evoluția serviciilor publice, ducând la...
Propuneri de dimensiuni pentru analiză<br />Indicatorii vor fi stabiliți în urma unui proces de cercetare multistadial, pr...
Propuneri de dimensiuni pentru analiză<br />Dintr-o altă perspectivă, dimensiunile urmărite ar trebui să includă:<br />Int...
Precauții<br />Este foarte importantă evitarea acumulării de informație inutilă, care să nu fie exploatată, de aceea este ...
Recomandări<br />Crearea unui organism cu rol de mediere – consolidarea rolului acestuia pentru a-l transforma în garantul...
Etapele proiectului de evaluare<br />Etapa I<br /><ul><li>Sondaj de opinie privind percepţiile asupra gradului de moderniz...
Instrumentul utilizat: chestionarul
Volumul eșantionului: 3000 de indivizi de 18 ani și peste, utilizatori ai serviciilor publice</li></ul>Etapa II<br /><ul><...
Instrument utilizat: interviul de profunzime
Populația cercetată: 200 funcționari publici </li></li></ul><li>Etapa III<br />Studiu cantitativ al clientilor sistemului ...
 Instrument utilizat: focus grupul
 Populația cercetată :
of 26

Prezentare reforma administratiei publice draft 3[1]

proiect de Vasile Dancu
Published on: Mar 4, 2016
Published in: Business      
Source: www.slideshare.net


Transcripts - Prezentare reforma administratiei publice draft 3[1]

  • 1. Reforma instituțională a statului român<br />PROPUNERI<br />
  • 2. Reforma instituțională statului român<br />La peste 20 de ani de la căderea comunismului, procesul de transformare economică și instituțională din România este unul lent.<br />Dacă din punct de vedere economic, România este într-o permanentă tranziție spre economia de piață și întâmpină neajunsuri în ceea ce privește respectarea mecanismelor care stau la baza acesteia: competitivitate, proprietate privată, libertate economică, din punct de vedere instituțional ne aflăm într-un impas și mai grav. <br />De peste 20 de ani asistăm la atitudini și comportamente discreționare ale instituțiilor și responsabililor acestora care se manifestă prin:<br />Gestionarea banului public și orientarea fondurilor bugetare spre clientela politică prin intermediul contractelor încheiate cu administrația publică centrală sau locală<br />Managementul deficitar al proprietății de stat <br />Corupție la nivel instituțional fără sancționări aspre din partea sistemului judiciar <br />Existența unui aparat birocratic care funcționează în lipsa unor criterii de eficiență a determinat eșecul cvasi-permanent al proiectelor de reformare a fiecărei instituții a statului, pe fondul unei puternice opoziții a sistemului birocratic.<br />
  • 3. Reforma instituțională statului român<br />Nu putem contesta că au fost făcuți câțiva pași în sensul unei mai bune funcționări a instituțiilor, dar, de cele mai multe ori, acest lucru s-a întâmplat acolo unde mecanismele Uniunii Europene au pus presiune. <br />Pe fond însă, statul român a rămas unul greoi, cu mecanisme întortocheate, dificil de măsurat și de evaluat și care nu funcționează în favoarea cetățeanului, ci mai degrabă în detrimentul lui.<br />Guvernul României proclamă cu orice ocazie sintagma ”reforma statului” și pretinde că acționează în numele ei. Dar, în viziunea Guvernului, reforma se limitează la patru dimensiuni:<br />Reforma sistemului de pensii publice<br />Reforma educației naționale<br />Reforma salarizării bugetare<br />Descentralizarea administrației publice, centrate, în principal, pe reformarea instituțiilor, din punct de vedere structural, sau din perspectiva re-armonizării legislative.<br />
  • 4. Reforma instituțiomală a statului român<br />Nu legile lipsesc în România, ci justa lor aplicare în interesul cetățeanului. <br />De altfel, cetățeanul – în mod normal, destinatar final și principal beneficiar - este și cel care lipsește aproape în totalitate din proiectele Guvernului de reformare a statului. Lipsesc totodată și instrumentele în baza cărora mecanismele de funcționare a instituțiilor și modul în care acestea sunt aplicate să poată fi evaluate din perspectiva eficienței lor.<br />În 2010, instituția Avocatului Poporului sesiza în Raportul de activitate pentru 2009 înaintat Parlamentului și Președintelui țării faptul că ”există cazuri în care, în instituţiile administraţiei publice locale şi centrale, funcţionarii publici sunt nesiguri pe ei, iar capacitatea managerială de implementare a responsabilităţilor descentralizate nu este consolidată. Cu toate că s-au înregistrat reale progrese, încă este nevoie de eforturi considerabile pentru ameliorarea calităţii serviciilor prestate către cetăţeni” (sursa: www.avp.ro).<br />Cetățenilor români le sunt încălcate în permanență drepturi fundamentale precum: dreptul la proprietate privată (1568 petiții depuse la Avocatul Poporului în 2009), dreptul la informaţie (1396), dreptul la un nivel de trai decent (947), accesul liber la justiție (833), dreptul de petiţionare, dreptul persoanei vătămate de o autoritate publică (sursa: www.avp.ro). <br />
  • 5. Reforma instituțională statului român<br />În acest context, nivelul de încredere în instituțiile statului este unul foarte scăzut, românii tinzând să aibă încredere în instituțiile tradiționale, precum Biserica și Armata într-o măsură mult mai mare decât în cele care presupun asocierea cu domeniul politic. <br />Încrederea scăzută în instituțiile statului poate fi un semn că autoritatea acestora începe să își piardă din legitimitate. Încrederea presupune de asemenea un anumit grad de previzibilitate, iar românii simt că nu pot avea încredere într-un stat care crește peste noapte taxele și impozitele sau reduce cu un sfert salariile unor categorii sociale.<br />Încrederea presupune performanță din partea instituțiilor statului, performanță reflectată în prosperitate economică și o creștere a nivelului de trai, dar și prin calitatea serviciilor instituțiilor statului. Însă evaluări asupra serviciilor realizează în acest moment doar cetățenii atunci când se pot exprima în sondaje, pentru că alte instrumente reale de evaluare a eficienței politicilor guvernamentale nu există.<br />
  • 6. Reforma instituțională statului român<br />În România, cetățeanul este un simplu spectator care privește de pe margine deciziile statului și acționează, de cele mai multe ori conștiincios, în favoarea acestuia plătindu-și impozitele și taxele și respectând legile. Nu are inițiative civice și nu se implică în funcționarea societății pentru că niciodată statul nu l-a stimulat să facă acest lucru și nu i-a demostrat că implicarea lui se transpune într-o mai bună funcționare a instituțiilor.<br />În consecință, modernizarea și reformarea statului din perspectivă instituțională și a mecanismelor de funcționare se impune neîntârziat împreună cu un sistem integrat de măsurare a eficienței politicilor publice.<br />
  • 7. În scopul evaluării politicilor publice și a activității administrative, propunem constituirea<br />OBSERVATORULUI MODERNIZĂRII ADMINISTRAȚIEI PUBLICE<br />care va furniza date privind starea actuală a administrației, progresul modernizării, direcții de acțiune și strategii.<br />În acest sens, este necesară demararea unui proiect amplu de cercetare, în scopul obţinerii indicatorilor ce vor fi utilizați în analiză.<br />
  • 8. Necesitatea evaluării modernizării<br /><ul><li>Reforma administrativă are în centru principiul evaluării, care trebuie tratat prioritar în contextul eforturilor de modernizare, constituind un fundament al democrației administrative.
  • 9. Reforma trebuie să aibă în vedere îmbunătățirea serviciilor oferite cetățenilor, în același timp având în vedere o utilizare eficientă a bugetului – prin analiza costuri/beneficii a politicilor publice vizate, lucru esențial cu atât mai mult în perioade de recesiune
  • 10. Transparența este esențială în demersul de centrare a acțiunii publice în jurul cetățeanului; în acest scop, propunem demararea „Observatorului modernizării administrației publice”, barometru trimestrial care să fie accesibil cetățenilor
  • 11. Dialogul cu cetățenii este un motor indispensabil al modernizării, având următoarele avantaje:</li></ul>Asigură o mai mare mobilizare a publicurilor țintă a politicilor publice<br />Contribuie la îmbogățirea conținutului programelor publice<br />Contribuie la creșterea legitimității acțiunilor întreprinse<br />Ajută la a răspunde la noi probleme<br />
  • 12. Necesitatea evaluării modernizării<br />Evaluarea trebuie să aibă în vedere multiple paliere ale activității administrative: nivelul politicilor publice, cel al personalului furnizor de servicii și palierul acțiunilor administrative propriu-zise.<br />Evaluarea, precum alte mijloace de realizare a modernizării, permite o mai bună gestiune a resursei umane, fără a bulversa structurile juridice sau a le modifica neconform cu structurile românești.<br />Evaluarea înseamnă și o apreciere globală a acțiunilor publice la care se referă activitatea administrativă, lucru care reclamă elaborarea unui sistem normativ care să permită creerea de sens politic. Altfel spus, evaluarea devine un principiu de integrare a acțiunii administrative în logica specifică a sistemului, fără a face compromisuri organizaționale.<br />Pentru ca o reformă să poată fi implementată, este esențială compatibilizarea structurii comprehensiunii problemelor cu cea a sistemelor de acțiune<br />Funcția evaluării nu trebuie redusă la aceea de mecanism de control, ci trebuie utilizată ca un instrument care să reînnoiască dezbaterea publică, în afara oricărui proiect normativ. Așadar, în timp ce o procedură de control judecă în termeni pozitiv/negativ, evaluarea presupune mai degrabă poziționarea pe o scală a intensității.<br />Evaluarea este „cheia de boltă” a unei mecanici democratice sistemice, în care pluralismul actorilor și valorilor, necesitățile de coordonare bugetară, gestiunea și căutarea transparenței vizavi de utilizatori și explicitarea cadrelor de decizie fuzionează într-o sinteză armonioasă.<br />
  • 13. Necesitatea evaluării modernizării<br />O precauție esențială privind evaluarea este găsirea celui mai bun mod prin care datele obținute în urma acesteia pot fi utilizate în circuitul politico-administrativ. Evaluării politicilor publice trebuie să îi corespundă evaluabilitatea programelor și posibilitatea concretă ca viața politică să fie evaluată și sancționată. <br />În cuvintele lui Jean-Louis Quermonne, expert în științe politice: „Procesul de evaluare nu va fi cu adevărat finalizat până când nu va alimenta dezbaterile democratice. Și trebuie, de asemenea, să iasă de sub controlul Parlamentului”.<br />Așadar, evaluarea constituie, pe de o parte, un instrument care însoțește complexitatea pieței politice, iar, pe de altă parte, un instrument de gestiune care permite intervenția.<br />Ideea separării sistemului politic de cel administrativ este absurdă, în contextul în care sectorul administrației publice constituie un loc de schimburi permanente între politic și social.<br />În acest proces nu trebuie neglijate savoir-faire-ul persoanelor care își desfășoară activitatea în administrație, precum și opiniile și sugestiile utilizatorilor acestor servicii.<br />Un efect al evaluării se va dovedi a fi responsabilizarea serviciilor publice, observarea unei anumite etici a vieții publice. Identificarea responsabilității și a răspunderii pentru acțiunile publice ar trebuie să se găsească în centrul vieții politice și vine în echilibrarea analizei sociale.<br />
  • 14. Procesul evaluării<br />Este necesară constituirea unui board, având ca misiune gestiunea evaluării sistemului administrativ și elaborarea de strategii de modernizare, după modelul Direction générale de la modernisation de l'Etat (DGME)(Direcția Generală pentru modernizarea Statului din Franța).<br />Parteneriat public-privat, în scopul constituirii unor indicatori relevanți pentru analiză și a măsurării acestora, care să focalizeze acțiunea publică<br />Modernizarea statului trebuie concentrată în jurul unor indicatori reprezentativi, transversali <br />Realizarea unui barometru lunar sau trimestrial – „Observatorul administrației publice”; rezultatele obținute trebuie făcute publice, pentru realizarea transparenței vizavi de cetățeni în ceea ce privește performanța și evoluția administrației<br />
  • 15. Procesul evaluării<br />Pe parcurs, acest barometru va înregistra îmbunătățirea și evoluția serviciilor publice, ducând la o creștere a încrederii și satisfacției utilizatorilor – va constitui un mijloc de măsurare și ilustrare a reformei <br />Rezultă o dinamică a modernizării administrației publice<br />Stabilirea unui consens între cetățeni (utilizatori) și stat (furnizor), ținând cont de opiniile acestora în elaborarea strategiilor de reformă și modernizare, țintind adaptarea serviciilor oferite nevoilor indivizilor.<br />Identificarea nevoilor și așteptărilor indivizilor privind administrația publică<br />Pe lângă construirea și măsurarea obiectivelor, este importantă conturarea obiectivelor ce urmează a fi atinse<br />Formularea unor recomandări pentru atingerea obiectivelor urmărite de măsurarea fiecărui indicator<br />Asigurarea fiabilității indicatorilor prin colaborarea cu IRES, un institut independent<br />
  • 16. Propuneri de dimensiuni pentru analiză<br />Indicatorii vor fi stabiliți în urma unui proces de cercetare multistadial, presupunând atât metode cantitative, cât și metode calitative, având drept populație țintă atât personalul administrativ, cât și utilizatorii acestor servicii. Acest proces va fi descris în secțiunile ce urmează.<br />Cu toate acestea, există câteva dimensiuni generale de care acest demers trebuie să țină cont, precum:<br />Primirea– timpul de așteptare până când utilizatorul este întâmpinat fizic sau telefonic<br />Actele de identitate- timpul mediu necesar eliberării unor acte de identitate, factori care influențează acest proces<br />Angajare/Șomaj – procesul de solicitare a unor indemnizații de șomaj, primirea ofertelor de angajare, timpul necesar tratării fiecărui dosar<br />Sănătate/Urgențe – timpul mediu de așteptare în caz de urgență; timpul trecut între vizitarea unui medic generalist și a unui medic specialist<br />Securitate – timpul necesar pentru intervenția forțelor de ordine<br />Educație – Satisfacția față de orientarea pe parcursul studiilor, satisfacția față de numărul de cursuri asigurate pentru fiecare elev<br />Pensionare – rata fiabilității datelor privind pensionarea, urmărirea personalizată a drepturilor de pensionare<br />
  • 17. Propuneri de dimensiuni pentru analiză<br />Dintr-o altă perspectivă, dimensiunile urmărite ar trebui să includă:<br />Interesul<br />Imaginea instituțiilor publice<br />Eficiența percepută<br />Timpul<br />Satisfacția<br />Există multiple precauții privind măsurarea unor indicatori fiabili, deoarece atât indicatorii temporali, cât și cei de satisfacție sunt susceptibili unor influențe exterioare. Așadar, în analiză trebuie introdus contextul în care cetățenii apelează la anumite servicii, pentru a ține cont de cât mai mulți factori relevanți.<br />În Franța a fost realizat un asemenea studiu, rezultatele obținute ducând inclusiv la simplificarea procedurilor administrative pentru a veni în întâmpinarea nevoilor cetățenilor în funcție de context.<br />
  • 18. Precauții<br />Este foarte importantă evitarea acumulării de informație inutilă, care să nu fie exploatată, de aceea este importantă selecția atentă a indicatorilor utilizați.<br />Un indicator relevant trebuie să semnaleze disfuncționalități și să reveleze necesitatea de a acționa; trebuie să creeze consens pentru acțiune în rândul actorilor implicați.<br />În mod aparent paradoxal, punctul de pornire al unui indicator trebuie să fie negativ pentru a putea furniza datele pentru o reformă reală.<br />Așadar, un indicator nu trebuie doar să ofere informație, ci să constituie o premisă pentru creșterea performanței politicilor publice.<br />Indicatorii trebuie să descopere punctele vulnerabile ale sistemului, fără a culpabiliza sau acuza – scopul este de a focaliza atenția în jurul unui obiectiv comun; măsurile care se impun în urma analiza acestuia ar trebui să constituie punctul de interes, nu indicatorul în sine.<br />Este esențial ca indicatorii construiți să aibă următoarele caracteristici:<br />Să facă obiectul unui dialog social aprofundat și constant la toate nivelurile<br />Să fie în număr limitat<br />Să fie măsurabili obiectiv<br />Să fie comprehensibili pentru toți<br />Să fie urmăriți și evaluați constant <br />
  • 19. Recomandări<br />Crearea unui organism cu rol de mediere – consolidarea rolului acestuia pentru a-l transforma în garantul includerii utilizatorilor în acțiunea de modernizare a statului<br />Facilitarea schimburilor cu alte instituții și organizații cu preocupări similare<br />Animarea unei rețele de corespondenți<br />Comunicarea datelor publicului<br />Utilizarea rezultatelor evaluării pentru reformarea fiecărei ramuri a administrației publice<br />Introducerea în analiză a specificităților fiecărui nivel al sistemului administrativ – central, județean și local.<br />
  • 20. Etapele proiectului de evaluare<br />Etapa I<br /><ul><li>Sondaj de opinie privind percepţiile asupra gradului de modernizare a administrației publice
  • 21. Instrumentul utilizat: chestionarul
  • 22. Volumul eșantionului: 3000 de indivizi de 18 ani și peste, utilizatori ai serviciilor publice</li></ul>Etapa II<br /><ul><li>Studiu calitativ de construcție a indicatorilor
  • 23. Instrument utilizat: interviul de profunzime
  • 24. Populația cercetată: 200 funcționari publici </li></li></ul><li>Etapa III<br />Studiu cantitativ al clientilor sistemului administrativ<br />5 anchete a cate 2000 de subiecti de testare a a relevantei si fiabilitatii indicatorilor pe cateva domenii cruciale ale functiei publice<br />Etapa a IV a<br /><ul><li>Studiu calitativ privind relevanța și măsurabilitatea indicatorilor de vizibilitate, eficiență și consens
  • 25. Instrument utilizat: focus grupul
  • 26. Populația cercetată :
  • 27. 100 persoane cu funcții de conducere în diverse departamente din administrația județeană; </li></ul>100 persoane cu funcții de conducere în diverse departamente din administrația locală.<br />
  • 28. Etapa V <br /><ul><li> Studiu cantitativ: Observatorul modernizării administrației publice
  • 29. Instrument utilizat: chestionarul si ghid de interviu
  • 30. Volumul eșantionului: 3000 de indivizi cu vârsta de 18 ani și peste
  • 31. Aplicare lunar sau trimestrială</li></li></ul><li>Indicatorii de imagine/ vizibilitate <br /><ul><li>Necesitatea unei reforme a instituțiilor administrative
  • 32. Percepția populației cu privire la necesitatea reformei instituțiilor administrative la toate cele 3 nivele: local, regional și central;</li></ul>Resimțirea procesului de modernizare <br /><ul><li>În ce măsură cetățenii resimt procesul de modernizare a administrației publice;
  • 33. Tendințele de utilizare a serviciilor publice
  • 34. Preferințele populației în utilizarea serviciilor publice: on-line vs. la ghișeu;
  • 35. Preferințele utilizatorilor în materie de zi și de oră.</li></li></ul><li>Indicatorii de imagine/ vizibilitate <br /><ul><li>Cunoaşterea serviciilor de administrație on-line;</li></ul>Gradul de cunoaștere a serviciilor de e-administrație existente la nivel local, regional și central.<br /><ul><li>Așteptările cetățenilor cu privire la calitatea serviciilor publice;
  • 36. Toleranța publică vizavi de non operabilitatea sistemului de administrație </li></ul>Disponibilitatea populației de a face o reclamație;<br /><ul><li>Vizibilitatea şi identificarea instituțiilor administrative
  • 37. Recunoașterea și amplasarea fizică </li></li></ul><li>Indicatori de eficiență<br /><ul><li>Acest tip de indicatori este utilizat în măsurarea eficienței percepute a aparatului administrativ, respectiv a unor servicii publice precum:
  • 38. Direcția de Finanțe
  • 39. Direcția de Taxe și Impozite
  • 40. Poliția
  • 41. Direcția de Asistență și Protecție Socială
  • 42. Serviciile medicale de stat
  • 43. Casa Națională de Asigurări de Sănătate (CNAS)
  • 44. Serviciile educaționale de stat
  • 45. Registrul Auto Român (RAR)
  • 46. Agenția Locală pentru Ocuparea Forței de Muncă (ALOFM) sau (AJOFM)
  • 47. Transportul în comun
  • 48. Poșta Română
  • 49. Casa de Pensii
  • 50. Serviciul de Evidență a Populației
  • 51. Serviciul de eliberare a pașapoartelor </li></li></ul><li>Indicatori de eficiență<br />Profesionalismul funcționarilor publici;<br />Adecvarea orarului;<br />Receptivitatea funcționarilor publici;<br />Amabilitatea funcționarilor publici;<br />Transparența procesului;<br />Simplitatea procedurii;<br />Durata procedurii;<br />Corectitudinea procedurii;<br />Vizibilitatea informațiilor de interes general;<br />Interoperabilitatea sistemului (standardizarea procedurii întregului aparat administrativ);<br />
  • 52. Indicatori de eficiență<br />Calitatea serviciilor publice;<br />Satisfacția față de activitatea instituțiilor administrative;<br />Timpul de așteptare;<br /><ul><li>Gradul de adecvare a serviciilor publice la nevoile cetățenilor;
  • 53. Promptitudinea răspunsului dat solicitărilor;
  • 54. Gradul de accesibilitate (în ce măsură cetățenii au acces nediferențiat la serviciile publice);
  • 55. Gradul de corupție al funcționarilor publici;
  • 56. Posibilitatea de a face o reclamație;</li></ul>Calitatea răspunsului primit în cazul unei reclamații;<br />
  • 57. Indicatorii de consens<br />Natura indicatorilor prezentați mai sus este una inductivă. Mai precis aceștia sunt propuși și stabiliți prin documentare și relevanță teoretic-descriptivă.<br />Unul dintre obiectivele finale ale proiectului este construirea unui set de indicatori semnificativi în evaluarea și monitorizarea modernizării administrației publice.<br />În altă ordine de idei, se urmărește stabilirea unor indicatori agregați, așa-numiți indicatori de consens, care să combine, pe de-o parte, percepţii ale populaţiei privind modernizarea administrației publice, iar, pe de altă parte, nivelul efectiv de modernizare a aparatului administrativ. <br />
  • 58. IRES<br />Este un think tank independent<br />Functionam ca un laborator de idei si cercetare consacrat chestiunilor de interes public<br />Furnizam o productie originala de idei, reflectie si consultanta<br />Ne mentinem autonomia intelectuala si nu ne asociem grupurilor de interese specifice<br />Venim cu solutii si propunem politici publice<br />Suntem o platformă pentru de schimb de idei si comunicare publică<br />Urmarim animarea dezbaterii publice pe teme importante<br />Suntem interesati de impactul public al ideilor și proiectarea viitorului<br />Presedintele IRES este prof.univ.dr. Vasile Sebastian Dancu<br />

Related Documents